297,994 matches
-
ť Scrieți!" Scriitorii consacrați înainte de instaurarea comunismului, pe care regimul comunist i-a acceptat, dintr-un motiv sau altul, asigurându-se de colaborarea lor, sunt supuși unui proces de reeducare (la fel de atroce, în plan spiritual, ca acela bazat pe tortură fizică și psihică din închisoarea de la Pitești). S-a păstrat transcrierea dactilografiată a stenogramei unei ,ședințe de analiză" organizate în ziua de 30 iunie 1952 în redacția revistei Viața Românească în legătură cu piesa Caragiale în vremea lui, comandată lui Camil Petrescu cu
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
-mi aparține, decât eu însumi". Se fac referiri la cartea lui Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, adică la importanța de a te întoarce la studiu, la școală. Revine mereu și mereu în discurs cuvântul pregătire, pregătirea pregătirii. Importanța pregătirii fizice. Diferența dintre stilul de lucru al dansatorului, pianistului sau cântărețului, interpreți pregătiți, cu ,instrumentul" reglat, și actorii, care-și ajustează foarte rar ,vioara, instrumentul" (trupul). Întâlnirile vor consta din exerciții fizice, vocale, încălzire individuală și de grup, un preambul în
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
mereu în discurs cuvântul pregătire, pregătirea pregătirii. Importanța pregătirii fizice. Diferența dintre stilul de lucru al dansatorului, pianistului sau cântărețului, interpreți pregătiți, cu ,instrumentul" reglat, și actorii, care-și ajustează foarte rar ,vioara, instrumentul" (trupul). Întâlnirile vor consta din exerciții fizice, vocale, încălzire individuală și de grup, un preambul în ușurința deschiderii spre partener, a propriei deschideri și a stăpânirii propriilor mijloace, și lucru pe fragmente din diferite piese. Primul text propus: Ivanov de A.P. Cehov. Așezați în cerc, actorii citesc
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
au părut a fi tehnici anamnetice, de regresiune și de regăsire a unității persoanei, tehnici de permeabilizare a graniței care separă-unește conștientul și inconștientul, mintea și trupul, intelectul și afectivitatea, capacitățile cognitive și cele emoționale, memoria și imaginația etc. Exercițiile fizice cu care pregătește masa actorilor, însoțite și de comentarii precis-sugestive, sînt, de fapt, tehnici anamnetice, care fac apel la ființa complexă și trează, autentică și vie, a actorului. Pe scenă, în mijlocul actorilor - el, așezat normal pe un scaun; ei, tolăniți
Atelier Teatral - Andrei Șerban by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/11567_a_12892]
-
coșul zilnic. Idealistul proletar intelectual formulează și o deviză, care în fond îl definește: Dacă tot mă plătesc prost, măcar să fac treabă ca lumea. Așa, în ciuda sistemului!". Și așa, în ciuda sistemului, Radu Pavel Gheo muncește, muncește, muncește... până obosește. Uzură fizică, dar mai ales leziuni morale: "Pe 17 decembrie 1989, seara, am fost și eu pe străzile Timișoarei. În lunile care au urmat am trăit și eu entuziasmul libertății morale, care a dispărut încetul cu încetul. O spun ca să mă apăr
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]
-
Eminescu, bunăoară, se pot trasa tangențe de destin. Se ivesc similitudini: amploarea demersului în creație, la fiecare cu mult peste marginile epocii respective; porțiunea relativ redusă de trai valid admis, în clinici cu boli devastatoare, de neoprit, cu sleirea forțelor fizice și mentale; erosul neîmplinit, întretăiat de raze ale conexiunii fericite, dar și de acute disperări, infirmități inavuabile (în cele din urmă căsătorit, destins, Schiller locuia și cu sora soției sale, Eminescu accepta compromisuri ca să n-o piardă pe Veronica Micle
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
există și o unitate a cunoașterii umane, care, însă, se realizează prin alăturarea fără complexe și fără prejudecăți a tuturor formelor de cunoaștere. Nimic din ceea ce poate duce spre cunoaștere, spre învățare, nu este exclus. De aceea, teoriile din matematică, fizică, biologie, chimie se pot aplica în literatură, calculatoarele pot contribui la îmbunătățirea relației cu cartea, iar ligamentele științei pot fi luate uneori din artă. Viziunea lui Solomon Marcus asupra cunoașterii este una cumulativă, benignă, din care nimeni și nimic nu
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
În ultimă instanță, Întîlnirea extremelor este un manual pentru înțelegerea lumii postmoderne în care trăim și o pledoarie foarte convingătoare împotriva logicii aristotelice a terțului exclus. Citindu-l pe Solomon Marcus, chiar îmi vine să mă apuc serios de matematică, fizică, biologie, chimie și alte materii care au constituit coșmarul anilor mei de școală. Solomon Marcus, Întîlnirea extremelor. Scriitori - în orizontul științei, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, 308 pag.
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
stomacul gol două pahare mari de Calvados drept viatic post-festum, iar apoi vru să meargă îndată la un mare restaurant de pe strada principală. Acolo ne-am așezat curând în fața unei sticle de Châteauneuf, iar oaspetele meu deveni fermecător. Plăcerea existenței fizice și spirituale punea stăpânire pe el, se prefăcu în pură încântare, iar mărturisirile lui deveniră pline de farmec și minunat puse în scenă. Acum el era cel care povestea: despre India, într-o ciudată supraapreciere, după cum mi se părea, a
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
românești. Constantin Noica propunea modalități concrete de facsimilare (fotocopiere, xerox), astăzi depășite. Făcea calcule cât mai apropiate de costurile reale, pentru a fi convingător. Lansa idei și argumente fără putință de contrazicere: caietele eminesciene arată "laboratorul unui geniu", aduc "prezența fizică a lui Eminescu în lumea noastră", stau mărturie despre "un Eminescu al haosului germinativ", sunt de aceeași relevanță pentru cugetul omenesc precum caietele lui Leonardo da Vinci și caietele lui Paul Valéry. Unele din aceste gânduri au fost selectate în
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Ar merita să dăm și alte detalii, și alte nume din caseta tehnică, pentru că acest volum cu adevărat excepțional ca realizare, la care au participat toate compartimentele, este o operă monumentală ce încorporează un efort intelectual, critic, istorico-literar, tehnic, artistic, fizic, financiar - de-a dreptul imens, iar coordonarea este perfectă dintre aceste paliere. Proiectul Academiei Române, conform planului editorial anunțat în final, cuprinde 23 de volume, în care vor fi facsimilate toate manuscrisele eminesciene (ceea ce înseamnă 15.478 de pagini), într-o
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
paralizează și mă sperie. Cum aș rezista unor astfel de experiențe prelungite? Dure. La limită. Cum aș rezista luni sau ani de zile? Întrebări pe care mi le pun în unele nopți ca aceasta. Cum aș rezista umilințelor prelungite, durerii fizice, izgonirii din mine, ce aș face dacă aș rămîne fără cărțile și obiectele care mă alcătuiesc, fără cei pe care îi iubesc, dacă, dacă... Mă adîncesc brutal într-o noapte lungă și neprietenoasă. Și mă salvează, ca întotdeauna, de la panici
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
fără sigur răspuns. El se considera Albanez - probabil Aromân din Albania, dar numele său are rezonanțe grecești. Provenea dintr-o familie bine situată material, instalată în Iași, dar moștenise probabil din Balcanii ancestrali vitalitatea și mîndria, rezistența dură la încercări fizice grele, dar și o inteligență (grecească?) suplă și sensul (păstoresc) al libertății solitare. Poate și plăcerea deplasărilor - temporare, neaderente locurilor - în spațiul geografic. Locuind la Iași, Adrian Marino nu era un moldovean, tot așa cum nu a fost nici bucureștean, nici măcar
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
îngenunchea pe cel cercetat, antepronunțarea, presiunea psihică și privarea de libertate, fie și pentru o clipă, declarațiile maraton pe zeci de pagini, înscenarea unor ceremonialuri juridice nocturne, al căror impact psihic este special calculat cu scopul de a destructura rezistența fizică și coerența morală, nu sînt doar abuzuri juridice, excese mai mult sau mai puțin voluntare, ci adevărate forme de tortură camuflate inabil sub aparența actului de justiție. Indiferent dacă managerul Dinu Patriciu este sau nu vinovat pentru vreuna din acuzațiile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
poate fi mai puternic decât Procuratura. Spre deosebire de aceasta, el chiar e capabil să producă probele îmbogățirii acelor "lideri disprețuitori care au acumulat averi uriașe". Din acest punct de vedere, soluția convenabilă pentru multe căpetenii ale PSD-ului ar fi dispariția fizică a fondatorului fesenist. Problemele cardiace din ultima vreme sună, probabil, ca niște cozi de vioară în urechile pesedeilor fruntași. Nu doar șefii cei noi simt o enormă jenă la rostirea numelui "Iliescu". Din închisoare, Miron Cozma a abandonat, în fine
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
om cinstit vrea totdeauna să dreagă ce-a stricat. Dar tu n-ai stricat nimic și nici eu, din contră, dacă nu eram noi cei care s-ar simți astăzi ispitiți să ne-acuze, n-ar mai fi avut posibilitatea fizică s-o facă. Asta nu înseamnă că n-am comis greșeli. Iubitorii de adevăr au dreptul de a judeca istoria, dar nu alții". Aceasta este finalitatea discuției despre distrugerea chiaburilor din perioada Ťobsedantului deceniuť și aceasta este maniera lui Preda
O revizuire convingătoare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11722_a_13047]
-
vorbind, cu drumul aventuros, plin de primejdii și neprevăzut al cuceritorilor vestului sălbatic. Poate pentru că cele două evenimente au fost sincrone în plan istoric, iar dificultățile de înfruntat, chiar dacă de natură complet diferită, puteau, la rigoare, să suporte comparația. Privațiunilor fizice ale cuceritorilor Vestului le-au corespuns privațiunile spirituale ale celor care au încercat să facă literatură într-o limbă involuată, fără alte tradiții în ale scrisului decît scrierile bisericești. Apoi, citind prima parte a binecunoscutului poem eminescian Epigonii, nu se
Cum s-a născut literatura română? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11715_a_13040]
-
perioade scurte și bine determinate în care își perpetuează specia, limitându-se la ceea ce natura le-a îngrădit, pe când desfrânatul nu își poate stăpâni sau înfrâna pornirile trupești. Pentru el nu există nici o măsură în săvârșirea păcatului, nici în plan fizic, nici în cel spiritual. Desfrânarea, ca toate celelalte patimi, operează răsturnarea valorilor la cel mai înalt nivel: ea duce la situarea lui Dumnezeu într-un plan secund, la uitarea și la negarea Lui, punând în locul Său plăcerea simțurilor. Pătimașul nu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de Nyssa, Viața lui Moise..., p. 52. 17 Când ne referim la felurile acestei patimi, putem spune că există o desfrânare sau curvie sufletească, interioară, care se naște în suflet și una care se manifestă prin trup în lucrările lui fizice. Legătura dintre acestea este intrinsecă. Mai înainte de a fi curvie trupească sau de a se exterioriza, ea este curvie interioară cu gândul. La rădăcina declanșării acestor energii pe care le solicită și epuizează actul fizic al curviei, stă distrugerea, răvășirea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
prin trup în lucrările lui fizice. Legătura dintre acestea este intrinsecă. Mai înainte de a fi curvie trupească sau de a se exterioriza, ea este curvie interioară cu gândul. La rădăcina declanșării acestor energii pe care le solicită și epuizează actul fizic al curviei, stă distrugerea, răvășirea și pustiirea sufletului.151 Mântuitorul Iisus Hristos, fiind și bun psiholog și cunoscând pericolul pe care-l reprezintă păcatul cu gândul, mai ales cel al desfrânării, avertizează: Ați auzit că s-a zis celor de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
tăria sufletului nostru 152. Considerațiile precedente în legătură cu trupul nu trebuie să ne facă să uităm că trupul nu este totdeauna implicat în patima desfrânării, că cel mai adesea intervine în al doilea rând. După cum am mai spus, înainte de a fi fizică, sexualitatea umană este psihică. Cel mai adesea, trupul este împins să păcătuiască de o dorință care se naște în inimă: Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările... (Mc. 7, 21) și tot crește până ajunge să se
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Cel mai adesea, trupul este împins să păcătuiască de o dorință care se naște în inimă: Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările... (Mc. 7, 21) și tot crește până ajunge să se implice trecerea la actul fizic. Pofta inimii are în ea germenele patimii și chiar ajunge s-o săvârșească în chip deplin (Mt. 5, 28). Și dacă este adevărat că, în anumite cazuri, imboldul trupului iscă în suflet pofta, putem spune totuși că și atunci sufletul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
p. 180. 179 JeanClaude Larchet, op. cit, p. 142. 180 Preot Ioan C. Teșu, op. cit., p. 64. 181 Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze, studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 268. 22 natură fizică 182. Sfinții Părinți arată că adevăratele cauze ale acestor ispitiri de natură erotică din vis pot fi gândurile și trăirile noastre conștiente, scăpate în somn de sub controlul și cenzura rațiunii, precum și diavolii care, potrivit asceticii răsăritene, se pot atinge de
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
datorită marii lor supărări 201. Desfrânarea perturbă funcționarea, normală, sănătoasă, curată a tuturor facultăților sufletești, precum și a simțurilor. Omul stăpânit de această patimă pierde simțul pudorii, care este unul din elementele fundamentale ale moralității. Devine un cinic, își istovește forțele fizice și intelectuale, dă naștere unor copii degenerați, își ruinează avutul, poate fi atins de boli grele și contagioase și își roade floarea tinereții. Desfrânarea aduce totdeauna o bătrânețe prematură. E un păcat ce produce obișnuințe tiranice, ce paralizează orice avânt
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
eului, un individ care trăiește într-o lume de pasiuni, fără să ia în considerație realitatea interacțiunii cu ceilalți, se va confrunta în cele din urmă cu un grav dezechilibru. Iar acest dezechilibru nu numai că îi va afecta sănătatea fizică, așa cum am mai spus-o, dar va pune în acțiune și forțele psihice negative: demonii. Un individ care trăiește în armonie cu cei din jurul său și care fie își controlează impulsurile sexuale, fie și le exprimă în context familial, este
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]