770 matches
-
îi zice același Nicolae Manolescu în opera citată mai sus, stând sub zodia curgerii (panta rei) și a stărilor conflictuale, ori cel puțin un început cauzal și o permanentă trecere spre un final înscris pe o orbită antropologică. Și totuși, FILIGRAN este un roman în care nu se întâmplă nimic, pentru că protagonistul, Paul Alexandrescu, profesor de matematică și poet, precum altădată celebrul Ion Barbu, este un insomniac, stare provocată de inadaptare la universul în care a căzut din pură întâmplare, că
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
sunt înregistrate niște reportaje și nu în ultimul rând, trasate ruperile de ritm provocate de obsedantele tic-tacuri, un fel de receptacol de rezonanță sonoră, ca niște paranteze în care se închid episoadele. Dacă ar trebui să tragem o concluzie, romanul ,,FILIGRAN” de Alexandru Poamă este un mozaic unde paginile epice se întâlnesc deseori cu cele lirice și dramatice, într-un text de certă originalitate. Cititorul însă poate descoperi și alte calități. Ioan BABAN
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
mai mult», pentru că prepotența este ceva mai rău decât încăpățânarea. Prepotența este abuzul de putere nu numai manifestată, dar exercitată în mod concret”. 2. La fel ca măgarul, preotul îndepărtează atenția de la sine. Cât este de frumos să vezi în filigran figura preotului pe desenul omului blând descris cu puțin înainte, și cât este de inoportun eclesiasticul care contrazice urzeala acestui desen făcut din trei linii dulci, care șterg trei cuvinte urâte: prima linie este o considerație justă a propriilor acțiuni
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
șa, într-o bună zi am început să scormonesc stratul de sub mine, să dau la o parte frunzele putrezite; cam de la vreo douăzeci de centimetri adâncime frunzele roase de vreme și de umezeală au început să pară dantele, broderii și filigrane, le ridicam cu două degete spre lumina gălbuie strecurată printre crengile arborilor și le priveam minute în șir, mă răsplăteau pentru jalnica mea existență; în spațiul acela de patru metri pătrați la limita căruia mă pândea moartea se afla miracolul
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
începe cu el? Așa că mi-am deschis sertarul de la măsuța de scris și-am început să caut un plic cu hârtie mai deosebită. Am ales până la urmă una care avea, dacă o priveai la lumină, o floare a reginei în filigran. M-am gândit o bună bucată de vreme, mintea nu-mi mergea, pesemne fiindcă nici corpore sano n-aveam. Până la urmă am scris așa: București, 23 dec. 1897 Domnule, Vizita dumneavoastră de ieri m-a surprins într-un moment nepotrivit
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
de noduri pe metru: un păienjeniș din povestea de iubire și moarte a unui maestru semnat Abtin pe latura scurtă, între firele de un albastru întunecat. Primea iarăși ceva ce nu așteptase. Omar i-a zis Soarele nopții, fiindcă era filigranul nocturn al unui astru ciudat, enigmatic și fără seamăn: un soare vânăt, prins între fibulele de cupru ale unei nopți înstelate. Nu văzuse ceva mai neașteptat și de aceea se îndrăgosti de covor ca de o lume văzută printr-o
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ele, încât ajunseseră să îi placă: bea vin roșu și aspru, totdeauna mai vechi de cinci ani, însă niciodată o lacrimă mai mult peste un pahar, pe care îl sorbea parcă în transă, măsurându-i țesătura taninurilor puse ca în filigran în crupele fructului. Căuta carnea macră de vită și de vânat pe care, până în urmă cu doar un an, nici nu ar fi gustat-o. Toate astea îi veneau dinspre tinerețea inimii rătăcite între metehnele lui Omar sau le împrumutase
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și NOROC, direcții ideale, mesaje numerice, simbolice, politice, mesaje din vise, mesaje secrete prin grup social, mesaje de iubire mâna este mediu de transmitere pentru diferite tipuri de mesaje: Mărcile, emblemele, insignele, semnele, scrierea și punctuația, semnele numerice, logo-uri, filigrane, semne alchimice, cabalistice, pictograme sunt o formă de comunicare non-verbală, printr-un mesaj diferit: auditiv, vizual, olfactiv și gustativ, de mișcare, caloric. Gesturile mâinii și mișcările degetelor trimit spre simboluri deosebite a artei de a stăpâni propriul trup și de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
evocând călătorii în timp și unde cerebrale ce înrobesc intelectul uman, saga imaginată de Edgar P. Jacobs comunică cu întreaga serie de reflecție și de vise, serie ce urcă până la literatura de mistere și de anticipație a secolului XIX. În filigranul benzii desenate poate fi citit un vast repertoriu de semne culturale : atracția vechilor culturi și dilemele faustice ale tehnologiei sunt doar două dintre bornele pe care le putem întrevedea în parcursul celor doi eroi. Fabulosul arheologic se află în vecinătatea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
produc decît acea oribilă hîrtie de lux făcută din textile În care se introduc petale de flori și care e vîndută unor turiști convinși că e tot ce poate fi mai fin În materie de papetărie. Dar nu hîrtia cu filigran sau cea velină și nici trăsurile Îl interesau pe tata cînd venea să-și vadă logodnica În Sud. Ce Îi plăcea lui era să regăsească imaginea mamei În viitoarea lui soție. În paginile În care retrăiește acea perioadă a vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
pe terasă, am mîncat primele piersici coapte din septembrie. Am plecat toți trei să petrecem o zi la Aix-en-Provence, unde am fost surprins să-l văd pe tata cumpărînd un exemplar din piesa lui Giraudoux, Pentru Lucreția, tipărit pe hîrtie filigran de la Montval. Nu era totuși un bibliofil. Dar Îl cumpărase ca să mi-l ofere mie. Într-o cafenea de pe promenada Mirabeau, a scris pe pagina a doua: „Pentru Lucreția și pentru François, În amintirea fericirii pe care am Împărtășit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
cântă-n orga țurțurilor De pe ramuri doar puful alb alunecând - singurul zbor Țurțuri sub streșini - mușcând din mărul roșu zâmbesc unui gând Țipătul ciorii - printre ramuri lunecâd cascada de nea Pretutindeni alb - peste troiene calcă țanțoșă cioara Urme de vrăbii filigran pe zăpadă - drumurile noastre Trosnesc arinii zborul lebedelor sculptat în ghețuri Ajun de Crăciun - din streșini potop și sub brad... primii ghiocei După sărbători se spulberă chiciura tulburând tăcerea Încă un an sfârșit în bradul aruncat doar flori de chiciură
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
Părăsi curând marile bulevarde și se înnopta deja când intră în orașul vechi Santa Cruz cu palate enorme, grădini mititele, biserici baroce și străzi cu piatră șlefuită de ani și de ploi. Se opri în fața vitraliilor catedralei și în fața nemaipomenitului filigran de broderii în lemn de la balcoanele Palatului Viceregelui. Privi perechile ce se așezau pe parapetul acoperit cu mușchi al fântânii din Piața Spaniei și cină în aer liber în fața ferestrelor unei vechi căsoaie în care, după cum spunea tradiția, a dormit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
lui ca un cur de copil! Și-avea și niște dinți, numai aur, mureau țigăncile când râdea, dădea frigu-n ele. Știa cântece de lume bună, și zicea că trăiește cu cucoane pricopsite, mâinile sale, pline de inele. Ghiuluri groase, cu filigran, împletite, aur în degete, să cumperi un cartier cu oameni cu tot. Altfel, cam dus din tinerețe, pe la urechi albise. Când tușea, scotea o batistă moale, punînd-o la gură, băgă și Paraschiv de seamă când intrară în casă după el
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care descrie proiectul epistemologic totalitar al Iluminismului este simplă: cunoașterea obiectivă decurge dintr-un parcurs algoritmic al metodei științifice și din respingerea invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Nocivitatea operei de aculturație a Iluminismului este sesizabilă mai cu seamă în filigranul său antropologic. Avem de-a face, în opinia sa, cu o descentrare ontologică a persoanei. Un naturalism aservit voinței sau rațiunii discursive obnubilează dimensiunea apofatică a chipului uman. Treptat, omul este perceput și conceput ca un agregat psihofizic, adică o
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
muzica reprezintă pentru Henry - ca și pentru Schopenhauer - domeniul invizibilului prin excelență, acel spațiu de manifestare al afectivității dincolo de orice reprezentare 1.) În pofida titlului surprinzător și a subtitlului său programatic 2, toate temele majore ale filozofiei henryene sunt prezente în filigranul cărții: structura primordială a fenomenalității, natura limbajului, istoricitatea, constituția corporalității, gramatica afectivității, esența tehnicii și a economiei moderne, statutul subiectivității, dialogul cu invizibilul, inconștientul și pulsiunile elementare etc. Henry ne reamintește că toate noțiunile fundamentale ale metafizicii - adevăr, obiect, conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
seculară o limitare a haosului social latent. Pe de altă parte, aceiași creștini cultivau o distanță ironică față de jocul fantasmagoric al puterii. O reacție vizibilă la topirea granițelor dintre puterea imperială și autoritatea spirituală a Bisericii poate fi citită în filigranul istoriei monahismului timpuriu, care a sfârșit însă prin a propune un model de reconciliere socială. Structural, creștinismul n-a fost niciodată un corp antisocial, mai cu seamă datorită proiectului misionar pe care tradiția apostolică l-a lăsat moștenire Bisericii. Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
care se mai poate regăsi și în consumul cronic de anticoncepționale per os. La palpare aspectul cartonos-lucios cu imposibilitatea realizării unui pliu cutanat și este sugestivă pentru sclerodermie. Tot palpatoriu se poate evidenția o senzație tactilă specială, asemănătoare atingerii unui filigran (cum se întâlnește pe hârtia de un dolar) ceea ce i-a atras denumirea de ”paper money skin” întâlnită in insuficiența hepatică. Se palpează glandele parotide, sub aspectul sensibilității, prezenței de formațiuni nedorite. · Aspectul piramidei nazale poate fi adesea sugestiv: nasul
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
făcut-o cu multă eficiență și, pentru mulți, el este una dintre marile inteligențe ale istoriei. Cine are dreptate, Musil sau corul pronapoleonian? Cu această carte cobor inteligența de pe tronul său platonic, unde se dedica problemelor rațiunii pure, broderiilor matematice, filigranului cartezian, și o cufund În viața cotidiană, În labirinturile palpitante ale inimii, În impura rațiune practică. Marele obiectiv al inteligenței este ceea ce numim fericire, și din acest motiv toate eșecurile ei conduc la nefericire. E tragic să descoperi că deseori
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
mare prin comparație cu cel al gândirii. Distanța astfel creată instituie o nouă identitate, o tensiune de pe urma căreia profită orice discurs biografic. Sumă nu numai a unor situări În real, În social, ci și În timp, jurnalul intim conține, În filigran, Întreaga istorie a inițierii În moarte a scriitorului. Însă așa cum există o insignifianță a jurnalului intim, există și o lipsă de importanță, o imponderabilitate ontologică a morții: pe cât de importantă, capitală chiar, ca act biologico-fiziologic, pe atât de ambiguă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
intim are vreo șansă de a fi anexat spațiului mai general al literaturii, atunci, fără Îndoială, autoportretul e locul privilegiat prin care masa informă a digresiunilor și a fragmentelor confesive se coagulează Într-o structură retorică de tip tradițional, În filigranul căreia descifrăm imaginea scriitorului reflectându-se În oglinda de cuvinte pe care o generează și de care e generat. Note (1) Béatrice Didier, „Autoportrait et journal intime”, in Corps écrit, 5, P.U.F, Paris, 1983, p. 168. (2) Philippe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vorbit de obsesii axiologice ori etice. Opozițiile Însele sunt excluse, atâta vreme cât e imposibil de descoperit un punct al echilibrării reciproce. Adevăr vs. Minciună, Realitate vs. Ficțiune sunt, Încă, serii conceptuale inoperante. Și totuși, chiar de pe acum, „textul Își exhibă În filigran ideologia”7. Aspectul ideologic rămâne strict formal, dar nu mai puțin esențial. El se zbate Într-o dilemă insolubilă: să dea sens ori să ducă până la capăt truda construcției. Chiar fără să-și dea seama, autorul dovedește competență ori incompetență
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
vecinilor / 233 Alte țări și cărți școlare / 233 Bulgaria / 235 Ungaria / 240 Polonia / 244 Albania / 246 Republica Moldova / 250 Germania / 253 Estul văzut de occidentali / 255 Lumea într-un manual / 260 Istorii neîncheiate / 264 III.3. Foști elevi / 267 Mărturii în filigran / 267 Politică și dirigenție / 272 Viața de zi cu zi / 280 Evenimentul, înainte de a fi istorie / 287 Epilog: timpuri de pus în cuvinte / 291 Bibliografie / 295 Abstract / 317 Résumé / 321 Indice de nume / 325 Cuvânt înainte Pentru oricare admirator al
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ca și prin omisiunile sale. Din complementaritatea rememorărilor și a uitărilor se conturează un trecut străin de toți cei care l-au cunoscut dar, până la urmă, acceptat și recomandat ca fiind comun, "al nostru". III.3. Foști elevi Mărturii în filigran Invitați să-și amintească anii de școală și, implicit, viața lor de atunci, elevii de altă dată au creionat un alt portret al perioadei comuniste, de negăsit în textele "canonice" mai vechi sau mai noi. În astfel de evocări, regimul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Necropolele mai târzii, din secolele II și în deosebi III d. Chr. sunt mult mai bogate. Apariția unor obiecte de podoabă din materiale mai bune, ca de pildă: fibulele din argint, cerceii și pandantivele din argint, unele lucrate în tehnica filigranului, folosirea monedelor de argint ca pandantive, nu ca inventar în morminte („obolul lui Charon”), mărgele mai frumos și mai bine lucrate din materiale rare, cum sunt cele din chihlimbar, cornalină, coral, sunt caracteristice necropolelor de la sfârșitul secolului al III-lea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]