57,520 matches
-
brusc în spațiu ca un germene vegetal în căutarea luminii, se coagulează insesizabil și conservă toate stările și tensiunile evoluției sale către forma finală. Arta lui Alexandru Chira nu se naște din efuziune, ci din calculul rece al unui geometru. Figură solitară în arta noastră de astăzi, pictor și sculptor deopotrivă, el nu elaborează lucrări, nu construiește cicluri și nici măcar nu premeditează expoziții, ci visează mari amenajări spațiale și revărsări ale geometriei într-o lume care și-a pierdut inocența și
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
vitupereze pirateria editorială de după 1990, care n-a cruțat nici opera Părintelui-Profesor. Alături de protagonist, omniprezent ca tată, soț, și apoi ca bunic, dar mai ales ca reper spiritual, chiar și în cei cinci ani de detenție de la București și Aiud, figura mamei ocupă un loc central, cu nimic mai prejos decât unele evenimente din viața autoarei, cum ar fi căsătoria, divorțul, nașterea fiului Dumitraș, dosarul ei politic și exilul în Germania, începând cu primăvara lui 1984, unde se află și-acuma
Sub pecetea harului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10390_a_11715]
-
Mihai Mandache În lipsa unor figuri carismatice precum Vaclav Havel sau Lech Walesa, grupurile de partizani care se refugiau în munți pentru a înfrunta aparatul de represiune al partidului-stat au devenit simboluri ale rezistenței anticomuniste din România și au căpătat un statut aproape legendar. Volumul Cazul
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
ajuns preot funcționar la episcopia greco-catolică din Lugoj, unde mi-am făcut școala primară și liceul. Memoria... toți acei ani ai copilăriei și-ai adolescenței, și-ai postadolescenței... au rămas în zona aceasta a Recei și Ardealului, a țăranului, a figurilor de țărănci, a animalelor de-acolo; tata avea un cal, Luisa, avea 7 vaci... }in minte că aveam poze de-atunci când tata m-a urcat pe cal; mergeam cu sluga noastră... Ionuț îl chema... la adăpatul vacilor... Au rămas aceste
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
dvs., de familia dvs., și despre încă o familie care a reușit să împroprietărească o serie de țărani care or plătit când or avut, ori familia respectivă așa a rămas în memoria pasivă a locului. Dvs. ați rămas cu niște figuri, nu neapărat de țărani?... Nicolae Breban: Faptul că tatăl meu a fost arestat, că nu a plecat cu administrația, că a rămas cu țăranii, că a slujit în biserică... și asta a rămas, pentru că acum 10-15 ani, când m-am
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
am aflat că e vorba de un dicționar mai special. Nerăbdătoare m-am adresat autorului, care, amuzat și enigmatic, mi-a răspuns "E un pic din toate astea. Veți vedea." De altfel textul (auto)ficțional "Capriccio", precum și unele eseuri din Figuri IV și Figuri V, lăsau deja să se întrevadă interesul lui Genette pentru o altfel de scriitură decît cea "tehnică", de poetician naratolog, iar Bardadrac, capricios și personal dicționar, o confirmă din plin. Consistentul volum de 450 de pagini are
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
e vorba de un dicționar mai special. Nerăbdătoare m-am adresat autorului, care, amuzat și enigmatic, mi-a răspuns "E un pic din toate astea. Veți vedea." De altfel textul (auto)ficțional "Capriccio", precum și unele eseuri din Figuri IV și Figuri V, lăsau deja să se întrevadă interesul lui Genette pentru o altfel de scriitură decît cea "tehnică", de poetician naratolog, iar Bardadrac, capricios și personal dicționar, o confirmă din plin. Consistentul volum de 450 de pagini are, așadar, aparența unui
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
din nou, bineînțeles, Montaigne. Mai ludic ca oricînd, autorul bardadracescului dicționar își previne cititorul că e vorba de un puzzle ce nu se cere recompus și că numele intrărilor nu corespunde întotdeauna cu materia tratată, rămînînd de ghicit după care figură poate fi identificată fiecare dintre ele; nu putem să nu remarcăm acest gest de a face cu ochiul și de a asigura o oarecare legătură cu ultimele sale volume de Figuri. Multe dintre intrări, deși au nume cu o alură
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
întotdeauna cu materia tratată, rămînînd de ghicit după care figură poate fi identificată fiecare dintre ele; nu putem să nu remarcăm acest gest de a face cu ochiul și de a asigura o oarecare legătură cu ultimele sale volume de Figuri. Multe dintre intrări, deși au nume cu o alură științifică sau tehnică, sînt amintiri din copilărie, adolescență sau din parcursul profesional, totul învăluit în ironie, umor și chiar auto-deriziune și presărat cu numeroase aluzii și referințe culturale în care autorul
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
intrarea primire evocă momentul nașterii autorului și comentariul sec al tatălui care îl evaluează astfel pe noul născut: "Pare mai în vîrstă decît este" și, comentează auto-ironic autorul, aceasta constatare i-a rămas mereu valabilă, ca formă și ca fond. Figura fratelui mai mare, mort la naștere și mereu evocat în familie, conduce la o reflecție despre stafii și o anume pseudo-gemelitate. Intrarea salcîm debutează ca o amintire din copilărie pentru a se transforma într-o digresiune amuzată despre nomenclatura botanică
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
poate mai real." (p. 135). Remarcăm și unele intrări de poetică - genuri, ficțiuni - alese intenționat la plural pentru o mai mare relativizare și diversitate, metalepsă pentru a semnala unul din efectele ei perverse și a completa astfel monografia dedicată acestei figuri. în peneluri sînt interesante considerații despre stilul personajului care, adeseori, este confundat cu cel al autorului; articolul neînțelegeri este o punere la punct polemică a poziției "aristoteliciene" și relativiste a autorului și vizează lectura superficială făcută de un animator cultural
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
efectul palimpsest" care este marcat într-un articol despre arhitectură și recuperare, pornind de la localul - fostă uzină - Facultății de Litere a Universității Aarhus din Jutland. Climatul intelectual al epocii este reconstituit prin amintirile legate de Școala din strada Ulm, de figuri precum Barthes, Michel Foucault, Raymond Aron, Derrida sau Todorov și conducerea în duo a revistei și colecției Poétique. Presărate în dezordinea alfabetică a diverselor intrări sunt evocate universități, locuri din Statele Unite și Canada, dar și din Brazilia și Israel, sejururi
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
gândesc la Gide. Știu de ce fac pe nebunul. Eu, care detest mitocănia, incultura...în general, toți agramații și nespălații. Inșii care miros urât, nu numai ai noștri... Știu foarte bine. Știu și de ce pe față am lăsat, dinadins, funinginea de pe figura "fochistului" abea sosit. Mai știu că, față de cei ce muncesc fizic, am un fel de complex. La fel ca Gide, care, după cum scrie în Jurnalul său, întors dimineața de tot din provincie, și neavând la el cheia casei, a așteptat
Păcatul unui "om al muncii" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10433_a_11758]
-
și mai interesantă a poporului românesc", autoarea își declară opțiunea de a prezenta România prin istoria ei și prin civilizația ei tradițională, prin cultura țăranului român. Face mai întâi un istoric al poporului român, prezintă o serie de evenimente și figuri reprezentative (Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Războiul pentru Independență, cu cântece populare despre Carol I), unele rășluiri din hotarele țării, reflectate în cântecul popular, ca în acesta: ,Frunză verde măr uscat,/ Fi-i-ar neamul blestemat,/ Fi-i-ar casa
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
Comparațiile uimesc prin ilogismul și, nu în ultimul rând, prin prostul gust al asocierilor: poeta e "abandonată-n fân precum în groapă", brebeneii sunt "indeciși ca efebii", iar "o păgână de stăpână" are "doi ochi verzi ca doi boi verzi". Figurile de stil utilizate nici nu explică, nici nu complică: sunt goale de sens și lipsite de sonoritate, stupizenii adunate în pagină. Dar nu numai imagismul poetei e deficitar. Ea are serioase probleme și cu controlul lingvistic al textului, cu sesizarea
Degradarea poeziei by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10431_a_11756]
-
Petrescu, în Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, apare destul de mult adjectivul intelectual ("intoleranța mea intelectuală", "această infirmitate intelectuală"), dar puțin și în context mai ales ironic substantivul: despre Nae Gheorghidiu - " Fără să fie popular, era una dintre figurile bucureștene, socotit printre Ťintelectualii de rasăť" - și despre alții: "singurii care-și fac cap de intelectual: cioc, privire distinsă, păr abundent și buclat, sunt profesorii secundari din țările balcanice, pe când, oriunde, adevărații savanți nu sunt decât niște simpli oameni de
Despre intelectualitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10455_a_11780]
-
și anecdota îi asigură o proiecție în exterior. O dezolare, o decepție a sinelui îl împiedică, după toate probabilitățile, pe autor a se lansa în nume propriu, îndemnîndu-l la un deghizament. Fără complexe, bardul ne înfățișează un "proscris" provincial, în figura căruia, evident, se răsfrînge simpatetic: "Proscrisul urbei părăsește ultimul/ bodega cocoașa fumului acru// îmbrăcat în negru întotdeauna/ în negru și întotdeauna nebărbierit// bătrînul pășește încet/ cu bastonul lovește ritmic caldarîmul/ trezind praful perdelelor ofilite// nimeni nu știe unde înnoptează// este
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
acolo nu există bîte steaguri himene sfîșiate// acolo moartea este arhitectură muzicală/ o nesfîrșită trenă de miresme rare" (ibidem). Să fie "arta de-a îmbătrîni", specificată de poet, arta de-a "visa frumos"? La început de mileniu, Petre Stoica face figura unui clasic al poeziei românești din a doua, atît de bulversata, jumătate a secolului XX.
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
fi trebuit s-o prindă și-n somn. Ricardo a luat însă un gol nemeritat. A pus palma unde trebuia, dar mingea și-a schimbat direcția, cu vreo jumătate de metru înainte de întîlnirea cu el. Or, mingile care fac asemenea figuri n-au ce căuta pe un teren de fotbal. Un fundaș infect, italianul Materazzi, a izbutit să-l scoată din minți pe Zidane, în finală făcîndu-i sora curvă. Onoarea băiatului de cartier din Zidane a fost mai puternică decît ștaiful
Onoarea lui Zidane și a găștii de la FIFA by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10463_a_11788]
-
facă rău, dacă rezist la efort, la căldură, să nu beau, pe ascuns, să nu chiulesc, să nu casc gura... Era prin 1963. Și eram reporter; cu ăștia... ăștia, care scrie, trebuie să fii atent, atent, să nu-ți facă figura, pă trenu' tău... Dar, chiar! Ce i-o fi venit!?... Să se facă el fochist! Poate, să vază cum e... Mare brânză, să dai la lopată... * Suntem pe la Periș. Pe vitezometru scrie aproape o sută. Cu blocurile astea automate de
Fochistul (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10473_a_11798]
-
Quartet), fuziunea între diferite muzici (fenomen previzibil al tehnicilor oulipiene generalizate), improvizația (happening, jam-sessions). Dar această migrare a creativității reale din zona producătorului de muzică către cea a intermediarului este sprijinită chiar la nivelul mentalității în mass-media. Se observă cum figura interpretului a devenit, treptat, baza de desfășurare a discursului muzical. În top-uri apar melodii care sunt anunțate conform unui format: interpretul sau grupul (trupa, cum i se spune la noi), apoi titlul piesei și în final casa producătoare. Nici un
Ethosul absent by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10480_a_11805]
-
înaintași", de-ar fi să citez din pomenita, păcătoasă, de nevoie, prefață. De pildă, din discuția cu Coșbuc, vizitat acasă, se desprinde un "învățați, învățați, învățați", ca să nu mai vorbim de "rodul de aur al inspirației marelui poet". Și asemenea "figuri", și referirea, bunăoară, la odele închinate de acel Coșbuc antebelic "puternicilor zilei", dau iz de înscriere în fals unor amintiri care-ar fi putut fi genuine, dar prin care Peltz încearcă, mai degrabă, o tîrzie spălare de "păcate". Depoziția unui
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
cît sînt de sensibili la ierarhii cititorii...), tot acolo primea, în obraz, fiola cu venin. Planeta lumii de marginali, Bacovia, are parte, în rememorări, de o etichetă care concurează "lacrima zidurilor umede", a lui Lovinescu: "N-am să uit niciodată figura galbenă de mucenic evadat de pe zidul unei mănăstiri, ochii lui în care se cuibărise o tristețe molipsitoare, fără leac, gestul lui de mare sfios, vorba lui molatecă șoptită." Trecem, la sărbătorirea de 75 a lui Bacovia, la Uniunea Scriitorilor din
Cu voi... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10470_a_11795]
-
Singura mea speranță e că voi trăi mult." Rezultatele le dă la sfîrșit, mici descrieri urmuziene, în fond. Hainele poetului: "impresia mea a fost că poetul își mototolea într-adins hainele." Un fel de dicționar onomastic unde, în loc de nume, sînt figuri și scene. Bucăți de hîrtie (eventual caroiată, din caietul de matematică...) cu care pui semn la cîte-un detaliu semnificativ dintr-o carte pe care n-o s-o mai citești, probabil, decît peste mulți ani. Așa că toate amintirile, toate senzațiile sînt
My way by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10491_a_11816]
-
Dumitru Hurubă Mai ales vara, când o mulțime de programe de televiziune par a fi gândite și realizate de vreo figură "anodină/de frizer cu mandolină" al lui Topârceanu, prietenul Haralampy dă într-un fel de înțelepciune... patologică. Ultima ispravă de acest fel a făcut-o zilele trecute când ne-a adunat pe toți în sufragerie și ni s-a adresat
Mic studiu despre caprele lui La Fontaine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10483_a_11808]