1,068 matches
-
societăților agricole, a traversat Iranul pe la sfârșitul secolului al X-lea, ajungând ulterior în Armenia și Asia Mică. Aflați în matca Imperiului Bizantin, țiganii se vor răspândi treptat în bazinul Mediteranei, începând cu țările Balcanilor. Având meserii tipic nomadice (căldărari, fierari, potcovari etc.), ei au manifestat un generos apetit pentru muzică și divertisment. Țiganii se individualizează ușor, păstrând pretutindeni statutul de marginali. Multă vreme, Boemia le-a fost în Europa un ținut favorabil. La finele veacului al XV-lea, țiganii se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de ruliu, se înalță pe jumătate din apă, aidoma unui cal care se cabrează. Fumul ieșit din cazanul în care e fiartă balena ucisă se ridică de pe corabie spre cer, întocmai ca fumul ce se înalță deasupra unui sat de fierari; iar în partea dinspre vînt; un nor negru, plin de făgăduința unor furtuni și ploi mari, pare să sporească zorul marinarilor ațîtați. Capitolul LVI DESPRE BALENELE îNFĂȚIȘATE îN UNELE PICTURI, STATUETE DE FILDEȘ SAU DE LEMN ȘI SFIRLEZE DE TABLĂ
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noaptea aceea și să furnizeze toate accesoriile, fără a le folosi pe acelea ale piciorului vătămat și suspect. Mai mult încă, Ahab a dat ordin să se scoată forja pe punte, din cala unde zăcea vremelnic; și, pentru urgentarea lucrurilor, fierarul a fost poftit să purceadă de îndată la făurirea tuturor pieselor metalice necesare. Capitolul CVI DULGHERUL Așază-te ca un sultan printre lunile lui Saturn și privește-l pe om - singur, în suprema lui abstracțiune: el îți va apărea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a două felinare, o bucată de fildeș pentru piciorul căpitanului, bucată prinsă în menghine. Plăci de fildeș. curele de piele, tampoane, șuruburi și diferite unelte sînt risipite pe masă. în față se zărește flacăra roșie a forjei, la care lucrează fierarul.) Ă Fir-ar a naibii de pilă și fir-ar al naibii de os! ce-ar trebui să fie moale e tare și ce-ar trebui să fie tare e moale. Uite-așa ne pierdem vremea noi, ăștia, care pilim fălci și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
puterea. Vasăzică așa! Știi, cum mai strînge! Ă A, domnule căpitan, fiți atent - asta sparge oase... Ă Fii pe pace. îmi place o strîngere zdravănă. îmi place să simt ceva trainic în lumea asta lunecătoare... Ce face acolo Prometeu - adică fierarul - cu ce se ocupă? Ă Pe semne că făurește cătărămi, domnule căpitan. Ă în regulă. Văd că lucrați în tovărășie. Dumnealui vine cu capitalul de mușchi. Dar ce vîlvătaie roșie a aprins acolo! Ă Da, domnule căpitan, pentru o piesă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
pentru o piesă atît de gingașă, trebuie să încingă fierul pînă la alb. Ă Hm! Desigur. Socot că e cît se poate de grăitor faptul că bătrînul grec, Prometeu, care se zice că i-a făcut pe oameni, a fost fierar și i-a însuflețit cu ajutorul focului - căci ceea ce e făcut cu focul îi aparține focului. De aceea, probabil că iadul există. Știi, cum mai zboară funinginea! Cu ea i-o fi făcut grecul pe africani... Dulgherule, după ce fierarul o să termine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a fost fierar și i-a însuflețit cu ajutorul focului - căci ceea ce e făcut cu focul îi aparține focului. De aceea, probabil că iadul există. Știi, cum mai zboară funinginea! Cu ea i-o fi făcut grecul pe africani... Dulgherule, după ce fierarul o să termine cu catarama aia, spune-i să făurească o pereche de epoleți de oțel - la bordul acestui vas se află un coropcar cu o povară prea grea. Ă Domnule... Ă Stai! Cît mai e Prometeu pus pe treabă, o să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
aspre se strîngeau ca o menghină; delta vinelor de pe fruntea lui se umfla, aidoma unor pîraie de munte; pînă și-n somn, strigătele lui făceau să se cutremure bolțile corabiei: Ă Toată lumea la pupa! Balena Albă scuipă sînge! Capitolul CXI FIERARUL Profitînd de vremea plăcută și răcoroasă, de vară, care domnea acum pe aceste latitudini și pregătindu-se pentru activitatea deosebit de intensă ce era de așteptat să înceapă în curînd, bătrînul fierar Perth, cu trupul plin de funingine și de bășici
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Toată lumea la pupa! Balena Albă scuipă sînge! Capitolul CXI FIERARUL Profitînd de vremea plăcută și răcoroasă, de vară, care domnea acum pe aceste latitudini și pregătindu-se pentru activitatea deosebit de intensă ce era de așteptat să înceapă în curînd, bătrînul fierar Perth, cu trupul plin de funingine și de bășici, nu-și dusese înapoi în cală forja mobilă, după ce-i meșterise lui Ahab accesoriile pentru piciorul său, ci o lăsase încă pe punte, legînd-o zdravăn lîngă arborele trinchet, cu niște belciuge
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
stăruitoarele lor întrebări indiscrete, bătrînul cedase în cele din urmă, încît tot echipajul cunoștea acum rușinoasa poveste a vieții lui nefericite. într-o noapte de iarnă grea, zăbovind, din pricini de fel onorabile, pe un drum ce lega două tîrgușoare, fierarul se simțise cuprins de o amorțeală grozavă și se adăpostise într-un șopron dărăpănat. Urmarea a fost că medicii au trebuit să-i taie extremitățile ambelor picioare. După această mărturisire, bătrînul își povesti, treptat, întreaga viață, o dramă în cinci
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
duminică se ducea cu familia la o biserică frumoasă, construită într-un crîng. Dar într-o noapte întunecoasă, ascunzîndu-se sub o deghizare abilă, un tîlhar disperat se strecură în căminul său fericit și-i fură totul. Fără să știe, chiar fierarul îl introdusese pe tîlhar în sînul familiei lui, ceea ce era și mai îngrozitor! Tîlharul acesta era Demonul vîrît într-o sticlă: destupînd-o, din ea a țîșnit Demonul și i-a mistuit casa! Din motive de economie, foarte înțelepte și chibzuite
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îl introdusese pe tîlhar în sînul familiei lui, ceea ce era și mai îngrozitor! Tîlharul acesta era Demonul vîrît într-o sticlă: destupînd-o, din ea a țîșnit Demonul și i-a mistuit casa! Din motive de economie, foarte înțelepte și chibzuite, fierarul își instalase atelierul în pivnița locuinței sale, făcîndu-i însă și o intrare separată; tînăra și iubitoarea lui soție obișnuia să asculte, cu bucurie, nu cu nervozitate, puternicele lovituri ale ciocanului mînuit de brațul tînăr al bătrînului ei soț. Ecourile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cu un sunet dulce în odaia copiilor, care adormeau astfel în vigurosul cîntec de leagăn al Muncii. Dar, vai! nenorocire fără margini! De ce nu vii, tu, Moarte, la timp, cîteodată? Dacă l-ai fi luat la tine pe acest bătrîn fierar înainte de a se fi abătut asupră-i întreaga năpastă, atunci tînăra văduvă ar fi încercat o durere plăcută, iar orfanii ar fi păstrat imaginea unui părinte venerabil și legendar, la care-ar fi putut să viseze mai tîrziu; și ea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trăit într-o îndestulare, capabilă să îndepărteze grijile. Dar Moartea l-a doborît nu pe el, ci pe un frate mai mare, un om vrednic, de a cărui zilnică și voioasă trudă atîrna soarta unei alte familii - lăsîndu-l pe bătrînul fierar, mai mult decît nefolositor acum, să-și aștepte sorocul, pînă ce hidosul putregai al vieții îl va face să fie mai ușor de secerat. La ce bun să povestim totul? Loviturile de ciocan deveneau din ce în ce mai rare în pivniță și se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
îi dă omului mai multă uitare decît moartea însăși. Vino, ridică-ți și tu lespedea de mormînt din cimitir și vino-vino-ncoace, să te cununi cu noi!“ Ascultînd asemnea glasuri în zori și în amurg, la răsărit și la apus, sufletul fierarului răspundea: „Da, vin acuș!“ Și astfel, Perth porni la vînătoarea de balene. Capitolul CXII FORJA Pe la amiază, Perth, cu barba-i încîlcită și cu trupul încins cu un șorț din piele de rechin, stătea între forjă și nicovala așezată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
destul cu asta. Vocea ta stinsă are un sunet prea potolit, prea duios pentru mine. Cum nici eu nu mă aflu în Paradis, nefericirea altora, cînd nu duce la nebunie, mă scoate din sărite. Ar trebui să-ți pierzi mințile, fierarule. De ce nu-nnebunești, ia spune? Cum poți să rabzi fără să fii nebun? încă te mai urăște cerul, de nu poți să-nnebunești?... Ce meșterești aici? Ă Sudez un fier de lance, domnule căpitan. E strîmb și crăpat. Ă Și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
neted, după ce-a trecut prin atîtea încercări grele? Ă Cred că da, domnule căpitan. Ă Presupun că ești în stare să netezești orice bucată de metal strîmbă și crăpată, fie ea din fierul cel mai tare, nu-i așa, fierarule? Ă Așa e, domnule căpitan, cred că pot netezi toate strîmbăturile și crăpăturile, afară de una singură. Ă Atunci, uite ce e, exclamă Ahab ațîțat, înaintînd spre fierar și sprijinindu-se cu amîndouă mîinile de umerii lui. Privește, uită-te aici
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
strîmbă și crăpată, fie ea din fierul cel mai tare, nu-i așa, fierarule? Ă Așa e, domnule căpitan, cred că pot netezi toate strîmbăturile și crăpăturile, afară de una singură. Ă Atunci, uite ce e, exclamă Ahab ațîțat, înaintînd spre fierar și sprijinindu-se cu amîndouă mîinile de umerii lui. Privește, uită-te aici... aici... ești în stare să ștergi o cută ca asta, fierarule? Și, trecîndu-și repede palma peste fruntea încrețită, adăugă: Ă Dacă ești în stare, mi-aș pune
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
strîmbăturile și crăpăturile, afară de una singură. Ă Atunci, uite ce e, exclamă Ahab ațîțat, înaintînd spre fierar și sprijinindu-se cu amîndouă mîinile de umerii lui. Privește, uită-te aici... aici... ești în stare să ștergi o cută ca asta, fierarule? Și, trecîndu-și repede palma peste fruntea încrețită, adăugă: Ă Dacă ești în stare, mi-aș pune bucuros capul pe nicovala ta și aș răbda izbitura barosului tău drept între ochi. Răspunde-mi: ești în stare să netezești cuta asta? Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ochi. Răspunde-mi: ești în stare să netezești cuta asta? Ă A, nu, domnule căpitan, tocmai asta e cea pe care n-o pot netezi! Nu v-am zis că le pot netezi pe toate, afară de una singură? Ă Da, fierarule, tocmai asta e, știu: nimic n-o poate șterge. Căci deși o vezi aici, în carnea mea, crestătura asta a coborît în fundul craniului meu, al cărui os e numai zbîrcituri!... Dar destul cu joaca asta de copii! Pentru astăzi, ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
harpon pe care să nu-l poată rupe nici o mie de demoni înlănțuiți în același jug! un harpon care să rămînă înfipt în balenă, ca osul propriei sale aripi. Ăsta-i materialul! exclamă Ahab aruncînd săculețul pe nicovală. Vezi tu, fierarule, în săculeț sînt caielele potcoavelor de oțel ale unor cai de curse! Ă Caiele de potcoave, domnule căpitan? Păi, aveți cel mai strașnic și mai rezistent material cu care putem lucra noi, fierarii! Ă Știu, bătrîne. Caielele astea se topesc
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ahab aruncînd săculețul pe nicovală. Vezi tu, fierarule, în săculeț sînt caielele potcoavelor de oțel ale unor cai de curse! Ă Caiele de potcoave, domnule căpitan? Păi, aveți cel mai strașnic și mai rezistent material cu care putem lucra noi, fierarii! Ă Știu, bătrîne. Caielele astea se topesc aidoma cleiului din oasele unor ucigași... Hai, repede, forjează-mi harponul! Forjează-mi, mai întîi, douăsprezece tije. împletește-le apoi, răsucește-le și ciocănește-le, ca să stea împreună ca șuvițele unei parîme de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înfierez doar pe mine însumi? Ă Nu, zău că nu! Mă tem, însă, căpitane Ahab, mă tem de ceva. Harponul ăsta nu e pentru Balena Albă? Ă Pentru demonul alb! Și acum, vîrful harponului! Trebuie să-l faci tu însuți, fierarule. Uite bricele mele - sînt din cel mai strașnic oțel - ia-le și fă-mi un vîrf la fel de ascuțit ca țurțurii Mării de gheață! O clipă, bătrînul fierar se uită la brice ca și cum ar fi preferat să nu le folosească. Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Pentru demonul alb! Și acum, vîrful harponului! Trebuie să-l faci tu însuți, fierarule. Uite bricele mele - sînt din cel mai strașnic oțel - ia-le și fă-mi un vîrf la fel de ascuțit ca țurțurii Mării de gheață! O clipă, bătrînul fierar se uită la brice ca și cum ar fi preferat să nu le folosească. Ă Ia-le, omule, n-am nevoie de ele, căci de-aci înainte nu mă mai bărbieresc, nu mai stau la masă și nu mă mai rog, pînă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
269 CIV Se va mișcora oare balena? - Va pieri ea?............................................275 CV Piciorul lui Ahab...........................................................................281 CVI Dulgherul............................................................................284 CVII Ahab și dulgherul..........................................................................288 CVIII Ahab și Starbuck în cabină................................................294 CIX Queequeg în sicriu.............................................................................298 CX Pacificul........................................................................................305 XCI Fierarul..................................................................................307 CXII Forja............................................................................311 CXIII Aurarul.............................................................................316 CXIV Pequod se întîlnește cu Burlacul ..................................319 CXV Balena muribundă.............................................................322 CXVI Cartul balenei............................................................................324 CXVII Sextantul............................................................................326 CXVIII Lumînările.................................................................................330 CXIX Puntea, spre sfîrșitul primului cart de noapte.............................................339 CXX Miezul nopții
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]