1,316 matches
-
spiritul american de voluntariat i-a impresionat profund pe eugeniștii români, ce au văzut În organizațiile private din Statele Unite un exemplu de urmat pentru inițiativele la bază pe care Încercau să le dezvolte În România, În numele eugeniei. Ei considerau activitatea filantropică a organizațiilor fundațiilor Rockefeller sau Carnegie un model pe care Încercau să Îl reproducă și În România. Eugeniștii români se mențineau, de asemenea, În permanență la curent cu evoluțiile din domeniul eugeniei și al programelor conexe de sănătate publică din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
obțină sprijin financiar - Fundația Rockefeller. Organizația trimisese Încă din 1923 câțiva reprezentanți al căror obiectiv fusese să evalueze situația din România. La sfârșitul anilor ’20, Fundația decisese deja ca centrul medical din Cluj să devină principalul beneficiar al activităților sale filantropice În România, În defavoarea celui din București, pentru că, În opinia reprezentanților Fundației, instituțiile și programele dezvoltate În Cluj erau mai moderne și mai progresiste decât cele similare din București 21. Cu toate acestea, asistența financiară oferită de Fundația Rockefeller a rămas
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la totalitatea teritoriilor locuite: tabloul acestei societăți ideale seamănă adesea cu descrierile făcute de Lucrețiu - Diogene din Oenanda le-a putut cunoaște oare? - începuturilor umanității, în starea care încă nu era numită naturală. Ce ne spune acest text? în spiritul filantropic și cosmopolit manifestat de Diogene în numeroase pasaje din operele care ne-au rămas de la dânsul, el imaginează viața zeilor realizată pe pământ de către și pentru oameni. Ne amintim doctrina: impasibili, fericiți, scutiți de tulburări, eterni, nemuritori, compuși dintr-o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
la respectarea unor norme de practici echitabile, juste atât în afaceri, cât și față de mediul extern al companiei (Lambru, 2004a, p. 5). Responsabilitățile etice intră în sfera așteptărilor societății, dincolo de ce este obligatoriu conform legilor sau în cadrul circuitului economic. Responsabilități filantropice Acestea reprezintă ultimul nivel și cel mai înalt al r.s.c. În această categorie intră actele caritabile, dezvoltarea de programe sociale complexe pentru cei dezavantajați, construirea unui sistem de servicii (creșe, grădinițe, cantine, săli de sport) sau facilități recreative
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de programe sociale complexe pentru cei dezavantajați, construirea unui sistem de servicii (creșe, grădinițe, cantine, săli de sport) sau facilități recreative pentru angajați și pentru familiile acestora, finanțarea unor unități de învățământ din cadrul comunității respective, acordarea de burse, granturile. Responsabilitățile filantropice sunt dorite de societate, nefiind pretinse sau așteptate. Prin asumarea și respectarea celor patru categorii de responsabilități, organizația devine un bun cetățean corporatist (Carroll, 1991, p. 39). Putem vorbi astfel de un anumit civism corporatist (corporate citizenship). Cetățenia corporativă presupune
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
social sunt oportune atunci când există o legătură între profilul companiei și problema socială respectivă. Schimbarea comportamentului publicului poate duce la creșterea vânzărilor companiei, iar campania este mai eficientă atunci când vine în continuarea sau completarea unor inițiative publice deja existente. Acțiuni filantropice - prin acest tip de acțiuni, corporația sprijină direct cu resurse, de obicei financiare, o anumită cauză sau un anumit tip de program social sau comunitar. Acțiunile filantropice sunt oportune pentru poziționarea și creșterea vizibilității firmei respective, iar cauzele sprijinite/finanțate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
eficientă atunci când vine în continuarea sau completarea unor inițiative publice deja existente. Acțiuni filantropice - prin acest tip de acțiuni, corporația sprijină direct cu resurse, de obicei financiare, o anumită cauză sau un anumit tip de program social sau comunitar. Acțiunile filantropice sunt oportune pentru poziționarea și creșterea vizibilității firmei respective, iar cauzele sprijinite/finanțate sunt alese în funcție de obiectivele de afaceri ale firmei respective. Dacă firma încearcă astfel de abordări când intră pe o piață nouă, publicul poate fi mai receptiv față de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
publicul ar putea considera că aceste practici ar putea rezolva o problemă socială importantă. Implicarea companiilor în rezolvarea problemelor comunității are și o latură economică. Aceasta se centrează pe beneficiile pe care le-ar putea avea compania de pe urma implicării sale filantropice sau responsabile. Putem menționa beneficiile de natură fiscală (deduceri sau alte facilități), creșterea vizibilității companiei și îmbunătățirea imaginii acesteia și preferința consumatorilor pentru produsele companiilor responsabile social. O altă dimensiune a beneficiilor vizează resursele umane, respectiv implicarea de noi resurse
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de orice persoană fízică, în folosul altora, fără a primi o contraprestație materială; activitatea de interes public este activitatea desfășurată în domenii cum sunt: asistența și serviciile sociale, protecția drepturilor omului, medico-sanitare, cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecție a mediului, social și comunitar și altele asemenea. Astfel, pentru ca o activitate să poată fi considerată voluntariat, trebuie să aibă următoarele caracteristici: o să fie desfășurată de o persoană (persoană fizică, nu persoană juridică); o să fie desfășurată în
VOLUNTARIATUL ÎN SPORT LA NIVEL UNIVERSITAR. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Manuela Pruneanu (Petreanu), Adrian Petreanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_791]
-
de teologie, asistența religioasă în diverse instituții etc.) este reglementat prin legile landurilor și în protocoalele directe stabilite între Biserică și stat. Fiecare dintre confesiunile recunoscute are dreptul ca prin intermediul statului să încaseze impozitul bisericesc de la credincioșii săi. Finanțarea sistemului filantropic social este mixtă, din sursele Bisericii și statului, și poate ajunge la aproape 90% din costurile curente și investițiile necesare. În Germania, sistemul bazat pe impozitul bisericesc ascunde și unele dezavantaje: de ordin pastoral (legătura multor creștini catolici sau protestanți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ajunge, la 23 septembrie 1792, mitropolit al Țării Românești. Aduce cu sine tipografia episcopiei pentru a o întări pe cea mitropolitană. Întreține viața pastorală și relații epistolare cu vârfurile ecleziastice din Balcani și Asia Mică. Își investește averea în acte filantropice, în ctitorirea de școli, biserici sau în ridicarea unui foișor și a cișmelei din dealul Filaretului. Încolțit de boală, dar și de intrigile boierilor ce-i obstrucționau faptele, neînțeles de noul domn Alexandru Moruzi, va face paretesis (demisia) în septembrie
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
de țări despre care avem date, 49% din bugetul sectorului nelucrativ provine din taxele asupra bunurilor și serviciilor. În Statele Unite ale Americii, 57% din veniturile sectorului nelucrativ provin din taxele asupra bunurilor și serviciilor 6. Cota fondurilor provinite din sectorul filantropic și cel public, a scăzut În multe țări, desființând astfel vechiul mit conform căruia sectorul nelucrativ este practic dependent de guvern sau susținut prin mila sectorului privat. Munca În folosul comunității este foarte diferită de cea de pe piață. Contribuția fiecărei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-lea și al V-lea - și în instituțiile - tot mai frecvente ca apariție, începând din veacul al IV-lea d. Hr., de când Biserica a început să fie mai atentă la îndatoririle ei cu caracter social (azil, protejare etc.) - cu caracter filantropic (chêrokomeia sau chêrotropeia), veritabile aziluri pentru femeile singure (precum cele două văduve - evocate de Ioan Cassian în Conlationes Sanctorum Patrum - trimise de „episcopul de fericită amintire Atanasie” femeii ce dorea să-și îmbunătățească virtutea răbdării) - și sărace (alături de partenocomiile ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cea mai largă a sentimentelor altruiste și ele exprimă apropierea, iubirea și Înțelegerea față de oameni, indiferent de apartenența acestora la o anumită rasă, etnie, sex, convingeri politice sau religioase. Sentimentul umanitar este unul de fraternitate și solidaritate universală, o atitudine filantropică În sensul cel mai larg al cuvântului. Sentimentele ideale au ca obiect valorile absolute: morale, culturale, spirituale, religioase etc. Persoana umană nu este cantonată exclusiv În planul existenței imediate. Ea are permanent tendința de a se proiecta dincolo de realitate, de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
respectiv Îl consideră util și necesar, mai mult chiar Îl justifică raportându-l fie la o „cauză declanșatoare”, fie În vederea realizării unui „scop (considerat de elă util”. Indiferent Însă de natura lor morală și de intenția care le determină (acte filantropice, acte de răzbunare, acte de suicid sau crimă, acte de eroism, de sacrificiu etc.Ă, toate „acțiunile psihologice” au În centrul lor o „justificare morală” care Încearcă să le dea o legitimitate și prin aceasta să obțină aprobarea și susținerea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dă sentimentul de bucurie al unui act de binefacere Împlinit. Să ne oprim un moment asupra semnificației darului În acest tip de relație dintre cel care dă și cel care primește. Cel care oferă, care dăruiește, este animat de sentimente filantropice de milă. Mila este un sentiment moral care mă obligă, mă Încarcă afectiv față de persoana aflată În stare de dificultate. Dăruind acesteia ceva de la mine, eu realizez un act de „catharsis moral” și prin aceasta mă simt eliberat de „povara
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
celibatului. Acesta are repercusiuni atât asupra personalității bărbatului, cât și asupra femeii necăsătorite: diferențe de adaptare, existența unor stări complexuale, frustrări afective sau de ordin moral, aversiune sau teamă pentru viața conjugală, deturnarea vieții de familie în alte direcții (acte filantropice, monahism etc.). În lăgătură cu starea de sănătatea mintală a familiei și psihoigiena acesteia sunt analizate și statutul și rolul membrilor de familie: soțul, soția, copiii. Avem de-a face în acest caz cu o distribuție a rolurilor sau funcțiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-i scuture mai vârtos pe Papă, pe Mahomed, pe artiști și pe sofiști, nemulțumindu-se doar să suspine cu ei” ș...ț, ci să vrea „să se isprăvească odată cu ei”4. În rest, Fama se ascundea în spatele unei frumoase filosofii filantropice care cerea ca „frații” să nu aibă decât îndeletniciri medicale. Societatea ar fi trebuit să rămână ascunsă și să nu acționeze decât în secret vreme de 100 de ani. „Frații” aveau obligația să respecte cu strictețe regula de a purta
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu erau pregătiți pentru el. Urmăreau să constituie o Societate Regală a Științelor. Pentru Comenius era prea puțin - dar era totuși ceva mai mult decât școala sa din Leszno. Hartlib era interesat doar de o reformă a educației cu planuri filantropice și caritabile 13. Or, Comenius avea viziunea unei omeniri erudite, morale și pioase, devenită astfel - în totalitatea ei și pentru veșnicie - pe calea unui curriculum educațional universal. Când va fi expus asemenea mirifice planuri „baconienilor”, aceștia se vor fi înfiorat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rezident la Londra. Visau să pună bazele unui Colegiu Invizibil. O creație rozicruciană, desigur, dar nu o reformă pansofică de proporții. Pe la 1647, Robert Boyle îi scria lui Hartlib despre menirea Colegiului Invizibil. El trebuia să fie doar o instituție filantropică, precum cele edificate peste un veac în Elveția de către Pestalozzi. Nu se știe însă cine erau sau ar fi trebuit să fie membrii acestei instituții. Dincolo de influența rozicruciană mai existau și altele. După moartea lui Francis Bacon, s-a publicat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adevărată și pe cea reală ca fiind falsă. Comuniștii au priceput repede această „tendință” de a se aprecia coerența unei relatări ca fiind mai adevărată decât realitatea și ne-au bombardat permanent cu „scenarii” aranjate plauzibil. Am văzut recent filmul Filantropica și mesajul lui vizează exact acest fenomen: „povestea” determină credibilitatea și reacția empatică de solidarizare cu cel lovit de soartă. Metoda folosită e identică cu ceea ce spuneam mai înainte despre șperaclul care se potrivește și deschide ușa, deși nu este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
bunurilor private nu trebuie să fie egală cu costurile de participare la bunurile colective, dar pot fi totuși suficiente pentru ca indivizii care apreciază valoarea bunurilor colective să-și poată învinge dorința lor rațională de a profita. De aceea, unele organizații filantropice, de exemplu, dau adesea o sacoșă decorată, sau cești de cafea etc., indivizilor care donează sume peste un anume barem. La un festival al pământului de la Cluj-Napoca s-au oferit gratuit tricouri celor care au participat al curățirea pădurii Făget
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lider în legislația de protecție împotriva muncii copiilor, dar a adoptat târziu asistența socială publică. Studentul meu a descoperit că New York-ul, fiind un inițiator în protecția copilului, își stabilise deja în prealabil un sistem complex de asistență socială privată filantropică, ce fusese considerat de către apărătorii săi ca superior celui public. Statul New York, era un caz excepțional deoarece făcuse ceva mai mult și mai repede decât celelalte state, folosind o rută alternativă. Situațiile care ne infirmă ipoteza nu trebuie să ne
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o structură dialogică problematica sinuciderii, a cărei expresie teoretică se regăsește într-un eseu din Ipocrizia disperării. Două personaje, „un candidat la sinucidere... sănătos tun” și „un salvator de meserie... c-un picior în groapă”, aflate în biroul unei instituții filantropice profitabile, din moment ce poate fi ușor confundată cu sediul unei reprezentanțe comerciale, efectuează un exercițiu demonstrativ: sinuciderea nu este decât „soluția comodă” de scăpare, la care apelează toți cei care nu-și asumă povara cunoașterii de sine, este, în egală măsură
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
vorbit în aceeași măsură săracilor (ispitiți de patima invidiei) și bogaților (ispitiți de avariție). O critică teologică a ideologiei neoliberale s-ar cuveni înrădăcinată așadar nu într-un etos de tip marxist, ci mai degrabă într-o continuitate cu tradiția filantropică a Bisericii dintotdeauna 2. Critica amoralismului economic revine așadar nu neapărat la o poziție de stânga, ci mai ales la înțelegerea imenselor dezastre pe care le produce decuplarea liberului schimb de produse din țesătura narativ-praxeologică a virtuții. Poate secolul XXI
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]