3,336 matches
-
București, format din M. Dumitrescu, T. Orghidan și J. Tanasachi, a demarat un program de cercetări chiropterologice, care au continuat după 1956, în cadrul Institutului de Geologie „Emil Racoviță”. Cercetările erau de natură sistematică, cartografiere de colonii, anatomie, biometrie, perilogie și fiziologie.După 1957 au participat și alte cadre universitare și muzeografi (P. Barbu, A. Popescu, Șt. Boldor, C. Sorescu, E. Bazilescu), care au abordat astfel de cercetări la Barbastella barbastellus, Nyctalus leisleri, Nyctalus lasiopterus, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus nathusi, Plecotus austriacus. Dintre
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
spori rezervele de grăsime Rhinolophus ferrumeqinum (Ransome, 1990) precum și Nyctalus noctula (obs. pers.), dar sunt menționate și alte specii care se hrănesc pe parcursul iernilor blânde, vânând insectele revenite la viață (Avery, 1985; Brigham, 1996). 2.1.6.2. Aspecte ale fiziologiei hibernării Hibernarea reprezintă un fenomen complex, determinat atât de factori exogeni, precum scurtarea zilelor, frigul și dispariția hranei, cât și de factori endogeni, de natură endocrină și nervoasă. În cazul liliecilor, se consideră că factorul cel mai important este temperatura
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
implică o creștere considerabilă a metabolismului, consumând rapid rezervele de grăsime. La această specie, cea mai lungă perioadă de hibernare obținută în condiții de laborator a fost de 140 de zile (Menacher, 1964). Pentru liliecii din țara noastră, studii privind fiziologia hibernării au fost efectuate de către (Pora et al. 1955). Aceștia au constatat că cea mai mare greutate corporală a liliecilor din specia Nyctalus noctula este atinsă la începutul hibernării, în luna octombrie, când masculii ajung în medie la 36 g
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
s-au făcut încercări de-a întemeia o nouă știință: psicologia etnică. Etnografia are de obiect descrierea, împărțeala și spița de înrudire a popoarelor. Ca atare, se ține de-o parte de istorie și geografie, de alta de anatomie și fiziologie. În partea geografică studiază distribuția popoarelor pe glob, natura locuitorilor oricărei țări, datini și obiceie, limbă și religie. În partea istorică deosebește familiile de popoare, raporturile între ele și filiațiunea, le urmărește în migrațiunile lor cele mai depărtate și în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
altuia de ajutor reciproc și necontestîndu-și unui altuia funcționarea, în societatea nouă acea armonie naturală încetează și cată a se introduce una artificială prin legi scrise. Organele unui om sănătos funcționează în mod regulat fără ca el să știe anatomie sau fiziologie; ba el n-are nici nevoie de-a avea scris pe hârtie cum îi bate inima și cum circulează sângele. Abia cel bolnav simte trebuința de a-și consulta organizațiunea sa, de-a consulta texturi scrise despre modul cum e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dintre profesorii facultății de teologie protestantă, să ție asemenea un frumos discurs prin care să recomande înlocuirea celor două limbi păgâne prin ebraica, precum d. E. du Bois-Reymond cere mărginirea lor în folosul științelor sale speciale, a celor naturale, poate a fiziologiei îndeosebi. Într-adevăr d. du Bois-Reymond e atât de fiziolog încît susține că toată cultura antică e zidită pe nisip, că Goethe, dac-ar trăi azi, desigur n-ar scrie pe Faust, ci ar fi orator în Parlament. Într-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ale acestui domn: 1) deputat (diurnă), 2) ajutor al primarului de București, 3) medic la internatul Sf. Sava, 4) item la Matei Basarab, 5) item la Internatul central de fete, 6) medic primar la Spitalul de copii, 7) profesor de fiziologie la Facultatea de Medicină. Urmăm cu luminosul prototip al cumulului din România, cu d. dr. Davila: 1) inspector general al serviciului sanitar al armatei (leafă și rang de general), 2) profesor de chimie la facultate, 3) membru al Eforiei spitalelor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari se ocupă cu științele naturale, cari nu tăgăduesc că idealul lor politic este democrația socială. E ciudat, însă nu fără nuanță ironică, ca tocmai adepții științelor naturale să n-aibă nici un fel de pricepere pentru natura statului și pentru fiziologia societății. Nu ei sânt însă de vină la aceasta, ci întreaga dezvoltare modernă și întreaga manieră liberală de-a reprezenta statul ca ceva convențional, bazat pe rațiune și pe contract sinalagmatic, iar nu ca pe-un product al naturii care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
el (și aici se înșela) - plebeianizmul urma să ajungă la putere. Principalul obiect al operei lui N. Bălcescu l-a constituit feudalismul, pentru abolirea căruia el lupta și prin studiul căruia a ajuns la concluzii prețioase relative la anatomia și fiziologia economico-socială a acelei orânduiri, la căile menite să ducă la instaurarea unei noi societăți bazată pe „dreptate și frăție”. Firește, N. Bălcescu a greșit atunci când a considerat că înainte de întemeierea statelor feudale n-au existat relații de producție feudale, că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
arterelor (ca efect al efortului aerob și al cantității mari de sânge vehiculate constant prin artere, în timpul ședințelor de jogging); prevenirii apariției varicelor (prin stimularea circulației sangvine ca efect al efortului fizic specific joggingului); Conform literaturii de specialitate din domeniul fiziologiei umane, în cadrul general al modificărilor induse de activitatea de jogging, la nivelul aparatului cardio-vascular se instalează în timp o serie de adaptări pozitive: modificarea frecvenței cardiace care duce la apariția bradicardiei de efort (o adaptare a activități inimii în sensul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
creșterea în lungime și diametru a capilarelor, Jogging de la A la Z II 13 creșterea numărului de capilare funcționale active; hipertrofia miocardică cu creșterea în greutate a cordului. Concluzionând prin cifre statistice expuse în diferite studii și cercetări din domeniul fiziologiei sportive, evidențiem faptul că modificările determinate de alergarea de durată, efectuată constant pe perioade lungi de timp, fac ca inima unui alergător pasionat să bată cu 30.000 până la 36.000 bătăi/minut mai puțin decât la un individ inactiv
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
lungi de timp, fac ca inima unui alergător pasionat să bată cu 30.000 până la 36.000 bătăi/minut mai puțin decât la un individ inactiv. 1.1.2. Efectele joggingului asupra activității respiratorii Conform studiilor și cercetărilor din domeniul fiziologiei sportive, efectele joggingului asupra aparatului respirator pot fi sistematizate în: creșterea debitului respirator maxim; creșterea intensă și persistentă a consumului de oxigen; desfășurarea economică a ventilației prin frecvență moderată a mișcărilor respiratorii și volum curent mare; îmbunătățirea raportului ventilație perfuzie
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
aparatului respirator pot fi sistematizate în: creșterea debitului respirator maxim; creșterea intensă și persistentă a consumului de oxigen; desfășurarea economică a ventilației prin frecvență moderată a mișcărilor respiratorii și volum curent mare; îmbunătățirea raportului ventilație perfuzie; Notă Literatura din domeniul fiziologiei funcției respiratorii evidențiază faptul că raportul ventilație/perfuzie este (V/ O) = (VC x frecvența respiratorie) / (VB x frecvența cardiacă) = (4,2 l/minut) / (51/minut) = 0,84. Astfel, coeficientul respirator reprezintă raportul dintre producția de C02/minut și consumul de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
fizice sportive, cum este și joggingul, asupra aparatului locomotor se rezumă, în principal, la creșterea rezistenței oaselor, la întărirea articulațiilor, la creșterea / menținerea elasticității ligamentelor și tendoanelor, la îmbunătățirea contracțiilor musculare prin îmbunătățirea elasticității musculare. Din punct de vedere al fiziologiei sportului, joggingul (ca de altfel, orice activitate fizică sportivă, regulat și corect aplicată) Dan Iulian Alexe 18 determină la nivelul aparatului locomotor și următoarele modificări: hipertrofia și/sau hiperplazia fibrelor musculare, produse sub acțiunea intensității contracției sistematice și a aprovizionării
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
că devine un agent stresor asupra componentei fiziologice a organismului. Un exemplu de efect negativ al joggingului în exces, asupra sistemului imunitar, ar fi diminuarea cantității de glutamină, aminoacid neesențial, dar extrem de benefic pentru organism. Info: Glutamina Conform biochimiei și fiziologiei sportului, glutamina ar fi cel mai abundent aminoacid din organism, regăsit în cantități mari în mușchi și mai puțin în ficat, creier, plămâni, sânge. În literatura de specialitate, este considerat a fi un aminoacid neesențial, pentru că poate fi produs în
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
activităților din domeniul sportiv au evidențiat faptul că joggingul, prin facilitarea transportului de oxigen către plămâni și, indirect, către creier, stimulează structurile nervoase centrale și acestea lucrează mai eficient; joggingul contribuie la consolidarea sistemului osos. Rezultatele cercetărilor din domeniul anatomiei, fiziologiei și biochimiei umane au evidențiat faptul că structura scheletică a corpului este supusă permanent acțiunii celulelor care produc dar și care distrug substanța osoasă. Prin practicarea joggingului se oferă stimuli suficienți pentru menținerea în echilibru a celor două procese (de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Dan Iulian Alexe 40 2.1. Respirația, proces esențial în jogging Atunci când nu știm să respirăm, respirăm mecanic, organismul nostru este stare de supraviețuire. Atunci când respirăm conștient, spunem DA vieții. (www.jogging-international.net) Respirația este, conform tratatelor de anatomie și fiziologie, funcția organismului prin care acesta își asigură continuu și adecvat: aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează; eliminarea dioxidului de carbon (rezultat în urma proceselor din metabolismul celular). Respirația este „singura funcție vitală care are o
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează; eliminarea dioxidului de carbon (rezultat în urma proceselor din metabolismul celular). Respirația este „singura funcție vitală care are o dublă reglare, reflexă și voluntară”10. În opinia specialiștilor în fiziologie A.C.Gyton și J.E.Hall (2007), funcția respiratorie include la om patru procese fiziologice majore 11 (pe care nu le vom detalia aici, ci doar prezenta): ventilația pulmonară (deplasarea aerului în două sensuri, între atmosferă și alveolele pulmonare - afluxul și
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
implică, în special în timpul practicării efortului fizic (în jogging a celui strict aerob), coordonarea conștientă mișcărilor respiratorii. 10 Becea, L., (2003), Respirația și performanța sportivă, Editura Printech, București, p.5; 11 Guyton, A., C., Hall, Jh., E., (2006), Tratat de fiziologie a omului, traducere 2007, Editura Callisto, București, p.471; Jogging de la A la Z II 41 Se știe deja că în timpul unui efort fizic cu specific aerob, așa cum este cel din jogging, nevoile de oxigen ale organismului sunt mult mai
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
timpul practicării joggingului nu este chiar unul intens, dar nici unul de neglijat, oricum consumul de oxigen și producerea de dioxid de carbon crește de câteva ori peste limita din repaus. 12 Guyton, A., C., Hall, Jh., E., (2006), Tratat de fiziologie a omului, traducere 2007, Editura Callisto, București, p.520; Dan Iulian Alexe 42 Acest aspect impune practicantului de jogging să-și însușească o tehnică respiratorie eficientă, adaptată permanent la necesitățile impuse de efortul aplicat. Din acest motiv, recomandăm celor, care
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
un anumit prag. Capacitatea organismului de a produce energie datorită prezenței O2 (așa denumitul potențial aerob, după unii specialiști din domeniul sportului), ar fi cea care determină capacitatea de rezistență a practicantului de activități sportive de durată. Cum sursele din fiziologia sportivă indică faptul că puterea aerobă este limitată de capacitatea individului de a transporta O2 la procesele interne ale organismului (răspunzătoare de producerea de energie), atunci, considerăm că dezvoltarea sistemului de asigurare a aportului de O2 și de transport al
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
de jogging sau joggerii avansați și experimentați (dar și pentru începători), deoarece aportul și transportul de O2 sunt vitale pentru creșterea capacității de rezistență. 2.6. Consumul maxim de oxigen - reper al efortului aerob O sinteză a diferitelor surse din fiziologia sportului ne indică faptul că rezistența în efortul de tip aerob depinde în primul rând de capacitatea organismului de a recepționa, de a transporta și de a utiliza oxigenul de către mușchi. În eforturile prestate pe baza energiei eliberate din procesele
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
efortului aerob va fi mai ridicată. Prin ventilația pulmonară, ca parte a actului respirator, oxigenul este recepționat din atmosferă, apoi transportat prin circulația sangvină la nivelul mitocondriilor, unde are loc procesul de metabolizare oxidativă. Conform specialiștilor din medicină sportivă și fiziologia sportului, consumul maxim de O2 (VO2 max.) ar reprezenta un parametru esențial al capacității aerobe, care, raportat la greutatea sportivului, ar exprima puterea maximă aerobă (VO2 max/kg). Dan Iulian Alexe 48 Studiile și cercetările din sportul de performanță au
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
joggingului. În anumite momente ale practicării joggingului, în funcție de manifestarea efortului, organismul intră în datorie de oxigen („stare care se traduce printr-o scădere a pH-ului sanguin, datorită formării din abundență a acidului carbonic celular”17). Conform specialiștilor din domeniul fiziologiei, scăderea valorii pH-ului sanguin, prin acțiune asupra activității nervoase superioare (hipotalamus), determină amplificarea mișcărilor respiratorii (astfel se explică de ce activitatea fizică intensă și de durată determină o respirație mai intensă). Totuși, prin creșterea mișcărilor respiratorii în timpul efortului fizic (efect
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
care oxigenul din aer ar fi piesa centrală și nu consumă, în opinia lui Dumitrescu, S. (2003), multe substanțe energetice datorită reciclării compușilor rezultați din contracția musculară (ciclul Krebs). Info: Ciclul Krebs (sau ciclul respirator) Prin metabolismul aerob al glucidelor fiziologii înțeleg procesul de degradare al acestor substanțe cu ajutorul oxigenului. In procesul de respirație, care are la bază degradarea aerobă a glucidelor, se obțin ca produși finali CO2, H2O si o mare cantitate de energie. Degradarea glucidelor prin ciclul Krebs (ciclul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]