6,294 matches
-
potențiala duplicitate a intelectualului din ziua de azi, care ușor poate fi ispitit să devină din aliat al maselor, un elitist sau snob scîrbit de vulg? Păcat că în cartea aceasta Michael nu își propune să analizeze moștenirea ideologică și filozofică a Iluminismului, tocmai spre a vedea exact cum a influențat ea datele actuale ale problemei. Ambiguitatea atitudinii intelectualilor europeni față de concepte precum populism/elitism e extrem de interesantă în plan teoretic și istoric. Michael însă o trece în subsidiar, sau la
Noua intelectualitate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16057_a_17382]
-
cu vorbirea directă, conotativă, și spiritului riguros i se cere să evite ambiguitatea figuralului. Ca replică la asemenea argumente Haack scrie un întreg capitol intitulat Epistemologiile metaforei și metaforele epistemologiei�, în care propune o revizitare a rolului figurilor în discursul filozofic și științific, păstrînd însă premisa unei diferențe de miză și potențial între o stilistică literară și una de tip strict instrumental, aplicată ca o grefă externă științei sau filozofiei. E un capitol mai puțin convingător decît altele din acest volum
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
baza unui efort de genul celui întreprins de cartea discutată. Spre deosebire de mulți alții, Susan Haack nu disprețuiește tipul de gîndire pe care îl întîlnim într-un roman sau o poezie, în sensul că nu-l consideră prin definiție inferior gîndirii filozofice din Critica rațiunii pure, de pildă. Într-un roman de Tolstoi poate exista la fel de multă profunzime filozofică, ca și într-un tratat de filozofie. Important este, însă, crede Haack, că Tolstoi va fi citit pentru altceva decît (sau nu în
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
tipul de gîndire pe care îl întîlnim într-un roman sau o poezie, în sensul că nu-l consideră prin definiție inferior gîndirii filozofice din Critica rațiunii pure, de pildă. Într-un roman de Tolstoi poate exista la fel de multă profunzime filozofică, ca și într-un tratat de filozofie. Important este, însă, crede Haack, că Tolstoi va fi citit pentru altceva decît (sau nu în primul rînd) reflecția pură, ideea în sine. Sigur, asta înseamnă să presupui o distincție între gîndire și
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
intenții și în plus nu am auzit de vreo respingere temeinică a argumentelor lui venind din partea unui biliotecar sau specialist în biblioteconomie. Și dacă autorul are într-adevăr dreptate, problema pe care o descrie e gravă și merită o reflecție filozofică. Se pare că principiul fundamental de transcriere a unei cărți/reviste în format de microfișă nu-l constituie dorința depăstrare cu orice preț a conținutului respectiv. Sîntem o societate obsedată de memorie, lumea occidentală larg definită, iar memoria înseamnă pentru
Distrugerea bibliotecilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16088_a_17413]
-
am despărțit. Sau a fost mai rău anul ăsta? Nici numi dau seama să fiu sinceră. Oare e mai nașpa să te plictisești sau oare e mai nașpa să te desparți? Asta, am impresia că e un fel de întrebare filozofică a cărui răspuns cred că e că e nașpa și să te desparți dar și să te plictisești. Totuși parcă dacă te desparți măcar simți că trăiești și e mai bine așa chiar dacă te doare decât să te simți ca
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 14 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20048_a_21373]
-
realizate în diferite tehnici inspirate de tema apei, a peștilor, a plantelor acvatice. Apa, flora și fauna acvatică constituie o sursă inepuizabilă de inspirație pentru creatorii de frumos, iar peștii, în mod tradițional, sunt simboluri cu un dens substrat biblic, filozofic și estetic, prin forma lor alungită și dinamică exprimând progresul, evoluția și perseverența. Expoziția de grup va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii martie. IOAN STANCIU din presa vremii acum... 100 ani „Cutremur în Timișoara. Duminică noapte, la ora 3 și
Agenda2003-10-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280770_a_282099]
-
sumă de eseuri dedicate teatrului românesc (de la Alecsandri până la Vlad Zografi) și raporturilor sale, accidentale sau sistematice, cu clasicitatea greacă sau latină (ceea ce nu înseamnă numai faimoșii tragici atenieni, ci și, o serie de la fel de faimoase scrieri istorice sau filozofice). N-am de gând să intru în analize de detaliu, pentru că n-aș putea ține pasul cu Alexandra Ciocârlie. Meritele analitice fiind subînțelese, voi insista asupra celorlalte calități ale studiului. Ideea însăși e surprinzătoare. Faptul că dramaturgia e, în istoriografia
Și totuși, modernii... by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2686_a_4011]
-
regăsească în ce scrii. Nu-i ușor. Nu mi-e ușor să scriu despre celălalt scriind despre mine. O fac într-o măsură oarecare? N-am cum să știu. O adnotare. A nu scrie cum vorbești e acceptabil în sens filozofic. Practic, nu neapărat. În literatura franceză, de exemplu, proza a înaintat dinspre clasicism spre modernitate incluzând, din ce în ce mai larg, elemente vorbite. Mai întâi, antologic: Balzac imită, prin exemple, franceza stricată a baronului de Nucingen, Zola „citează” cuvinte muncitorești, Barbusse scrie cum
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
și un interpret al lor, uneori. În timp ce durerea crește pînă la stadii insuportabile, iar „ruina obrazului” și a întregului corp este tot mai vizibilă, poezia din Puntea păstrează distanța, creînd și utilizînd o perspectivă, folosind un unghi fie religios, fie filozofic, fie, pur și simplu, omenesc pentru a asimila creativ suferințele, pentru a le da o formă artistică și un sens major. Pentru că omul este, fundamental, singur în fața morții, Sorescu creează - cu el însuși ca personaj - un decor al solitudinii ultime
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
distonează semnificativ cu agitația verbală și comportamentală a vizitatorilor impresionați de boala lui. Aceștia țipă, blestemă, se răstesc, își pun mîinile la ochi, invocă Divinitatea, îl încurajează cum pot pe bolnav, suferă pentru el... În schimb, pacientul e de o filozofică resemnare și găsește chiar resurse de umor stoic și consolator. El își pune încă pe obraji o mască a vieții, dînd replici spirituale, citînd din clasici și mîngîindu-i pe cei care, văzîndu-l cum arată, țipă și blestemă. După care, odată
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
cele mai puternice romane ale lui Coetzee, Jurnalul unui an prost (Diary of a Bad Year; Humanitas Fiction, 2009) și, respectiv, Miezul verii (Summertime, Humanitas Fiction, 2012), ultimul din ciclul său autobiografic. J.M. Coetzee este autorul unor volume de eseuri filozofice și literare. Din 2002 trăiește în Australia, fiind profesor emerit la University of Adelaide. În 2003 primește Premiul Nobel pentru Literatură. Copilăria lui Isus (The Childhood of Jesus), roman apărut în 2013 și tradus deja în peste 20 de țări
J.M. Coetzee Copilăria lui Isus by Irina Horea () [Corola-journal/Journalistic/2719_a_4044]
-
comunist, cât și pentru cei de astăzi, crescuți într-o țară liberă, vulnerabili mai mult decât își pot imagina în fața intereselor celor care le prefigurează destinul. Dar ce dă o valoare cu totul aparte întrebării originare a cărții este perspectiva filozofică pe care Blandiana o deschide când etalează sensurile vaste pe care le dă manipulării: Au încercat să mă manipuleze oameni, adversari sau colegi, dușmani sau prieteni, instituții, cărți, credințe, idei: fiecare ieșire din singurătate și fiecare contact cu altcineva sau
Tratatul de supraviețuire al Anei Blandiana by Radu F. Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/2616_a_3941]
-
Premiul Nobel, iar apropierea de tema cristică seamănă cu ambiția lui William Faulkner de a scrie O parabolă, romanul tezist și contradictoriu. Copilăria lui Isus are multiple chei de lectură (alegorie și fabulă biblică, utopie și distopie, Bildungsroman și proză filozofică, roman postapocaliptic), ca veritabilă șaradă a cărei decriptare a dus, la rândul ei, la multiple conexiuni. Testamentul Mariei, ce i-a adus lui Colm Tóibín Marele Premiu Internațional Metropolis bleu în 2013, are povestea proprie: întâi piesă de teatru creată
Romanul reîntors la Evanghelii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2642_a_3967]
-
David se aleg tacit unul pe celălalt ca tată și fiu, Ines însăși acceptă un fiu ca dar al sorții, dar începe să-și dorească și alți copii și se află în căutarea unui tată pentru a-i procrea. Romanul filozofic se încarcă treptat de elemente ce-l apropie de proza lui Franz Kafka și de creațiile lui Samuel Beckett. Dar cum în miezul său se află o carte folosită pentru a-l educa pe David, se ivește și tentația lecturii
Romanul reîntors la Evanghelii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2642_a_3967]
-
spectaculoase inovații de structură narativă. În substanța proteică a acestei cărți, în care realul egalează prin exorbitanță imaginarul și cele două planuri sunt greu de despărțit, se amestecă laolaltă povești de dragoste emoționante, apologuri și alegorii de tipul vechii proze filozofice, legende, deraieri onirice, scene de un umor coroziv sau de un naturalism șocant. Romanul are în centru personalitatea deopotrivă fascinantă și înfricoșătoare a mătușii, talentata doctoriță Wan-Inimă. Narațiunea se ramifică într-o serie de întâmplări adiacente care alcătuiesc istoria familiilor
Mo Yan - Broaște by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2564_a_3889]
-
tribut pe care pot să- l aduc măiestriei lui Kubrick. Totuși, filmul a ieșit dintr-o carte și, în multe dintre controversele care au început să se ivească în jurul filmului, mă simt și eu, în mod inevitabil, implicat. În termeni filozofici și chiar teologici, Portocala lui Kubrick este un fruct din pomul meu. Am scris Portocala mecanică în 1961, care este un an foarte îndepărtat și încerc unele dificultăți în a empatiza cu acel scriitor de mult dispărut care, preocupat să
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
ea pentru toată lumea. Hitler a fost o mare pacoste, dar istoria a mai cunoscut și alți indivizi, suficient de turbulenți ca statul să simtă o mâncărime în degete: Christos, Luther, Bruno, chiar și D.H. Lawrence. Trebuie să avem o atitudine filozofică autentică în această problemă, indiferent cât de mult am suferit. Nu știu cât de mult liber-arbitru are omul în realitate (Hans Sachs al lui Wagner spune: Wir sind ein wenig frei - „Suntem un pic liberi”), dar știu că, oricât de puțin ar
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
spus deseori că episodul plagiatului său din 1975 nu a fost altceva decît o « înscenare » menită să-l compromită : „Prețul pe care l-am plătit eu s-a redus la condamnări în ședințe publice, la articole de demascare în breasla filozofică, la înscenari (exact ca azi!) de plagiat (însă atunci, în 1974, nu-l plagiam pe Heidegger, ci Biblia), la dat afară, în două rînduri, din institutele în care lucram (o dată, în 1974, ca "necorespunzator ideologic", altă dată, în 1975, pentru că
Posibil plagiat al lui Liiceanu, din arhivele CNSAS () [Corola-journal/Journalistic/22462_a_23787]
-
momentul când s-a deschis parașuta principală, toți am răsuflat ușurați și broboanele de sudoare reci apărute instantaneu ne-au trecut. - Cu experiența zborului în această misiune, cu rezultatele cercetării științifice, care este rostul omului în Univers? - Întrebarea e una filozofică... Noi încă ne căutăm locul în Univers. De oarecare timp, pe planeta Marte se deplasează un rover, cel mai mare robot trimis până acum pe Marte, cu foarte multă aparatură pentru cercetare științifică, pentru a determina dacă există viață sau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
viață sau nu. Lumea științifică este convinsă de faptul că nu suntem singuri în Univers. Între milioanele de planete ale Galaxiei noastre este imposibil, măcar probabilistic, să nu existe viață. Sub ce formă? Cum? Acestea sunt întrebări care așteaptă răspunsuri. Filozofic, spiritual vorbind, menirea omului în această lume este să încerce să trăiască armonios, pașnic cu tot ceea ce-l înconjoară, fiindcă de la generație la generație se uită tot mai mult acest lucru și nivelul conștiinței generale scade alarmant... - Alergați de la un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
timpului, în care se oglindesc și își află numele frământările și dramele fiecărei epoci, urmărind totodată astfel surprinderea unei esențe a fenomenului spiritual românesc. Privită în ansamblu construcția impune și rezistă privirii critice: problematica etică are dramatism, documentația științifică și filozofică, imensă, este prezentată fără note false, deși cu unele lungimi obositoare, narațiunea are însă dinamism și descrierea farmec, iar episoadele amoroase sunt dintre cele mai izbutite pasaje ale cărții”. Alexandru Condeescu, Argeș, Pitești, An. XXI, nr. 8 (180), august 1986
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
Argument În anul 1995, cercetătorul polonez Wlodzimierz Lugowski, de la Institutul Polonez de Filozofie și Sociologie, prezenta un amplu studiu asupra „fundamentelor filozofice ale protobiologiei”. Savantul polonez enumera atunci absolut toate ipotezele existente cu privire la originea vieții - în jur de 150 de astfel de scenarii. Și mai interesant este faptul că el le-a considerat pe toate ca fiind nesatisfăcătoare... cu o singură excepție
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
romantismul european și să-l comparăm cu toți marii romantici europeni: Byron, Shelley, cu Holderlin și Novalis, cu Leopardi și Victor Hugo, cu Puskin și Lermontov. Eminescu este în primul rând un fenomen de cultură. El a avut o cultură filozofică vastă și profundă, așa cum puțini scriitori ai lumii au avut vreodată.” Este cinstit regizorul Geo Saizescu la 80 de ani. Citesc ultimul interviu cu Romulus Vulpescu. Apoi un vast studiu despre Neagoe Basarab, un anteu al panromânismului și ortodoxiei la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92673_a_93965]
-
dintre etnic, etic și estetic, primită elogios atât în mediul ecleziastic cât și în cel literar. Ioan Ciorca, autorul volumului, își motivează demersul prin dorința de a aduce textul Bibliei din utopie în actualitate, pentru a fi accesibil tuturor. Mesajul filozofic se referă la cele 10 porunci privind iubirea lui Dumnezeu și iubirea aproapelui. Este conștient că a efectuat o lucrare valoroasă pe care vrea să o dăruiască poporului acestuia atâta timp „cât mai suntem un popor”. Ca exemplificare dă citire
VECHIUL TESTAMENT (Adaptare în versuri) [Corola-blog/BlogPost/92697_a_93989]