1,218 matches
-
și lucruri practice, de reflecții personale și exerciții de creație etc. Pentru a desluși aceste Înțelesuri este necesar să facem o distincție Între două tipuri esențiale de Învățare care s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă șiînvățarea activă. Astfel, În timp ce Învățarea figurativă are tendința să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
creație etc. Pentru a desluși aceste Înțelesuri este necesar să facem o distincție Între două tipuri esențiale de Învățare care s-au prefigurat deja: Învățarea figurativă șiînvățarea activă. Astfel, În timp ce Învățarea figurativă are tendința să rămînă la nivelul reprezentării statice, figurative, să se bazeze pe simboluri verbale și elemente imagistice, intuitive În structurarea cunoașterii, de unde preferințele ei pentru metodele verbaliste (livrești), demonstrative și receptive care Îndeamnă elevii la activități de tipul ascultării, receptării, repetării, memorizării, reproducerii,imitației etc., deci capacități reproductive
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiuni care presupun un efort propriu de studiu independent, de transformare a reprezentărilor, de producere a unor noi informații și structuri mintale pentru cel care Învață. Cum s-ar spune, metodele utilizate În Învățământ se pot situa pe o poziție figurativă sau pe una activă. Învățământul modern preferă Însă o metodologie axată pe acțiune, operatorie. Din acest punct de vedere, metodele activ-participative se conduc după ideea constructivismului operatoriu al Învățării de care se ocupă În mod special psihopedagogia piagetiană și cea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de manifestare (demonstrație pe viu); demonstrația experimentelor de laborator (experimentul demonstrativ); demonstrația acțiunilor și a comportamentelor; demonstrația cu ajutorul reprezentărilor grafice (tablouri, fotografii, planșe, desene, hărți, planuri, scheme, grafice, tabele statistice etc.); demonstrația cu ajutorul desenului pe tablă; demonstrația prin intermediul modelelor (fizice, figurative etc.); demonstrația cu ajutorul mijloacelor tehnice audiovizuale (proiecții fixe, dinamice, video etc.); demonstrația Întemeiată pe documente auditive (sau reproduceri ale lor), ca cele arheologice, istorice, din actualitatea socio-politică etc.; demonstrații clinice; demonstrația exemplelor, a modelelor etc. c) Sensul actual al modernizării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fuzionează și devin parte integrantă a gândirii colective a grupului. Externalizarea este sprijinită de doi factori: a) exprimarea cunoștințelor tacite - conversia cunoștințelor tacite În cunoștințe explicite - presupune tehnici care ajută la expunerea unei idei sau imagini În cuvinte, concepte, limbaj figurativ (metafore, analogii, povestiri) și semne vizuale. De asemenea, dialogul - ascultarea și contribuția În beneficiul tuturor participanților, fie că sunt autorități, fie că sunt consultanți sau beneficiari - este un element care sprijină externalizarea; b) transformarea cunoștințelor tacite În forme ușor de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mitul vin spre lume ca două vlăstare care cresc paralel din aceeași tulpină. Istoria nu poate oferi în permanență justificări ideologice care să treacă testul rațiunii în orice condiții și pentru orice tip de exercițiu al puterii. Miticul recurge la figurativ. Figurativul poate ocoli cu mijloacele simbolismului exigențele rațiunii. Platon justifică recursul la mit având în vedere ignoranța în care stăruie omul atunci când se referă la evenimente din vechime”. Puterea își poate redefini în acest fel fundamentele oricând, și după propriile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
vin spre lume ca două vlăstare care cresc paralel din aceeași tulpină. Istoria nu poate oferi în permanență justificări ideologice care să treacă testul rațiunii în orice condiții și pentru orice tip de exercițiu al puterii. Miticul recurge la figurativ. Figurativul poate ocoli cu mijloacele simbolismului exigențele rațiunii. Platon justifică recursul la mit având în vedere ignoranța în care stăruie omul atunci când se referă la evenimente din vechime”. Puterea își poate redefini în acest fel fundamentele oricând, și după propriile nevoi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ci pentru altul, pentru tine care ești în stare să vorbești și să convingi mulțimile”. A avea putere la nivelul lumii noastre, înseamnă a face oamenii să vadă lumea prin ochii tăi. Cuvântul, așa cum îl concepe Platon, are o vocație figurativă accentuată. El produce o categorie geometrizată de imagine. „Cette géométrisation de l’image, constitutive de schéma, fait l’objet de remarques platoniciennes incidentes mais fondamentales; elles contribuent à fixer le langage et l’outillage d’une science géométrique nouvelle.” Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
principalul instrument de măsurare a gândirii creative, fiind o metodă convenabilă de comparare a indivizilor în raport cu o scală standard de „creativitate”. Preluând inițiativa lui Guilford, Torrance (1974) a elaborat Testele Torrance de Gândire Creativă. Ele cuprind diverse probe verbale și figurative relativ simple ce reclamă gândire divergentă și alte aptitudini de rezolvare a problemelor care au fost cuantificate în funcție de fluență (numărul total de răspunsuri valide), flexibilitate (numărul diferitelor categorii de răspunsuri relevante), originalitate (frecvența redusă a răspunsurilor din punct de vedere
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
singur importanța psihometriei în studiului creativității. În modelul structurii intelectului (SI) pe care l-a creat, Guilford (1967) operează cu trei dimensiuni fundamentale ale inteligenței, care formează un cub: 1) operații - cogniție, memorie, producție divergentă, producție convergentă, evaluare; 2) conținut - figurativ, simbolic, semantic, comportamental; 3) produse - unități, clase, relații, sisteme, transformări, implicații. Încrucișând între ele cele cinci operații, cele patru conținuturi și cele șase produse, obținem 120 de factori (o cifră pe care Guilford a mărit-o ulterior). Extrem de relevantă pentru
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
time, pelicula sa de debut, Accattone, din 1961. Un eveniment ce are loc la aproape cincisprezece ani după apariția filmului și care este așadar depășit de vremuri. Ce impresie vor fi făcut acele imagini atât de violente și chiar și figurativ atât de datate milioanelor de telespectatori care le-au văzut pentru prima oară? Cu această ocazie, Pasolini scrie pentru Corriere della Sera un articol în care nici măcar nu încearcă să explice sensul filmului pentru publicul de televiziune, ci se apucă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de figura retorică a unui popor scos dintr-un mare model primordial (și raportat la acesta). Un astfel de model este ambiguu, dar numai din punct de vedere exterior. Este modelul exprimat de anii revoluționari ruși în cele două leme figurative ale sale: formalismul și realismul socialist. Trăsăturile sintetice prin care Buttitta realizează figura poporului sunt cele ale unui suprem „manifest” formalist, metrul, ce copiază structura vorbirii orale de pe podiumurile cu steaguri și exprimă, în schimb, trăsăturile analitice ale unei figuri
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fraza curge molcom, sadovenian, starea de spirit specială primește o „vestimentație” bogată, cu multe ornamente stilistice, între care primează comparația și metafora. În albumul de artă Iulia Hălăucescu (1999), personalitatea artistei se dezvăluie în adevărata ei dimensiune atât din lucrări figurative tradiționale, cât și din lucrări moderniste, în care comentatorul crede că se află forța de expresie a pictoriței. SCRIERI: Năvod pentru scrumbii albastre, Iași, 1972; Într-o cabină de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
Olanda. De la Demon la Luceafăr (1979) este o bună introducere didactică în analiza unui motiv fecund, aria de investigare fiind precizată din subtitlu: Motivul demonic la Lermontov și în romantismul european. Un excurs preliminar definește conceptul „daimon” - caracter vag, nesupus figurativului, aparținând zonei obscure a simțămintelor, spirit înzestrat totodată cu însușiri aparținând naturii umane. Ipostaze veterotestamentare și gnostice sunt convocate pentru a contura îmbinarea celor două aspecte, divin-antidivin și uman-antiuman, ale daimonului, așa cum se va regăsi el în literatură. Cain, Manfred
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
amândouă aceste cazuri este unul inițiatic, sunt grefate o serie de episoade și povestiri aparent divergente, care amplifică structura până aproape de spargere. Fără să intre În logica epică strictă, aceste episoade sunt totuși organice, creând o carnație imaginară, o atmosferă figurativă În lipsa căreia operele respective ar fi de nerecunoscut. Ce se Întâmplă Însă când scheletul arhetipal, povestea inițiatică, este scoasă și rămâne doar masa de episoade „periferice”? Exemple pentru asemenea conglomerate anarhetipice sunt romanele cavalerești din secolul al XVI-lea, din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
tip cumulativ. Scenele care se Înlănțuie după o lege care ne scapă la fiecare pas sfârșesc prin a genera și a conglomera o nebuloasă emotivă, afectivă, senzorială, imaginativă. Fragmentele, meteoriții, asteroizii, rămășițele de scene, imagini, simboluri, miteme alcătuiesc un nor figurativ care ne copleșește prin el Însuși, nu În virtutea astrului arhetipal inițial din care provin, ci ca nebuloasă remanentă, care ne bombardează imaginația și ne distruge convențiile de percepție. În poezia contemporană a fost emis un concept asemănător, cel de metaforism
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
percepție. În poezia contemporană a fost emis un concept asemănător, cel de metaforism, care descrie o poezie În care metaforele nu mai sunt folosite la nivelul semnificatului, așadar nu mai construiesc sensuri alegorice, ci la nivelul semnificantului, ca simplu material figurativ. Poezia, proza sau teatrul anarhetipic utilizează imaginile, simbolurile, personajele, situațiile, miturile ca un material reciclat, ale cărui cărămizi nu mai păstrează planul arhitectural al clădirii de origine, dar nici nu intră În compoziția unei clădiri noi, ci rămân În stadiul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din primele copii păstrate (cea a ieromonahului Serafim de la Bistrița, îndată după 1700), istorisirile despre animale sunt puse sub semnul apostolului Luca, patronul pictorilor, așezare grăitoare pentru această carte legată deopotrivă de arta cuvântului scris sau rostit și de artele figurative. În manuscrisul considerat cel mai vechi, cel al lui Costea Dascălul din Șcheii Brașovului (deceniul ultim al secolului al XVII-lea), pildele din Fiziolog sunt numerotate în continuarea capitolelor din Floarea darurilor (pentru a cărei alcătuire autorul acestei din urmă
FIZIOLOGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
eoliană, biomasa, energia geotermică și energia hidrologică Înmagazinată sub formă de hidrogen și generate local la nivelul comunităților Într-o manieră descentralizată, schimbă Însăși natura modului În care energia este folosită În comun. Puterea, atât În sens literal, cât și figurativ, va fi din ce În ce mai mult descentralizată În secolul ce vine. Uniunea Europeană a apărut În lumea veche a organizării pe verticală și a controlului centralizat. Comunitatea a fost o Încercare de a grupa resursele economice, sociale și politice ale statelor-națiune și de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În lumea animalelor, circulația informației ia forme fizice concrete (chimice, acustice etc.), pe când în cazul ființelor umane principalul mijloc comunicațional este limba vorbită, cu un înalt grad de abstractizare. În general, comunicarea umană se bazează pe simboluri, care sunt substitute figurative ale lucrurilor propriu-zise, ele fiind ușor de manipulat și transmis și necesitând un minim suport fizic. Să ne gândim la ziare, telefon, internet, dischete, CD-uri. Când vorbim despre comunicarea umană trebuie să avem în vedere, așadar, câteva caracteristici: 1
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
câteva caracteristici: 1) Nivelul înalt de abstractizare (simbolizare), utilizarea de semne și semnale, ceea ce face posibilă operarea rapidă și la mari distanțe cu informația. Semnele și simbolurile sunt de o impresionantă diversitate ca formă (vizuale, sonore, scrise, vorbite), ca redare figurativă a obiectului la care se referă (desene, schițe, elemente ale obiectului etc.), ca putere sugestională (Dâncu, 1999). Studierea semnelor, a relațiilor dintre ele și a raportului semnificant/semnificat s-a constituit în ramuri științifice speciale, semiotica și semiologia. Dar comunicarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
foaie de hârtie; acest cerc sunteți dumneavoastră. Pentru fiecare dintre colegii dumneavoastră, marcați un semn distinctiv pe această foaie: observați dacă semnele sunt înăuntrul sau în afara cercului, dacă sunt izolate sau se află toate la un loc. În modul acesta figurativ, vă veți putea evidenția relaționările cu colegii și în ce măsură percepeți echipa dumneavoastră ca o unitate. 3. Am conceput un exercițiu (pe care l-am numit „Interviul reciproc”) ce poate conduce la o mai bună cunoaștere a membrilor unui grup. În
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de amprenta stilistică. Asemenea lui Vasile Gorduz, un alt strălucit descendent al școlii lui Murnu, Vasile Rizeanu păstrează și astăzi un interes real pentru suprafață, pentru apropierea de volum și de interioritatea formei printr-o irepresibilă bucurie a tactilității. Componenta figurativă a sculpturii sale, în speță portretistica - portretul lui Eminescu, al lui Luchian etc.- păstrează încă vie și proaspătă fragmentarea impresionistă, acea fărîmițare a suprafeței printr-un modelaj nervos și sensibil, dar acest lucru nu se întîmplă nici gratuit și nici
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
abstractă și nonfigurativă, adică atunci cînd problematica volumului se schimbă, aceleași schimbări se operează și la nivelul suprafeței. Ceea ce înainte era neliniștit și rugos, devine acum de un calm aproape clasic. Numai că, în esență, raporturile rămîn aceleași. Dacă în figurativ suprafața captează lumina prin fragmentare și prin vibrație, în cazul construcțiilor nonfigurative acest proces se realizează prin polisare și prin lustruire. Artist echilibrat și sensibil, atent în aceeași măsură la coerența întregului și la expresivitatea detaliului, Vasile Rizeanu se înscrie
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
încărcată mai întotdeauna cu stări emoționale, ce nu-și pierd forța de penetrație, o dată cu trecerea timpului, ci dimpotrivă, exercită asupra noastră, peste vremuri, o stare nostalgică de transmigrație, de transpunere în alt timp aparținând transcendentului, empatizându-ne și copleșindu-ne aproape figurativ cu drama clipei consumată cândva. Răsfoind Istoria presei bârlădene descoperi cu emoție personalități, evenimente despre care generațiile mai vârstnice au auzit întâmplător, fie din manualele școlare, fie din bibliografii ce se consultau doar cu permis special, fie din procese publice
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]