828 matches
-
aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină etiologia degenerativă, senilă, incompetența valvulară secundară unor procese patologice determinând îngroșarea, fibrozarea, fuzionarea și cal - cificarea cuspelor, cu formarea unui obstacol în calea tractului de ejecție a ventriculului stâng (VS) și augmentarea în plan
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
de reabilitare și recuperare fizică, în vederea ameliorării calității vieții și reducerii mortalității și morbidității. Evoluția postoperatorie este similară cu cea întâlnită în cazul celorlalte protezări val - vulare, incidența mortalității și morbidității fiind mai mare decât la pacienții tineri din cauza particularităților- fiziopatologice determinate de procesul de îmbătrânire și a comor- bidităților asociate. Gradul de calcificare a aortei ascendente, vârsta înaintată, hipotensiunea perioperatorie- și prelungirea intervalului de CEC sunt factori determinanți electivi ai AVC perioperator. Evoluția postoperatorie a octogenarilor se caracterizează prin incidența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
economice în diferite arii geografice care, odată eliminate, ar putea contribui cu responsabilitate, optimism, solidaritate și abilitate la progresul diagnosticului și metodelor terapeutice adresate pacienților în vârstă. 25.1.2. Insuficiența aortică 25.1.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Insuficiența aortică (IA) definește incompetența cuspelor aortice secundară unor procese patologice care determină închiderea incompletă a orificiului aortic în timpul diastolei ventriculare cu regurgitare acută sau cronică a VS. Refluxul sanguin din aortă în VS secundar afectării cuspidiene (calcificare degenerativă, bicuspidie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a inelului mitral, completând închiderea orificiului atrioventricular stâng; fața axială (atrială) este netedă și orientată anterior, la dreapta și superior. 25.2.1.2. Particularități fiziopatologice La pacienții vârstnici afectarea mitrală poate fi degenerativă, reumatică sau ischemică. Afectarea degenerativă determină alterări ale aparatului valvular cu rupturi de cordaje,elongarea cordajelor, exces de țesut la nivelul cuspelor și dilatarea inelului valvular (14). Afectarea reumatică determină îngroșarea cuspelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
complicațiilor și decompensării cardiace severe (17). Supraviețuirea la 10 ani este de 95%, în absența reintervenției de 84% și fără accidente tromboembolice în proporție de 91% (18). 25.2.2. Insuficiența mitrală 25.2.2.1. Date generale și particularități fiziopatologice Im se caracterizează prin regurgitarea sanguină din VS în AS în timpul sistolei ventriculare, ca urmare a incompetenței aparatului valvular mitral. Componentele aparatului valvular mitral pot fi afectate de diferite procese patologice cu determinism reumatismal sau degenerativ ce alterează coaptarea cuspelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
obstacol în cursul umplerii diastolice a ventriculului drept (VD) și instalarea unui gradient presional transvalvular diastolic. ST recunoaște drept cauze etiologia reumatismală, congenitală, atrezia tricuspidiană, tumorile AD, rar fibroza endomiocardică sau endocardita tricuspidiană cu vegetații. 25.3.1.2. Particularități fiziopatologice În ST crește gradientul diastolic dintre AD și VD, fluxul transvalvular diminuează și apare congestia venoasă sistemică, iar în caz de gradient transvalvular > 5 mmHg, stenoza severă (8). Un gradient diastolic de 2 mmHg este suficient pentru afirmarea diagnosticului. În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
conducere, pacienții pot face stop cardiac după chirurgia valvei tricuspide, ceea ce impune inserarea eventuală a unui pacemaker în VD (20% dintre cazuri). CHIRURGIA VALVULARĂ 405 25.3.3. Stenoza și insuficiența pulmonară 25.3.3.1. Date generale și particularități fiziopatologice Stenoza pulmonară (SP) este o valvulopatie definită prin îngustarea orificiului sigmoidian pulmonar și crearea unui obstacol în evacuarea VD. SP este rară la pacienții vârstnici, fiind de obicei consecința malformațiilor congenitale sau a arteritelor (Takayasu). Anatomie Orificiul trunchiului pulmonar (ostium
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
folosite pentru selectarea în vederea analizei genetice a anumitor gene care prezintă în mod realist șanse de a participa la susceptibilitatea pentru boala investigată. Aceste gene au primit numele de gene candidate. Practic metoda de studiu a genelor candidate folosește cunoștințele fiziopatologice și de etiopatogenie pentru a identifica moleculele (proteinele) care sunt implicate direct sau indirect în mecanismul etiopatogenetic de apariție a unei boli. Genele care codifică aceste proteine cu rol dovedit (sau măcar bănuit) în etiopatogenia bolii au o mare probabilitate
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
nivelul minisatelitului genei insulinei - 5’ INS-VNTR (Bennett et al., 1995). 4.3.2. Screening-ul întregului genom (Genome Wide Scan - GWS) Prin contrast cu metoda de studiu a genelor candidate, investigarea întregului genom nu necesită cunoașterea exactă a mecanismelor etiologice și fiziopatologice ale afecțiunii investigate. Practic este analizat un număr mare de variante genice (polimorfisme) sau de markeri selectați aleator și repartizați uniform pe toți cromozomii genomului. Scanarea întregului genom poate avea la bază atât teste de linkage (Genome Wide Linkage Studies
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91980_a_92475]
-
deși femeile sunt mai frecvent tratate decât bărbații, controlul TA este mai precar (26), aspect ce este influențat dramatic de vârstă (Wassertheil Smoller și colaboratorii săi cit. de 24). Nu este însă clar dacă acest comportament este legat de particularitățile fiziopatologice ale HTA la femeia vârstnică sau este în relație cu tratamentul aplicat, mai puțin agresiv. Simpla modificare a stilului de viață controlează mai puțin eficient HTA la femei, posibil din cauza controlului precar al greutății corporale și al accentuării sensibilității la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
prognostic mai bun comparativ cu băbații (55). O caracteristică a SCA la femeia vârstnică este tipul de leziune, mai frecvent placă de aterom ruptă, iar la examinarea prin ecografie intravasculară plăcile sunt mai frecvent intramurale (19). Din punct de vedere fiziopatologic, disfuncția endotelială și inflamația sunt componente incontestabile în absența leziunilor obstructive. Considerații terapeutice Femeile cu SCA beneficiază într-o măsură mai mică de metode invazive de diagnostic și tratament (56,57), prin prisma rezultatelor contradictorii legate de influența sexului asupra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
scăderea mortalității prin traumatismul toracic [3, 11, 24, 26, 27]. CLASIFICĂRI ALE TRAUMATISMELOR TORACICE Pentru a putea face un management corect al leziunilor toracice traumatice este absolut necesar să fie cunoscute variantele posibile de leziuni anatomice, mecanismele patogenice implicate, tulburările fiziopatologice ale funcției respiratorii și cardio-circulatorii. Bolnavul este plasat în clinostatism sau șezând. Pentru drenajul unui pneumotorax se recomandă puncția spațiului II pe linia medioclaviculară, iar pentru lichide spațiul IV sau V pe linia medioaxilară. Premedicația este mai rar necesară. Mâna
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
-
Sindromul de apertură toracică superioară reprezintă totalitatea semnelor și simptomelor produse prin compresia vaselor subclavii și/sau a plexului brahial la nivelul aperturii toracice superioare. De-a lungul timpului diferite denumiri au fost utilizate, în funcție de mecanismul fiziopatologic: sdr. scalenic, sdr. costoclavicular, sdr. de hiper-abducție, sdr. de coastă cervicală, sdr. de coastă I etc. Sindromul de apertură toracică superioară este diagnosticat la aproximativ 8% dintre indivizi. Apariția simptomatologiei presupune de cele mai multe ori anomalii anatomice regionale; în anumite cazuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
tamponadei cardiace, de o importanță deosebită sunt viteze de acumulare a lichidului și cantitatea de lichid acumulate; astfel acumularea rapidă a ~ 200 ml lichid poate determina tamponada cardiacă, dar o acumulare lentă poate fi compensată prin distensia pericardului fibros. Elementele fiziopatologice definitorii sunt reprezentate de egalizarea presiunii ventriculare drepte cu presiune intrapericardică, creșterea presiunii intracardiace, scăderea umplerii diastolice și diminuarea importantă a volumului bătaie. Presiunea intrapericardică este practic egală cu cea din cele 4 cavități cardiace. CLINIC Clasic a fost descrisă
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
cav are anumite particularități ce o diferențiază de tamponada cardiacă: - accelerarea fluxului sanguin venos care se face în ejecția ventriculară și protodiastolică; - în inspir nu scade presiunea venoasă sistemică și atrială. Pulsul paradoxal este foarte rar întâlnit în pericardita constrictivă. Fiziopatologic, dacă în tamponada cardiacă deficitul de umplere cardiacă se realizează în întreaga diastolă, în pericardita constrictivă deficitul de umplere se face doar în ultimele 2/3 ale diastolei. În tamponada cardiacă apare pulsul paradoxal. Etiologia principală este infecțioasă (în special
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
probleme psihologice deosebite (fig. 4.1). Au existat în ultimele decenii multe controverse despre rolul chirurgiei în terapia acestei malformații, deoarece investigațiile ce se efectuau în urmă cu ceva vreme (radiografii, EKG, spirometrie) nu reușeau să pună în evidență modificările fiziopatologice cardiorespiratorii direct imputabile malformației și nici o ameliorare a acestor indici postoperator. O evaluare clinică și paraclinică corectă presupune mai multe investigații. Determinarea adâncimii și volumului malformației se poate face prin metodele tradiționale, cum ar fi metoda umplerii pâlniei osoase cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
clinice ale bolii (ischemie miocardică silențioasă, moarte subită). De asemenea, prezența zonelor de fibroză haotic dispuse are ca rezultat dezorganizarea transmiterii impulsurilor electrice la nivel miocardic, ceea ce duce la apariția tahicardiilor ventriculare și a morții subite [3]. FIZIOPATOLOGIE Principala caracteristică fiziopatologică a CMH este reprezentată de obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng. Factorii care contribuie la realizarea acesteia sunt: - de ordin anatomic: hipertrofia septală, deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
Sindromul de apertură toracică superioară reprezintă totalitatea semnelor și simptomelor produse prin compresia vaselor subclavii și/sau a plexului brahial la nivelul aperturii toracice superioare. De-a lungul timpului diferite denumiri au fost utilizate, în funcție de mecanismul fiziopatologic: sdr. scalenic, sdr. costoclavicular, sdr. de hiper-abducție, sdr. de coastă cervicală, sdr. de coastă I etc. Sindromul de apertură toracică superioară este diagnosticat la aproximativ 8% dintre indivizi. Apariția simptomatologiei presupune de cele mai multe ori anomalii anatomice regionale; în anumite cazuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
ireversibile). SECHELE CARDIOPERICARDICE ȘI ALE VASELOR MARI Pericardita constrictivă Apare foarte rar în traumatologia toracică. De regulă se produce prin organizarea unui hemopericard, mai rar se constituie secundar unei pericardite septice. Anatomopatologic evoluează în trei stadii: exudativ, fibroadeziv și fibrocalcar. Fiziopatologic se instalează insuficiența cardiacă hipodiastolică. Debutul clinic poate consta în dispnee precoce. Ulterior se constată hepatomegalie asociată cu manifestări hidropigene: edeme, ascită, transudate pleurale. Manifestarile cardiovasculare sunt reprezentate de cianoză, turgescența jugularelor, tahicardie, fixitatea șocului apexian, zgomote cardiace asurzite. Radiologic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
cu implicație majoră în procesul de comunicare și adaptare socială. Aceasta precum și tendința de creștere a frecvenței malformațiilor congenitale labio-maxilo-palatine ne-a determinat să acordăm o deosebită atenție studiului complex al vorbirii rhinolalice, care privită din punct de vedere clinic, fiziopatologic, psihologic, logopedic și informațional să contribuie în cadrul direcțiilor moderne de cercetare la precizarea principiilor și factorilor de succes în metodologia corectivă. Plecând de la observațiile că manifestările verbale pe fond rhinofonic surprinse înainte de operație ca și după aceasta, au o mare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
prin noile tehnici de explorare radiografice, electronice, radio-cinematografice, sonografice, aprofundându-se patogenia tulburărilor fonetice și lingvistice cu etiologie diferită. Pentru a aborda domeniul atât de spinos al tulburărilor instrumentale de origine rhinolalică, trebuie să luăm în considerație datele fiziologice și fiziopatologice ale vorbirii în raport cu achizițiile progresului de azi în disciplinele mai sus menționate. La acest nivel se impune o prezentare succintă a elementelor de psihofiziologie a fonației pentru a înțelege mecanismul de producere al rhinolaliei, structura și dinamica afecțiunii. 1.3
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
diafragmatică poate fi produsă și prin paralizia diafragmului - afecțiune dobândită, cauzată în general de patologia nervului frenic; diafragmul este atrofic, însă cu număr normal de fibre musculare. Deși diferite patogenic, eventrația diafragmatică și paralizia diafragmatică produc de obicei aceleași modificări fiziopatologice și sunt similare radiologic / imagistic. EPIDEMIOLOGIE Incidența reală a eventrației diafragmatice nu este cunoscută. Eventrația diafragmatică este de obicei unilaterală și incompletă, apărând antero-medial pe partea dreaptă; eventrația completă apare mai frecvent pe partea stângă, la sexul masculin [13, 20
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
14, 58]. În cazul unui diafragm ascensionat la adult trebuie efectuate investigații de excludere a malignității: tomografia computerizată și rezonanța magnetică diferențiază relaxarea difragmatică de chiste sau tumori diafragmatice sau cu altă localizare (mediastinale, pulmonare). Există o serie de condiții fiziopatologice fără leziuni de nerv frenic care trebuie diferențiate de paralizia de diafragm și care duc, de asemenea, la ascensionarea dobândită a diafragmului:ascensionarea unilaterală poate fi produsă de cauze supradiafragmatice: pierdere de volum pulmonar (atelectazie, rezecție pulmonară, fibroză postradică, hipoplazie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
determinat prin EBCT. Aceste rezultate pot avea o semnificație deosebită, atâta timp cât calcificările arteriale reprezintă unul dintre puținii factori care pot fi adresați profilactic la pacienții renali (vezi subcapitolul III.4). Consecințe ale rigidității arteriale la pacienții cu uremie cronică Consecințele fiziopatologice ale rigidității arteriale sunt reprezentate de: creșterea postsarcinii ventriculare, cu hipertrofie ventriculară stângă; reducerea perfuziei subendocardice; epuizarea mecanică progresivă a arterelor. Consecințe clinice. Rigiditatea arterială crescută se asociază cu modificări ale profilului presiunii arteriale, caracterizat prin creșterea izolată a TA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
a sistemului circulator prin intervențiile chirurgicale practicate. Amploarea și complexitatea procedeelor efectuate în această specialitate necesită o reglementare riguroasă care se instituie prin protocoale, recomandări, ghiduri de practică, cu rolul asigurării unor rezultate previzibile la bolnav. Stabilirea detaliilor anatomice și fiziopatologice ale afecțiunii de corectat chirurgical este indispensabilă pentru succes și se efectuează prin explorări complexe, din ce în ce mai puțin invazive. Practica chirurgiei cardiovasculare este eminamente o activitate de echipă, în care colaborează specialiști din ramuri înrudite cum sunt anestezia și terapia intensivă
Tratat de chirurgie volum VII. Chirurgie Cardiovasculară by Irinel Popescu, Radu Deac () [Corola-publishinghouse/Science/92063_a_92558]