8,147 matches
-
unde vrea să bată Bărzăunul și întrebă încrețind sprîncenele: Dacă ce? Dacă... Și Bărzăunul făcu iar o pauză, lovind cu piciorul într-o rădăcină putredă. Dacă ce, mă?! strigă Virgil iritat de tărăgănarea Bărzăunului. Zi odată și nu mă mai fierbe! Ptiu, că sec mai ești! se arătă iar superior Bărzăunul. Eu credeam că dacă ai terminat clasa cu premiul I ești măcar cu un centimetru mai deștept ca mine. Dar zău că judeci ca un triton!... Ce, adică tu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
că ar putea fi ceva deosebit și încetă să-l mai tachineze pe Bărzăun. Ești dat dracului, Ticule îi strigă nea Petrică în culmea bucuriei. Cum de le-ai putut vedea și pe astea? Dar despre ce-i vorba? întrebă fierbînd de curiozitate Ilinca. Spuneți-ne și nouă! Semnul ăsta reprezintă soarele, iar ăsta de aici luna, răspunse actorul punînd degetul arătător pe fiecare semn. Așa apar ele pe stema Moldovei din cele mai vechi timpuri. Chiar? întrebă Virgil holbîndu-se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pământului, toată geo grafia cunoscută a gastronomiei universale, gata să bulverseze definitiv cerul gurii oricărui călător avid de plăcere culinară și de poezia străbaterii apelor din ce în ce mai înghețate, mai fără viață, de trupul acelei nave sfârâitoare ca un ceaun în care fierbeau, tăvăliți în mirodenii din cele patru zări, toți peștii de pe lume. Așa, cu chipul rusului care-și transformase în legendă visul lui de om colțuros și lipsit, i se păruse lui, de bucurii lumești, Alexandre se trezește rătăcind într-un
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
spusese odată, râzând, mama, cu ochii larg deschiși, la fel ca ai fetiței aninate de mâna Leei, în poza cu zimți, poza din carte, acolo am găsit-o, între paginile ei, cartea cu Omalissan și bătălia de la Guadalete și orez fiert cu boia, cardamom, cuișoare și piper, cu nopți împânzite de războinici și copii uciși în grădinile regelui, cu strâmtoarea Gibraltar și Musa, cel cu ochii verzi, și fiul lui, Leovigildo, al cărui cap va cădea la porunca lui Suleyman, califul
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
n-o impresionează. Poate pe altele... - Vă rog, zece borcane de câte zece litri! - Puneți atâtea murături? A întrebat așa, într-o doară, fără măcar să-și ridice privirea. - Dar pentru ce le-aș mai cumpăra? Îl simte că începe să fiarbă. Cum nici nu l-a văzut până acum, mai bine să-l servească și să scape de el. - Poate le puneți chiar dumneavoastră?... Vorbea din plictiseală, așezând borcanele pe tejghea. Bărbatul o privea sever, cu vădit aer de superioritate. - Ei
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Îi dai să execute câte o lucrare măruntă, „de probă”, apoi nu-i mai dai nimic, o săptămână, și trei chiar! Căci așteptarea este teribilă! Ea trebuie bine condimentată cu speranțe verzi, care pălesc repede, ca salata. Angajata (virtuală) trebuie fiartă la foc mic, și cât mai mult. Oricât de ațoasă ar fi, se moaie... Azi îi spui că ai o veste bună pentru ea, mâine - că încă nu e nimic clar, că mai trebuie o aprobare, dar între timp să
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și răspunsuri proprii debusolate. Se însera. Soarele pătrundea în cameră prin fereastra deschisă cu ultimele sale raze roșiatice, blânde. Nu mai era o minge de foc care lumina puternic, transformându-se în drumul spre culcare într-o minge de jar fierbând în propriile culori. Se apropie de fereastră urmărindu-i retragerea, ieșirea triumfală din scenă. Cerul îi oferea o pătură moale și pufoasă, asortată cu lumina difuză pe care reușea, cu ultimele puteri neadormite, să o răspândească în jur. Apusul...sfârșitul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Nu există așa ceva într-un roman de calitate. Iar tu ții în mână un roman de mare succes. Un bestseller. Apa începe să facă bule. Dar nu-i nevoie să stau cu ochii holbați la apa asta care stă să fiarbă. Pot să-mi fac niște planuri. Sunt și eu om. Doar o să câștig ceva bani cu cartea asta. Ia să vedem ce o să fac eu cu toată grămada asta de bani. În primul rând, o să îmi iau o casă. N-
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
înainte ei să nu fi operat medicul.Intr-o zi nefastă a murit. Soțul ei care o asistase la realizarea leacurilor a preluat tradiția de medicină populară.Intr-una din zile a răsturnat peste el ceaunul mare în care se fierbeau ierburile și a murit.Moștenitorii au avut o surpriză plăcută.Intr-un dulap au aflat o ladă cu numeroase gheme de lână.După ce le-au debobinat pe toate au găsit suluri de bancnote de 100 de lei.O avere.Erau
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
zicem, Cuba este doar un exemplu dintre multe altele - vrei să stai? Vrei să-și fâlfâie damele rochiile de vară pe sub nasul tău? Vrei să le bagi mâna pe sub fuste și să le inviți la o plimbare pe plajă, atunci când fierbe soarele înainte de a se duce la fund? Șampania în cadă îți mai trezește vreo amintire sau ai rămas cu mocirla vieții și cu putoarea ei? Aș fi tâmpit să spun că nu vreau. Vreau. Șort, șlapi, cămăși înflorate, bere la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
proastă: se frecă, se spală, se pudră, dar degeaba.Penele rămâneau negrenegre.Îi veni să plângă dar nu putu să spună decât ” cra-cra”.Ce se Întâmplase cu glasul ei? Ce se Întâmplase cu penele ei cele albe? Țăranul cel bătrân fierse boabele cu niște ierburi și rădăcini, iar cioara cea lacomă le mâncă. Și ca să fie și mai amărâtă și să nu mai râdă de celelalte păsări și puii ei sunt negri și urâți ți nu știu să cânte, aceasta fiind
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
capul În mâini, iaca apare un șoricel care ghicea gândurile oamenilor și-l Încurajă pe bărbat spunându-i că el știe leacul pentru astfel de femei și că a mai scăpat el pe vreo două din asta. Bărbatul trebuia să fiarbă niște buruieni, după cum Îi spuse șoricelul și să-i dea femeii lui să bea, dar numai o singură cană Înainte de miezul nopții. Zis și făcut. Numai că femeii, făcându-i-se sete, nimeri tocmai fiertura cu pricină și bău pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
O bea încet, urmărind tot ce se mișcă prin jur. Rămăsese cu obiceiurile vechi. Mi-a spus: Fiul dumitale, din toamnă, poate să meargă la Berlin. Mulțumesc, i-am răspuns sec și am așteptat. A tăcut îndelung, probabil ca să mă fiarbă, gândeam eu. N-am schițat nici un gest. Am așteptat. Într-un târziu, mi-a spus: Vei avea o locație pe strada Academiei. S-a desființat o librărie. Nu mai avem nevoie noi, la vremea asta, de librării. Cei care scriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
zilele și nopțile sunt lungi când ești singur și cu un păhărel mai uiți de griji, de bătrânețe, de boli... Aveam în livadă mulți pruni și în fiecare an îmi pregăteam, pentru lungile luni de iarnă, o budană cu țuică fiartă de două ori, din care mai trăgeam câte o dușcă când aveam poftă și aveam cam des. Când mă apucau ispitele, meșterisem eu ceva: un capac în podea, sub geam, și deasupra pusei o masă. Acolo îmi plăcea să stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
luat în seamă. ” Apoi îl spala cu apă caldă, îl învelea și îl așeza pe pat lângă mamă. În trecut, în lipsa cadrelor medicale avizate, moașa fricționa cu untdelemn sau rachiu tot corpul mamei, o încingea cu un brâu lat și fierbea rachiu cu zahăr și secară pisată bine dându-i lehuzei să bea un păhărel, fără să mănânce nimic, ca să nu-i facă rău. Abia mai tărziu primea puțină mâncare, ceva ușor și consistent. După aceea, pentru a preveni deochiul, moașa
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu julfă, lucru care se întâmplă tot mai rar. Julfa este făcută din sămânță de cânepă sau bostan (dovleac), pisată în chiuă sau mașină de măcinat cafea. Sămânța bătută se înmoaie în apă caldă, se trece prin sită și se fierbe la foc mic până se „urdește”, după care se alege. Se adună într-un vas, se adaugă zahăr și arome și se întinde în straturi alternative peste turtele foarte subțiri, coapte pe plită, care, în prealabil, au fost muiate în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ziua următoare. Unchiul mi-a dat două mii de yeni și mi-a spus să-i telegrafiez dacă mama trebuia internată. El s-a întors la Tokyo în aceeași zi. Am scos din bagaje strictul necesar și m-am apucat să fierb niște orez. Mama a luat trei linguri și apoi a clătinat din cap, semn că nu mai voia. Doctorul a venit iar, puțin înainte de prânz. Nu mai purta hakama albă, dar era încălțat cu șosete albe. Mă gândeam că poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a spus, pe când îi schimbam cămașa: — Cine știe, poate o fi un doctor bun. Temperatura a scăzut la treizeci și șapte de grade. Eram atât de fericită, încât am dat fuga la han și am cumpărat zece ouă. I-am fiert mamei câteva, moi. A mâncat trei și a golit pe jumătate bolul cu fiertură de orez. În ziua următoare a apărut iar „marele doctor“, încălțat cu șosetele lui albe. Când i-am mulțumit pentru „injecția puternică“ din ziua precedentă, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
tristă, această trecere înfăptuită, care lasă mărturii. În care pulsează, neoprite, ritmurile, încă o dată tinere, ale firii: Vezi, vinul tânăr 'și-amintește'n Mai/ Din fund de beciuri, c'a sorbit arșița/ Pe când era o plantă clara'n plai/ Și fierbe'n vas când înflorește vița.// Tăriile iubirii'nchise'n noi/ Apasă cercul care le sugrumă,/ Când veștile sosesc pân' la butoi/ De dincolo de hrubele de humă." (Inscripție). Nu e de învins, această vînzolire a materiei. Viața, chiar și aceea a
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
să-mi și îngădui să închei cu câteva versuri care reclădesc, parcă, o punte între noi cei de azi și cei care, în vremuri de fel mai calme, găseau mângâiere în baladele celui în fața căruia și noi ne plecăm. Apa fierbe, apa crește Și d' aproape un pescariu, Molcom tace și privește, De ar putea să prindă un pește. Cum ascultă el și șăde, Apa'n doauă se despică, Și eșind afară vede O muere frumușică. Ea îi cântă, ba-i
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
nu vezi în marea clară, Luna, soarele se scaldă, Și din unda recoroasă Es cu fața mai frumoasă? Nu simți ceriu cum te'nbie Vânătul cel strălucit? Nu te trage, Nu te trage, roua vie, Ce te-arată zugrăvit? Apa fierbe, apa crește, Și îl scaldă la picior; Inima-i setos dorește Ca la glasul dulcei sor. Ba îi cântă, ba-i cuvântă Ah! de el omu-i trecut. Cât se lasă câtul trasă, Nimeni nu l-au mai văzut. 1 Ion
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
râurilor Babilonului Și scârțâitul de care, și hodorogitul cotigelor, Și fumul, izul greu din băcănia tatălui meu - Gutui, halva, usturoi și păpușoi, - Unde eu păzeam de mâinile țăranilor Mucegăite cornuri și pește uscat. Eu, Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii pe nisipul drumurilor, Pentru a vă spune, fraților, un cuvânt Despre povara iubirii și aleanului - Fericea greutate a mileniilor mele. SOȚIA Tu te-ai întins pustă roșcată, Ochiul tău Se înalță ca
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
moment dat, prizonierii francezi urmăresc, prind și omoară o pisică. Bulgarii cred că vor să se distreze, întrucât "așa au ei obicei să omoare mâțe, pentru trecere de vreme". Dar surpriza e când francezii o pun în gamelă s-o fiarbă. Ajuns în Macedonia, unde prizonierul avea să-și petreacă cele mai aspre zile, el nu se căinează, nu se vaită, ci închină un fals imn celebrului ținut, pedalând pe jocul contrastelor: "}inut binecuvântat de Dumnezeu, numai spini și piatră seacă
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
din fugari mulți au căzut victime tentativei, că riscul fugii a fost extrem, reușita o excepție. Fugarul cunoaște miza: Nu mai putem rămâne aici. Nu mai este țara noastră. Americanii sunt departe, își duc existența netulburat, senini, fericiți, în vreme ce noi fierbem în cazanul sovieticilor. Trebuie s-o ștergem, scapă cine poate. Și care are curaj." Planul cel mai bine pus la punct poate eșua, prin intervenția întâmplării. Ceea ce i-a reușit unuia, nu-i izbutește altuia. Cea mai apropiată ființă poate
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
sprijinul PC și al PNL, în care discuțiile despre suspendarea președintelui, oricît ar părea de neserioase, își urmează cursul. Cea de-a doua, de la Palatul Victoria, de unde Tăriceanu îl sfătuiește pe președinte să nu se mai bage unde nu-i fierbe oala, adică în actul guvernării. Băsescu are însă probleme și la Cotroceni, unde își tot schimbă echipa de consilieri, ceea ce într-o perioadă de criză, nu dă bine. Cu atît mai mult cu cît Elena Udrea, fostul personaj numărul 1
Ce se alege din ce-am ales by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9827_a_11152]