466 matches
-
Filologie, secția franceză-română, a Universității din Iași (1960-1965). Devine profesor la Liceul „Ștefan cel Mare" din Suceava (1965-1967) și apoi asistent la Institutul Pedagogic din Suceava (1967-1974). În prelungirea activității sale literare, s-a consacrat practicii sapiențiale și cercetării procedeului filocalic „oratio mentis" - rugăciunea minții - încă din anii '70. A făcut stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și la Paris (1990, 1991) și călătorii de studii în India cu bursa Sivananda (1992, 1996). Centrul Sivananda din Trivandrum-India i-a conferit
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298879_a_300208]
-
Ciprian Zaharia a reușit să ridice mănăstirea maiestuos. Și-a dedicat întreaga viață acestui loc încărcat de istorie și evlavie ortodoxă. A făcut ca Mănăstirea Bistrița să-și păstreze comoara cea mai de preț a Ortodoxiei, credința statornică, tradiția patristică filocalică și rugăciunea neîntreruptă, dăruindu-ne prin hărnicie și jertfă, valori de patrimoniu, „oglinzi ale împărăției cerurilor”. Mănăstirea Bistrița, așa cum arată ea astăzi, o creație a starețului Arhimandrit Ciprian Zaharia. Lăcaș luminat, unde florile și verdele vieții mai păstrează amintirea înțeleptului
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mariana Gurza () [Corola-journal/Memoirs/93_a_120]
-
devine cel ce le programează și conduce. Fratele Andrei Scrima de la Antim, bibliotecarul Patriarhului Justinian, îi oferă prietenia, și în săptămâna luminată îi acordă acces liber și nestingherit în chilia sa, unde participă la reale “ospețe” de poezie și mistică filocalică. Andrei Scrima îi prezintă pe profesorul Mironescu, pe matematicianul și poetul Dan Barbilian (Ion Barbu). Îl cunoaște pe Părintele Daniil și participă la conferințele de la Antim ale Rugului Aprins. Se împrietenește cu doctorul fiziolog Gheorghe Dabija și se îndrăgostește de
George Văsii () [Corola-website/Science/326811_a_328140]
-
Filologie, secția franceză-română, a Universității din Iași (1960-1965). Devine profesor la Liceul „Ștefan cel Mare" din Suceava (1965-1967) și apoi asistent la Institutul Pedagogic din Suceava (1967-1974). În prelungirea activității sale literare, s-a consacrat practicii sapiențiale și cercetării procedeului filocalic „oratio mentis" - rugăciunea minții - încă din anii '70. A făcut stagii de documentare antropologică la Roma (1989) și la Paris (1990, 1991) și călătorii de studii în India cu bursa Sivananda (1992, 1996). Centrul Sivananda din Trivandrum-India i-a conferit
Vasile Andru () [Corola-website/Science/298975_a_300304]
-
Iașilor, verificând stadiul lucrărilor de construcție sau modernizare, precum și modul de cheltuire a banilor. Episcopul Dr. Calinic Dumitriu este autorul câtorva cărți cum ar fi: "Biblia în Filocalie" (2. vol., Trinitas, Iași, 1995), "Tanatologie și nemurire" (Cantes, Iași, 1999), "Meditații filocalice" (Cantes, Iași, 2001), "Un stareț simbol - Arhimandritul Iachint de la Putna" (coordonator, Gedo, Cluj-Napoca, 2005), "Logica Trinității" (Gedo, Cluj-Napoca, 2005), "Fenomenul "Biserica ortodoxă secretă" - o erezie la început de mileniu III" (Gedo, Cluj-Napoca, 2006), "Predici la înmormântări - 53 de modele" (împreună cu
Calinic Dumitriu () [Corola-website/Science/308476_a_309805]
-
Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale, luând ca punct de plecare scrierile Părinților răsăriteni cuprinse în cele douăsprezece volume de Filocalie românească, traduse de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Dintru început trebuie precizat că Părinții filocalici nu-și propun să dezvolte o dogmatică sistematică, ci prezintă pe Dumnezeu ca țel al vieții creștine, ca Persoană ce revarsă dragostea Sa asupra creației și asupra omului, chemându-l pe acesta să se împărtășească de ea. Scopul lor nu
Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
lor sunt copie a sufletelor lor. Și ce suflete mari și calde! Toate scrierile lor sunt acte și servesc la edificare. Acolo nimic nu se conformează vanității stilului, căutării limbajului elevat, armoniei frazelor cizelate”3. Starea spre care aspiră Părinții filocalici este aproape de viața îngerilor. Și această asemănare dă un sens particular ascezei din ajunuri, din posturi, în castitate: în viața îngerească nu dormi, nici nu mănânci, ești neîntinat. Ea spune de asemenea și sfârșitul acesteia: „Angeli eorum semper vident faciem
Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
să vadă scopul ei în nașterea de prunci. Deci cel ce urmărește plăcerea greșește în judecată, socotind ceea ce nu e bine, ca bine. Așadar, unul ca acesta face rea întrebuințare (abuzează) de femeie, împreunându-se cu ea27. În același duh filocalic, Sfântul Ioan Casian menționează : De fapt îmboldirea trupului a fost lăsată de Ziditorul spre nașterea de prunci și spre continuarea neamului omenesc prin coborâre unii de la alții, nu spre curvie [...] Prin urmare, nu firea în sine e păcătoasă, chiar dacă o
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cu scopul de a munci trupul cu fierbințeală și care fac pe om să privească, să asculte, să vorbească cuvinte necuviinciose, să aibă ochii plini de desfrânare și să fie înăuntru și în afară zăpăcit de babilonie. Un alt autor filocalic Sfântul Ioan Carpatinul spune că dracii se silesc să întineze pe nevoitor prin năluciri rușinoase și prin scurgerea seminției, cel mai adesea în vremea praznicelor (sărbătorilor) și a sfintelor slujbe și mai ales a zilelor în care preoții trebuie să
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
nu prin trupul stricăcios, ci prin cel îndumnezeit. Dumnezeu a mântuit ceea ce și-a asumat în actul Întrupării. Cât S-a împărtășit Fiul lui Dumnezeu prin întrupare din neputința noastră, atât vom primi din puterea Lui. Semnificativă este relatarea scriitorului filocalic Talasie Libianul, care ne arată că Hristos ni S-a arătat prin suflet, trup și dumnezeire, ca să izbăvească din moarte și sufletul și trupul ca un Dumnezeu<footnote Talasie Libianul, Despre dragoste, suta a patra, cap. 59, în Filocalia..., vol
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 292, la răsp. 199, în Filocalia..., vol. XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, p. 232. footnote>. Noi trebuie să facem să rodească această maximă apropiere a lui Hristos față de noi, care e privită de Părinții filocalici ca una ce covârșește și mintea și cuvântul și înțelegerea, căci minune străină se întâmplă în cer și pe pământ, că Dumnezeu este pe pământ și omul în ceruri<footnote Talasie Libianul, op. cit., suta întâi, cap. 98, p. 19 footnote
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
mult, fără însă a ajunge vreodată să le spui pe toate.<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre căință, în vol. Despre mărginita putere a diavolul traducere Pr.Prof.Dr. Dumitru Fecioru, EIBMBOR, București, 2002, pp. 102, 103, 104. footnote> În duh filocalic, Sfinții Varsanufie și Ioan observă: Dacă ai cunoaște cum trebuie darul lui Dumnezeu chiar dacă toți perii capului tău ți-ar fi tot atâtea guri, n-ai putea să-L preamărești pe El, sau să-I mulțumești după vrednicie. Dar cred
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
suntem datori să iubim creația lui Dumnezeu pentru că este opera Lui, frumoasă, armonioasă și vrednică de a fi iubită. Iubind toți pe Dumnezeu, toți pot să devină una, căci iubirea este cea care călăuzește lucrurile și le unește. În duh filocalic, Ava Dorotei menționează că lumea este ca un cerc și în mijlocul acestuia se află Dumnezeu, iar liniile care pornesc de la margine către centru sunt drumurile, adică cetățile oamenilor (...) iată deci care este natura iubirii (...) cu cât ne apropiem de Dumnezeu
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
pp. 469, 487, 488, 512. 14 Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, București, I, 1978, p. 146; v. și ediția de la Institutul Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, I, București, 1996. 15 Maciej Bielawski, Părintele Dumitru Stăniloae, o viziune filocalică despre lume, Editura Deisis, Sibiu, 1998, p. 171, traducere din limba engleză. 16 Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 150. 17 Maciej Bielawski, op. cit., p. 175. 18 Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 173. 19 Ibidem, p. 355. 20 Ibidem, p. 132. 21 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
le retușeze, Îndreptându‑le”28. Sfântul Varsanufie, supranumit și Marele Bătrân, a fost rugat de unii să le spună pentru ce s‑a Îmbolnăvit un mare Avă de umflături roșii, aproape fiind de sfârșitul său pămân‑ tesc. La aceasta, Sfântul filocalic a răspuns : „Cât privește umflăturile roșii și despre boală, ele i‑au venit Avei pentru că a luat odată slavă de la oameni peste măsură ; deci pen‑ tru ca să nu‑l Îndumnezeiască oamenii. De fapt, el s‑a făcut părtaș cu adevărat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
raiul, a Întins cerul ... și dac‑ai Încerca să vorbești despre toate bunurile și fru‑ musețile date de Dumnezeu omului, ar trebui să povestești nespus de mult, fără Însă a ajunge vreodată să le spui pe toate”61. În duh filocalic, Sfinții Varsanufie și Ioan Îi scriu unuia dintre ucenici : „Dacă ai cunoaște cum trebuie darul lui Dumnezeu, chiar dacă toți perii capului tău ți‑ar fi tot atâtea guri, n‑ai putea să‑L preamărești pe El, sau să‑I mulțumești
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suntem datori să iubim creația lui Dumnezeu pentru că este opera Lui, frumoasă, armonioasă și vrednică de a fi iubită. Iubind toți pe Dumnezeu, toți pot să devină una, căci iubirea este cea care călăuzește lucrurile și le unește. În duh filocalic, Ava Dorotei mențio‑ nează că „lumea este ca un cerc și În mijlocul acestuia se află Dumnezeu, iar liniile care pornesc de la margine către centru sunt drumurile, adică cetățile oamenilor (...) iată deci care este natura iubirii (...) cu cât ne apropiem de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
aplecare și Înțelegere pentru fiecare om, iar anduranța lor În suferință, Încercare sau necaz le era sprijinită și Întărită de Hristos, de credința În El și de gândul la bunătățile veșnice ale Împărăției Lui. Scopul Părinților, așa cum subliniază și scrierile filocalice, a fost să facă din inima fiecărui creștin un altar aprins de flăcările iubirii de Dumnezeu și de oameni, pe care să ardă neîncetat focul rugăciunilor către Dumnezeu și sfânta medi‑ tație a cuvintelor Duhului. Creștinii privesc, ca adevărat ucenici
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
scopului ei”294. Pe bună dreptate, cu toții nutrim convingerea că Dumnezeu nu Încearcă pe om peste puterea lui. Însă dacă nu‑i vin În ajutor, la vremea suferinței, rugăciunile celorlalți, omul poate deveni nerăbdător din pricina slăbiciunii, așa cum remarcă marele bătrân filocalic - Sfântul Ioan295, sau obosește repede și concentrarea‑i lipsită de intensitate mai ales atunci când insul este cuprins de vreo boală letală ce‑i macină ființa. La Pateric ni se istorisește că ucenicul unui mare avvă era grav bolnav. Bătrânul Îl
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de pericolul restaurației, idee obsedantă a regimului comunist de a abate atenția de la esența problemei unei națiuni ateizate și anchilozate: refacerea spirituală. Revoluția spirituală a omului implică o revoluție întru Hristos, în sensul redescoperirii Revelației în structura interioară, în accepția filocalică a sfintelor nevoințe ale desăvârșirii. Această revoluție spirituală s-ar putea circumscrie unei depășiri a dicotomiei antropologice dintre platonism care vedea trupul ca un mormânt al sufletului și esențialism care viza o reducție a corporalului la stadiul biologic, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
domnul Mihail Diaconescu încearcă să articuleze sistemul unei estetici a Ortodoxiei, ca disciplină teologică, argumentată noțional pe liturgică și dogmatică, apelând, totodată, la istoria bisericii universale, la istoria artei creștine, la catehetică, omiletică, drept canonic, antropologie religioasă. Dogmatica și experiența filocalică ortodoxă devin temeiul indeniabil al oricărei abordări esențializate a problemelor estetice, în lumina învățăturii ortodoxe hristocentrice, modelante, organice și unitare, în care frumosul nu mai este perceput strict logic, epistemologic, ontologic, ci fenomenologic pentru a putea reda naturalului percepția integratoare
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lectură. Probabil, la o viitoare ediție esențializată, autorul va renunța la o parte din aceste citate prea stufoase, facilitând urmărirea și punerea mai bine în lumină a viziunii sale originale. Lucrarea domnului Mihail Diaconescu excelează prin rigoare demonstrativă, logică argumentativă filocalică, erudiție și rafinament al scriiturii. Bazat pe o vastă bibliografie, acest tratat despre estetica Ortodoxiei, conceput într-o fecundă perspectivă interdisciplinară, reprezintă un demers novator și absolut necesar pentru studiile teologice actuale, cam închistate în sinteze etnoteocentrice pietiste sau ecumeniste
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a școlii de la Neamț. SCRIERI: Adunare a cuvintelor pentru ascultare. Viața starețului Paisie de la Neamțu, Mănăstirea Neamț, 1817; Autobiografia starețului Paisie Velicicovschi, Iași, 1918; Autobiografia unui stareț, îngr. Ioan I. Ică jr., Sibiu, 1996; ed. Sibiu, 2002; Crinii țarinii. Pagini filocalice, București, 1996; Cuvinte și scrisori duhovnicești, I-II, îngr. Valentina Pelin, pref. și postfață Virgil Cândea, Chișinău, 1998-1999. Repere bibliografice: N. Iorga, Mănăstirea Neamțului, Vălenii de Munte, 1912; Dumitru Furtună, Ucenicii starețului Paisie în mănăstirile Cernica și Căldărușani, București, 1927
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
pe noi cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În felul acesta, ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei. Sfatul filocalic, după felul cum este alcătuit, are un deosebit rol de prevenire a păcatului prin alungarea lui încă din faza de ispită, pentru că dacă nu înlăturăm gândul încă din faza de ispită, lupta și suferința va fi apoi mult mai grea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici puterea Celui ce ne-a ajutat<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 67, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 80. footnote>. Părinții filocalici ne îndeamnă, cu o bogăție uriașă de amănunte și argumente, să respingem ispita încă din faza de momeală (atac). Această momeală e venirea în minte a binelui sau a răului, ea neavând nici răsplată, nici ocară, pentru că noi nu am
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]