362 matches
-
de munte (lius europaeus) - monument al naturii, boziorul (Orchis sambucina), toporași (Viola bielziartp, V. bi- color) ș.a. Nu lipsește papucul doamnei (Cypripedium verticillatum) - monument al naturii, breabănul (Cardamine glandurigera) crinul de pădure (Lilium mirtagon), stînjenelul de munte (lris ruthenica), ori firuța de stîncă (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin lege. In rezervație abundă și elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, cocoșul de munte (Tetrao urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
în marginea sudică a Podișului Babadag. În mare parte vegetația naturală a fost înlocuită prin culturi, încât acum se mai păstrează doar în izlazurile rămase necultivate, unde cresc numai plante ierboase de talie mică și mijlocie rezistente la secetă că: firuța, păiușul, negara, pelinița, coada șoricelului, scaiul dracului, rostogolul sau tăvălugul. Silvostepa formează un spațiu de tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
a comunei întâlnim pădurea Bercica formată din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele cucului, ceapa ciorii. La marginea pădurii Bercica, sau pe coasta D. Bobului și D. Viilor, cresc porumbarul, măceșul și mărăcinișuri. Datorită condițiilor de umiditate ridicată a solului, naturii aluvionare a
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
acestuia, lunca Oltețului ocupă albia majoră a acestuia. Vegetația arborescentă este alcătuită din plopi, arini negrii, sălcii, răchite numite zăvoaie. Aici arbuștii sunt alcătuiți din sânger, soc, gheorghinari, măceși, iar stratul ierbos este alcătuit din mur, laptele cucului, coada vulpii, firuța și pirul. De asemenea aici crește o vegetație agățătoare alcătuită din curpen și iederă. Pentru mai multe informații privind numele plantelor, puteți consulta articolul Nume alternative românești de plante. Relieful comunei Osica de Sus este alcătuit din câmpul înalt, care
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
Carpații românești, garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garofiță albă de munte ("Dianthus spiculifolius"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), firuță ("Poa rehmannii"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum ssp. carpaticum"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), cimbrișor (cu specii de: "Thymus comosus" și "Thymus bihoriensis"), papură ("Typha shuttleworthii") sau măciulie ("Thesium kernerianum"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Golomăț 15.I 1.II 1 kg 1 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Raigras italian 15.VII 1.VIII 1 kg 1,5 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Raigras peren 15.I 1.II 1 kg 1,5 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Firuță 15.I 1.II 1 kg 0,6 kg 1 kg ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Timoftică 15.I 1.II 1 kg 1 kg 1 kg ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────── Păiuș de livezi 15.I 1.II 1 kg 1,5 kg 1 kg și păiuș înalt ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Obsigă
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270478_a_271807]
-
1974, p. 19), astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 78/511/CEE a Comisiei (JO L 157, 15.6.1978, p. 34). Directiva 75/502/CEE a Comisiei din 25 iulie 1975 privind limitarea comercializării semințelor de firuță de câmp (Poa pratensis L.) la semințele care au fost certificate oficial ca "semințe de bază" sau "semințe certificate" (JO L 228, 29.8.1975, p. 26). Decizia 80/755/CEE a Comisiei din 17 iulie 1980 de autorizare a
32004D0660-ro () [Corola-website/Law/292504_a_293833]
-
stepele din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile cele mai răspândite sunt: păiușul ("Festuca"), colilia sau negara ("Stipa"), ovăzul sălbatic ("Avena"), firuța ("Poa"), iar dintre dicotiledonate: păpădia ("Taraxacum"), salvia ("Salvia"), jaleșul ("Stachys"), pelinul ("Artemisia"). Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării - în nord pădurilor le revin 7,2
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
care sunt supuși puternic degradării la torente. Suprafața orașului Târgu Bujor aste de 2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul de regiune continental accentuat. Specific dealurilor și podișurilor Moldovei, acestea au scurgere predominantă în
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
petraea). De-a lungul timpului în locul pădurilor, defrișate în scopul obținerii de terenuri agricole și de pășuni, s-au instalat pajiști secundare de natură mezoxerofilă cu păiușuri (Festuca sulcata, F. valesiaca, F. pseudovina), colilie (Stipa sp.), iarbă bărboasă (Andropogon ischaemum), firuță (Poa pratensis, P. bulbosa) ș.a. În Dealurile Lopadei solurile sunt reprezentate prin cinci clase de soluri, și anume: molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe și soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate, care, la rândul lor se subîmpart în mai multe tipuri genetice
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de mărgelușă ("Sophora jaubertii"). Aceasta vegetează alături de coada șoricelului ("Achillea millefolium"), firuță ("Poa angustifolia") sau cucență ("Digitalis lanata").
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
cursul cercetărilor botanice Fridrich Fronius (1837) amintește de flora saliferă din jurul Praidului și enumeră următoarele plante: Salicornia herbacea (brânca), Alsina marginata Koch, Aster tripolium L. (stelița), Atriplex augustifolia, Atriplex laciniata, Atriplex triangularis (lobode), Glyceria distans salina Schur (rourică), Poa maritima (firuța). Botanistul Fronius a descoperit cu surprindere și o specie americană, Rudbeckia laciniata (o plantă endemică din familia Compositae), care este prima atestare în Ardeal. În afară de cele enumerate Fronius mai descrie și salina, izvoarele sărate, procesul de exploatare a sării, chiar
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
rare, dintre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), coșaci ("Astragalus romeri"), vulturică ("Hieracium pojoritense"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), tulichină ("Daphne mezereum"), tămâioară ("Viola joói"), ciucușoară ("Alyssum saxatile"), păștiță ("Anemone nemorosa"), firuță ("Poa rehmannii"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), schinduc ("Conioselium tataricum") sau astragalus ("Asrtagalus purpureus"). Lumea animalelor este una variată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, batracieni și pești, astfel: Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara ("Bothriochloa ischaeum"), sclipeți ("Potentilla erecta"), lăcrămioara ("Convallaria majalis"), pochivnic ("Asarum europaeum"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rocoțea ("Stellaria graminea"), pupezele ("Lathyrus vernus"), pedicuța ("Lycopodium clavatum"), alior ("Euphorbia cyparissias"); precum și mai multe specii din familia gramineelor, printre care: pir ("Agropiron
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: ligularia ("Ligularia siberica"), ciucurași ("Adenophora liliifolia") și moșișoare ("Liparis loeselii"). Acestea vegetează alături de: stânjenel mic de munte "(Iris ruthenica"), firuță ("Poa pratensis"), iarba-viperei ("Scorzonera humilis"), ochii-broaștei ("Primula farinosa"), coada-iepurelui (rogoz din specia "Sesleria caerulea"), laleaua pestriță ("Fritillaria meleagris"), armeria ("Armeria maritima"), darie ("Pedicularis sceptrum-carolinum") iar în zona de mlaștină plante rare precum: jimla ("Armeria barcensis"), roua cerului ("Drosera angelica"), sau
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), nufăr alb ca neaua ("Nymphaea candida"), piper de baltă ("Polygonum hydropiper"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), pătlagină ("Plantago lanceolata"), pelin ("Artemisia santonicum"), firuță ("Poa angustifolia"), mei ("Panicum miliaceum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), broscăriță ("Potamogeton natans"), boghiță ("Rorippa sylvestris"), papură-cu-frunză-îngustă ("Typha angustifolia"), papură-cu-frunză-lată ("Typha latifolia"), iarbă grasă ("Portulaca oleracea"), iarbă-bărboasă ("Echinochloa crus-galli") sau păiuș ("Festuca pseudovina"). Accesul în parc se poate face cu bacul sau
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
hidrofile rare; printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), floarea cucului ("Lychnis flos-cuculi"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), târsă-mare ("Deschampsia caespitosa"), bucățel ("Agrostis canina"), vițelar ("Anthoxantum odoratum"), rogoz (din speciile: "Carex vulpina, Carex elongata"), rogojel ("Juncus effusus"), păiuș roșu ("Festuca rubra") sau firuță ("Poa pratensis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
fânețe. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice de stâncărie și pajiște; printre care: ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), stânjenel siberian ("Iris sibirica"), narcisa ("Narcissus stellaris"), ineața ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), firuța ("Poa sylvicola"), păiuș roșu ("Festuca rubra"), iarbă vântului ("Nardus strictă"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Tecșeștilor () [Corola-website/Science/325600_a_326929]
-
petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin), ("Fraxinus excelsior"), scoruș ("Sorbus dacica"), mojdrean ("Fraxinus ornus") sau măceș ("Roșa canina") sau alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște și stâncărie; printre care: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), firuța ("Poa nemoralis"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), iarbă roșioara ("Silene acaulis") sau gușa porumbelului ("Silene viridiflora"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe suprafețele necultivate cuprinde: păiușul (Festuca valesiaca, Festuca pseudogina), negara (Stipa capilata), firuța cu bulbi (Poa bulbosa), graminee cu rizomi (Bromus inermis, Poa augustifolia, Agropyron repense), pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
stejarul brumăriu. Pe nisipurile mobile și prin culturile de porumb și bostănoase se găsesc fitocenoze de Molugo cerviana, iar prin plantațiile de salcâm sunt fitocenoze de toporași (Viola Kitaibeliana), obsigă (Broms tectorum). În pădurile de salcâm se întâlnesc fitcenoze de firuță (Poa bulbosa). Vara și toamna apar fitcenoze de meișor (Digitaria sanquinalis), pir gros (Cynodon dactylon), troscot (Polygonum arenarium). Pe interdune apar fitcenoze de pipirig (Holoschaemus vulgaris). Vegetația teraselor Fauna are un rol mare în formarea solurilor, intervenind direct în evoluția
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscarița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături apar troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul alb, Urticularia vulgaris (o plantă carnivora acvatică). Speciile mezofile și mezohidrofile de lunca sunt reprezentate de: firuța (Poa pratensis), păiuș (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul, (Trifolium repens), pirul târâtor (Agropyrum repens) Pajiștile de altitudine joasă și cele stepice panonice de loess sunt populate de specii xerofite și xeromezofite, mai putine de cele mezofile și sunt
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
Pădurea este dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea la solurile lutoase și nisipoase cu exces de săruri din regiunile aride. În
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
protejate la nivel european); printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium"), pelinarița ("Artemisia vulgaris"), coada-calului, ("Equisetum arvense L."), pâștița ("Anemone nemorosa"), pochivnic ("Asarum europaeum"), rodul pământului ("Arum orientale"), ciucușoara-de-munte ("Alyssum repens"), cupă vacii ("Calystegia sepium"), barba-caprei ("Filipendula ulmaria"), firuța de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), cătușa ("Ballota nigra"), busuiocul broaștei ("Veronika beccabunga"), coada șoricelului ("Achillea millefolium L") sau lăcrămioara ("Convallaria majalis"). Obiective de interes istoric, cultural și turistic aflate în vecinătatea rezervației naturale:
Lunca Mircești (Vasile Alecsandri) () [Corola-website/Science/327629_a_328958]
-
floristice, dintre care unele foarte rare. Flora rezervației este constituită dintr-o mare varietate de specii arboricole, arbusti și vegetație ierboasă. Dintre speciile întâlnite în rezervație pot fi amintite: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), clopoțel de munte, gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), firuța ("Poa nemoralis"), mierea ursului ("Pulmonaria officinalis"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), strugurele ursului ("Arctostaphylos uva-ursi") sau mușchiul din specia "Sphagnum acutifolium".
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]