3,231 matches
-
ce ducea la telescaun. Deja, Mira imagina drumul spre înălțimile muntelui, cu imponderabilitatea atât de plăcută, cu același sentiment de plutire pe care și l-a imaginat din copilărie. S-au oprit însă să bea o cafea și un vin fiert. Atât. Din nou, rutina unei plimbări prin centrul Predealului, masa de prânz, revenirea la hotel, somnul de după-amiază... televizor, lectura unor romane, și altele... - Va urma - 19.02.2016 Referință Bibliografică: CONTOPIRE -2- / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CONTOPIRE -2- de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383275_a_384604]
-
și să vedem ce-i cu ciulamaua... Cine știe... în clipa aceea ușa se deschise și signora Maxima, ajutată de o slujnicuță vioaie, intră împingând un cazan alunecând pe rotile. Episodul 156 CĂPITANUL TRESORO POVESTEȘTE Un damf puternic de lobodă fiartă însoțit de-o adiere de rântaș deschise nările tuturor. Și parcă pentru a risipi orice urmă de îndoială, solida femeie anunță veselă și tautologică: — Lobodă! într-adevăr, vitaminoasa plantă tăiată masiv se lăfăia într-un dulce balans în gura de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pe paharnic să-i taie o felie, s-o guste, dar a și scuipat-o de cum a pus-o pe limbă. Căci barabula, trebuie să știți, e în așa fel lăsată de Domnul, că n-are gust decât friptă sau fiartă - zise Radu Stoenescu-Balcâzu. — Mare minune! - făcu Barzovie-Vodă. — De aceea - continuă boierul - când trimitem barabulele la turci și la tătari, să meargă și-un sol cu ele, să le spună acelora cum trebuie să le mănânce, că de-apucă sultanul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
campanie; despăducherea, aidoma maimuțelor, seara, la o lampă chioară, pe cînd copiii se aplecau unul deasupra creștetului celuilalt găsind la rădăcina smocurilor de păr bălai sau negru ciorchini de lindini; mîinile puhave ale mamei de atîta spălat părînd niște barbuni fierți... Discursul său În fața mormîntului deschis era pe alocuri Întrerupt de icnetele isterice ale bătrînelor curve (căci cine altele dacă nu ele presimt mai viu sfîșietoarea descărnare și primejdia fatală a decrepitudinii), ca și de tusea Înfundată și smiorcăielile docherilor, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
de la Velniță, acolo unde fusese „fabrica de spirt” a boierilor Rosetti. Pentru boala „când ieși afară desă cu udul”, adică diabet, o prostată, când ai vătămătură (dureri în capul pieptului) se folosesc:rădăcină de iarbă mare, bine pisată și, uneori, fiartă. Se pune călduță pe locul vătămăturii; alteori numai pisată, rece se pune pe buric, ca să „tragă” de la șale; - rădăcină de boz pisată; pomușoară și frunze de zelnă se zdrobesc, se stropescă cu apă și se pun la buric;otavă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în pământ și acoperită. Carnea se păstra sărată și uscată în locuri răcoroase și întunecoase. La țară, familiile care aveau porc, îl tăiau de Crăciun, fără să se cunoască rețete de preparare deosebite. Carnea se consuma atunci, proaspătă, fript sau fiartă, slănina se urca în pod la afumat, pe o culme, deasupra coșului de fum care se oprea în pod. Vara se păstra învelită în ziare, așezată în sobele cu tiraj mare. Fiind o zonă colinară, cu o climă uscată și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
carnea de porc și nici nu se tăiau porci în anotimpul cald. Vara se consuma carne de pasăre, fiartă în zeamă de zarzavaturi, la care se adăuga borș sau asociat altor alimente: cartofi, fasole, mazăre, orez. Se consumau ouă proaspete, fierte sau coapte în spuză, bătute - omletă, căreia, la noi, și se spune scrob. La marile sărbători de peste ani se pregăteau mâncăruri mai deosebite, care nu se găseau prea desă pe lista de bucate. Cu ceva timp în urmă se dădea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care mama ținea rufele noastre de purtat, spălate curat. O masă mică rotundă, cu trei picioare pentru pusă ceaunul și mestecat mămăliga.... un ceaun mare pentru fiert apa la spălatul rufelor, un ciubăr mare. Vase: străchini de lut, oale pentru fiert mâncare, linguri de lemn și alte mărunțișuri.” X. 5 Câteva considerații despre sport, în general și despre fotbal, în special. Un alt mod de manifestare a spiritului de competiție Preocuparea pentru educația fizică și sport este la noi, dar și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legătură între piața primăriei și portul de îmbarcare, apoi micul canal despre care am vorbit și peste care bătrânul pusese să se construiască un pod japonez văruit grosolan. Oamenii îi spun Caltaboșul, deoarece culoarea lui amintește de cea a sângelui fiert. Pe malul celălalt, se văd ferestrele mari ale unei clădiri înalte, laboratorul Uzinei, unde inginerii se străduiesc să descopere cum să aducă mai mulți bani patronului lor. În dreapta parcului lenevește un râu îngust și sinuos, Guerlante, al cărui nume spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nimic nu îmi semnalase prezența ei. Mă mai ținură încă două săptămâni. Eram în mod ciudat slăbit. Nu o cunoșteam pe niciuna dintre infirmierele care se ocupau de mine. Dar ele păreau să mă cunoască. Îmi aduceau supe, ceaiuri, carne fiartă. O căutam din ochi pe doamna de Flers. Am întrebat-o pe una dintre ele dacă mai era acolo. Infirmiera îmi zâmbi, fără să-mi dea un răspuns. Credea probabil că delirez. Când se consideră că puteam pleca, primii vizita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
tristețe inimaginară, e meditativ, dacă râde, o face pentru ceilalți, numai eu știu asta, luptă pentru normalitate, asta face mereu. Femeia vorbise cu o tristețe pe care încearcă să o ascundă, se îndreaptă cu gândul doar spre gătit, strecoară păstăile fierte deja, taie mărunt niște ceapă, pune totul într-o cratiță mare, alături așază un pahar cu smântână, să-l pună peste mâncare, la sfârșit, după ce fierbe totul mai bine. Taie mărunt niște mărar din grădină, la difuzor e muzică populară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cuvintele Tinei: tu n-ai văzut că și la pinguini comunitatea te omoară?, mamă, lumea nu are nici o importanță!!! În bucătăria de vară, pe aragazul cu butelie, căci nu sunt gaze acolo, în vârf de munte, se păstrează calde oalele fierte repede-repede, că vine băiatul, Actorul născut de ea. Pe jos, cimentul trage și e cam frig în toată casa, mamă, de ce e așa de frig aici?, ți se pare ție!, să mă spăl pe mâini, hai afară, la canal, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
un fel, sunt amândoi ca și copiii mei. MaxiBarul înflorește. Da era bine și dacă eram numai eu cu Mișu... Acum, când barul merge atât de bine... adică, mă rog, e iarnă, era normal să fie așa, am băgat vin fiert, Mișu face whisky non-stop, barul e aproape de liceu, nu văd de ce n-ar merge bine. Bine, un scandal tot n-ar strica, dar blondu ăla și cu Contesa lui au dispărut din peisaj. Săraca Contesa mea, ce-i mai plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
din ceva tablă, era șubred, ce mai. Stăm noi la masă, bem oarece, impresarul mai dă un rând, patronul mai pune și el, tragem la bere cu nădejde și-l văd pe conu’ Johnny că face ochii ca de pește fiert; mă uit eu în direcția în care privea el și văd nemțoaica, roșie, durdulie, dar bună, bună, tocmai bună, aș zice. Ne tragem într-un târziu la camere, iar când ajung și eu, Johnny iese și-mi face semn că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
ceva, iau loc cu toții în amfiteatru. Fiecare copil a venit cu globurile lui și fiecare ține să-și așeze globul în brad, să știe că bradul poartă podoaba hărniciei și generozității sale. Părinții stau, beau câte un pahar de vin fiert și cântă. Hrușcă viersuiește cum știe el, cu o anume tristă bucurie, și oamenii șoptesc și ei, care mai cu glas, care mai fără, dar fiecare cu aceeași tristă bucurie a nașterii întru moarte. De sus cad niște picături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
o dată foarte devreme, calul care‑și scutură coama, zăpada proaspătă, pufoasă, zbârnâitul cârligelor de oțel înfipte în piscul acoperit cu zăpezi veșnice, chiote vesele când careva trântit la pământ, apoi o seară pe cinste, la cabană, cu punci sau vin fiert, muzică populară cu acompaniament de chitară și acordeon, iar apoi momentul despre care se spun atâtea grozăvii, când ieși în fața cabanei ca să te uiți la cerul înstelat de iarnă, primul sărut și cineva care‑ți aduce‑n dar o stea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
celor patru elemente și reperează trucul în primele patru Maxime capitale sau chiar îl dă la iveală în cea de-a unsprezecea, ne vom feri să afirmăm că gândirea epicuriană intră toată în această formă precomprimată. Redusă asemeni unui sos fiert vreme îndelungată, gândirea lui Epicur se rezumă așadar uneori, poate chiar adesea, la aceste patru teze: î1) n-avem deloc a ne teme de zei; î2) nici de moarte; î3) putem suporta durerea; î4) și putem aștepta fericirea. Astfel încât, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
o congestie pulmonară de toată frumusețea. Oricât s-au străduit medicii spitalului din Câmpina să-l pună pe picioare, nu au reușit. Era încăpățânat din fire și credea că se va vindeca la începutul răcelii cu o cinzeacă de rachiu fiert și cu piper, care să scoată tot focul din el, apoi, văzând cum sănătatea lui a devenit tot mai șubredă,când a ajuns pe patul de spital sub îngrijirea medicilor, a constatat că a fost prea târziu. Plămânii lui erau
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
de cântece spre a se forma liric. Totodată începe munca casnică recompensată de poveștile dinaintea rugăciunii de seară. Aceste povesti, dacă amintesc tangențial de fapte reprobabile le înfierează. Cățelul care fură oul din cuib îl capătă a doua oară proaspăt fiert, fierbinte, și se lecuiește. Vulpea care fură găina este amenințată cu vânătorul și pușca sa lungă. Numai „cultura” românească admite jurămintele lui Azorel prins cu rața-n gură. La trei ani capătă a doua carte. Biblia. Poveștile de seară cu
CREDE ŞI NU CERCETA! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363400_a_364729]
-
și pe deasupra și epitrop al bisericii comunale, deci cunoscător și de contabilitate financiară. Venea mama la noi în locul lui plângând tot timpul. Să fi auzit cineva blestemele bunicii. “Să-i ardă focul și para și să se înroșească ca racii fierți, așa cum le este culoarea la stindardul lor de comuniști”. Ce nu a spus bunica de supărare cred ca nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de centenară. Până la urmă tata a fost nevoit să se resemneze, însă nu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
pierdusem vederea. Mi-am luat niște ochelari să nu se vadă creierul. În timpul inundațiilor din octombrie a fost găsită o inimă de bărbat. A venit un motan și a mistuit-o, asta e. N-aduce anul ce aduce motanul. Vinul fiert este foarte incert. Ea nu este nepoata noastră, bunico, mă auzi? Fără picioare poți cânta la pian, pe pedale pui un câine să apese. Fiecare clapă de pian este un sfârc, atinge-l ușor, să auzi cum cântă. Fă abstracție
ULTIMA BĂTĂLIE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363459_a_364788]
-
John, publicat în Ediția nr. 831 din 10 aprilie 2013. Una din legendele legate de ceai stă în cultura chineză și spune că prin anul 2737 I.C. , un împărat chinez pe nume Shen Nug obsedat de igienă, consumă numai apă fiarta. Se spune că într-o zi Shen Nug se odihnea sub un copac de ceai fierbânduși apă ce urma să o bea. O briză ușoară rupe câteva frunze de ceai ce cad în vasul în care el își fierbea apă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
atleților, pentru a le crește performanțele și ... Citește mai mult Una din legendele legate de ceai stă în cultura chineză și spune că prin anul 2737 I.C. , un împărat chinez pe nume Shen Nug obsedat de igienă, consumă numai apă fiarta. Se spune că într-o zi Shen Nug se odihnea sub un copac de ceai fierbânduși apă ce urma să o bea. O briză ușoară rupe câteva frunze de ceai ce cad în vasul în care el își fierbea apă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
în casă, în camera „a bună”, cum spuneau ei, și i‑au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă. Ioana a mai adus o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându‑se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu‑i nimic, sunt destule pe masă și nu vreau să stau prea mult. Am de mers în multe controale în noaptea asta
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
se odihnesc. În grajduri, vitele se întrec la mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă, mămăliguța răsturnată pe talerul de lemn de fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea, sau făcută bulz cu brânza din burduf, îi îndeamnă la
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]