3,537 matches
-
un mod simplificat și codificat de comunicare interumană. Prosperitate O națiune nu se poate considera prosperă decât dacă numărul săracilor este în permanentă scădere. Egoism Dintre cei ce au masa încărcată mereu cu bucate, puțini se gândesc și la cei flămânzi. Teamă Bogatul se teme de sărăcie și alcoolicul de trezire. Vreme și vremuri Ca pământeni, cu vremea capricioasă și trecătoare viețuim Și sub vremurile, în veacuri schimbătoare, dăinuim. Singurătate Sănătate Boală Dependență Sănătatea fiecăruia dintre noi depinde de sănătatea Naturii
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
TVR1 realizate de Marina Constantinescu cu autorii volumului Sadovaia 302 bis (patru scriitori clujeni pe urmele lui Bulgakov la Moscova în 2005, dintre care unul semnează textul de față) continuă să aibă ecouri: deunăzi, Teresa Leitao - traducătoarea poemelor lui Dinu Flămând în portugheză - mi-a mărturisit că a fost încântată de cele două emisiuni și că e pur și simplu cucerită de șarmul Marinei (cine n-ar subscrie acestei opinii?). Începe să se întrevadă o recunoaștere a rolului Portugaliei ca precursoare
Frânturi lusitane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9484_a_10809]
-
acel moment, ai proaspăt apărutei reviste Echinox și despre care Nicolae Manolescu credea că vor contura o "generație 47", încă unul rotunjește cam prea solemna cifră 60: Adrian Popescu. L-a precedat, de curând, Petru Poantă, îi vor urma Dinu Flămând, Mariana Bojan, Ion Mircea. De autorul Umbriei, cartea de debut din 1971, mă leagă o emoție specială: prima lui pagină de poeme tipărite în revista studenților clujeni a apărut în numărul 2, din februarie 1969, adică cel de la care preluam
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
pe care îl vizitezi ca să-l uiți pe-al doilea, sau ca să-i mai poți ghici, în riduri, netezimile fostei frumuseți. Bucureștiul e azimutul speranțelor provinciale, de care cu-atîta superbă neîngăduință își bate joc: "București! București!... Câte visuri se sting, flămânde, pe străzile tale; câte bucurii mor în lăcrămi, la sânul tău; câte tragedii se zvârcolesc, mute, în mijlocul veseliei tale. În fiecare zi, la fiecare ceas, provincia îți trimite cuceriri. Vin flăcăii câmpiilor și ai munților, cu soarele în ochi și
Orașe care au fost by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9736_a_11061]
-
Vom deveni victimele unui sistem dezastruos. Bogații vor fi din ce în ce mai bogați, iar săracii vor sărăci până la limita mizeriei ultime. Nu știu, însă, câți dintre români mai cred că o astfel de bătălie merită dată, de vreme ce căpșunăriile planetei sunt tot mai flămânde de oameni cu șalele frânte.
Dumnezei de uz intern by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9741_a_11066]
-
te-ajute. E prea mult pentru o bătrână și o fată. Ne-a trimis și bani, bine-nțeles, dar el nu știe că în ziua de azi sunt multe lucruri care nu se pot cumpăra cu bani. Omul ăsta e flămând, o întrerupse fata. —Bine, bine, dă-i ceva de mâncare, spuse bătrâna. Stă aici ca un cerșetor. Dacă-i e foame, de ce nu cere de mâncare? continuă ea ca și cum el nu o putea auzi. — Am să vă plătesc, zise Charlot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
PDL, mâine de la PSD. Polițistul are deci un rol-cheie în deschiderea unui dosar penal, iar informațiile despre cursul anchetei le raportează mai sus într-un sistem controlat politic. Iar polițistul - vai de el - zugrăvit de Voicu e o corcitură veșnic flămândă, stă cu ochii și urechile ciulite la comenzile stăpânului, își urmează docil șeful, dacă-i pică și lui un oscior, ceva. Ascultați-l: „Milițianu’ tot din câine și din curvă e făcut... El dacă nu se vede în vârful bucatelor
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
vorbit Gheorghe Amnar, bucuros că a priceput unde băteau cei doi bătrâni. Să știți voi că din această clipă nu mai pun în gură decât apă. Mâncare și băutură? Mâine seară! Si atâta vă trebuie: să mă lăsați însetat și flămând, că aveți să aflați voi cine-i Pâcu. Să nu duci grijă, moș Pâcule. Suntem oameni gospodari și nu ne-om face de rușine pentru atâta lucru... Acum, mergeți frumușel acasă și pregătiți carele pentru mâine. In zori, pornim - a
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
le dai boilor de mâncare și apă cât le trebuie, că altfel mâine ne lasă în drum și pace. Nici o grijă, moș Dumitre - a răspuns scurt Vasile Hliboceanu. Apa caldă a făcut minuni... Acum arătau și ei a oameni. Costache! Flămânzi și însetați ca în astă seară parcă nu am mai fost niciodată. Ai grijă de noi, că altfel ne pierzi de mușterii. Nu duce grijă, Dumitre! Așezați-vă colea la masa voastră, că îndată vine mâncărica și udătura. De ați
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Ion Cotman, stârnind un râs zgribulit în rândul celor din jur. Măi Ioane, tu vorbești rar da’ bine - l-a lăudat Pâcu. Cel lăudat s-a mulțumit să-și facă de lucru cu căciula și să plece privirea în pământ. Flămânzi și înfrigurați cum erau, nu au mai așteptat alt îndemn. Si-a ocupat fiecare locul știut. Costache le-a pus repejor rachiul cald în față, iar Măriuța s-a grăbit să le aducă de mâncare. In timpul mesei, nimeni nu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
al Înseminării, al focului. Cu sperma, cu forța și pasiunea sa, el trebuie să intre În actorul-vagin și să-l frîngă, să se unească cu el”. Mda... Dar știți cine-s, cu adevărat, criticii? Tot Andriy Zholdak vă spune : ”...rechini flămînzi care abia așteaptă să Îi mănînce pe artiștii tineri, să sugă sîngele din ei, să castreze anumiți regizori sau, dimpotrivă, să se culce cu ei din punct de vedere artistic”. Directorii-prezervativ au scăpat... Subțire mai e, uneori, și granița asta
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
de aici, de sus, vezi armate de lăcuste-verzi-gigante cum sar peste cetatea cu ziduri groase a maimuțelor lumii noi, picioarele lungi ale insectelor dărâmă fortificații întregi, antenele lor tăioase fac măcel în rândul femeilor și bebelușilor maimuțelor nancy ma, gurile flămânde ale uriașelor săritoare fac prăpăd în lanurile de grâne ale maimuțelor cu gât roșu. hanuman, împreună cu cei mai temuți membri ai forțelor speciale ale speciei, luptă vitejește, însă pierderile lor sunt uriașe. nouă deasupra: în semn de rămas bun, stolul
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
un semn de rămas bun, iese, în timp ce se lasă, încet CORTINA NĂZDRĂVĂNIILE LUI PREPELEAC Basm dramatic în două părți, după povestea Dănilă Prepeleac de Ion Creangă Personaje Dănilă Prepeleac, gospodar păgubos Smaranda, nevasta lui supărată Vasilică, unul dintre copiii lor flămânzi Ispas, fratele mai mare al lui Dănilă, om avut, de treabă și chefliu Anisia, nevasta afurisită a lui Ispas Onofrei Bârliba, omul cu un car prea mare Costea Conovăț, omul cu multe capre Istrate Cârlig, omul bâlbâit și cu gânsac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Liana, Lioara, în straie de nuntă. GÂND: Să poftească oaspeții! APRODUL (la ușă, anunță): Măria Sa Hulpav-Împărat! HULPAV (trece, fără a saluta, direct la masă): Mie să-mi aducă un talger ca lumea, larg și adânc; eu am sosit de la drum flămând și însetat! (începe să înfulece din tot ce-i cade sub mână) APRODUL: Măria Sa Bolovan-Împărat! BOLOVAN (intră, brâncește Aprodul): Fă-ntr-o parte, târlane, când trece un împărat! (se așază lângă Hulpav) APRODUL: Măriile Lor Gras-Împărat și Slab-Împărat! (intră amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Liceului Bașotă, pentru că nu mai era mult până la vremea semănatului. „Mâine dimineață, primul drum îl fac la liceu... ” Bună dimineața, domnule inginer! salută Costăchel din pragul biroului. Bună dimineața, domnule primar! Da’ ce vânt te aduce pe la mine? Apoi, cel flămând mai trece pe unde o primit de pomană cândva... Vorba ceea: „Lupul, unde a mâncat cârlanul, mai trage și la anul.” Un cârlan poate n-a mai căpăta el, da’ tot mai trage nădejde că a pune laba măcar pe
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
că nu reziști prea multă vreme și într-o zi tot ai să treci pe la noi - l-a întâmpinat învățătorul, ridicându-se cu greu din fotoliu. De unde vii? Cred că de la primărie. Să-ți pun ceva de mâncare. Îi fi flămând - a intervenit învățătoarea. Ce-i aia flămând? Hămesit, nu alta - a răspuns Costăchel, cu un zâmbet palid pe obrazul obosit. Eu am să fac ce n-am făcut cam de multă vreme. Am să aduc o oală cu vin, să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
într-o zi tot ai să treci pe la noi - l-a întâmpinat învățătorul, ridicându-se cu greu din fotoliu. De unde vii? Cred că de la primărie. Să-ți pun ceva de mâncare. Îi fi flămând - a intervenit învățătoarea. Ce-i aia flămând? Hămesit, nu alta - a răspuns Costăchel, cu un zâmbet palid pe obrazul obosit. Eu am să fac ce n-am făcut cam de multă vreme. Am să aduc o oală cu vin, să ne mai aducem aminte de vremurile bune
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
-i, a rămas în contemplare... O glumă înțepătoare îi ședea pe limbă... a rezistat cât a putut. Până la urmă, gluma a zburat aproape fără voia lui: Ia te uită la hulubașii iștia! Nici nu le pasă de bietul armăsar, lăsat flămând și însetat în ploaie. Ba mai rău... Își lasă aproapele să moară cu o sete de zile mari! Apoi așa-s vecinii. Nu te lasă să trăiești, ferita sfântului... Și dacă tot ai adus vorba de sete, fă bine și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
agitația febrilă, care apare întotdeauna înaintea marilor decizii, de la care nu știi ce rezultat să aștepți, dar în care ai curaj să ți pui toată speranța. La momentul la care tânărului îi veni această idee - credea el - salvatoare, era sărac, flămând și fără niciun fel de serviciu, așa încât se hotărâse, fără să mai stea prea mult timp pe gânduri, s-o încerce și pe asta... „Și, la urma urmelor, de ce n-aș izbuti? Cu siguranță, nu se va putea ști, până
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mereu urmărit, Încolțit de ochiul vulturesc al timpului. Viața este, Într-adevăr, asemenea unui peron. De aici Începe totul. Nu vom ști niciodată dacă la capătul unui drum ne așteaptă fericirea, cu brațele pline de azur și culoare sau abisul flămând. Am participat la cursul festiv de absolvire a unei clase de a XII-a. Eu le-am Înmânat diplomele și albumele. N-am să le pot uita tremurul mâinilor... Au pășit zâmbitori pe scenă, Încercând să ascundă emoția care-i
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
s-ar Înrădăcina mai mult decât ar permite siguranța celor două tărâmuri, luate În stăpânire! Din când În când, au loc ciocniri la suprafață, din care rezultă resturi menajere care ajung În prăpastia fără fund a săracilor. Aceștia, Învrăjbiți și flămânzi, cercetează atent fiecare colț al prăpăstiei În speranța de a mai găsi ceva, uitând să mai privească spre lumină, spre zările albastre, spre un cer mult prea mare și mult prea Înalt, pentru o existență atât de umilă și atât
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și să i scoată de acolo. După ce am văzut-o coborând pe scară, am tras oblonul, l-am legat cu o sârmă și abia spre seară i-am dat drumul să iasă. Să vadă și ea cum este să stai flămând, dar mai ales, Însetat, o după amiază Întreagă. Ei, ce amintiri! S-a ales praful de tot. Uită-te și la casa ta. Peretele dinspre grădină ți-a căzut pe jumătate, acoperișul e spart și plouă În casă, lemne nai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nu aveam un loc unde să dorm peste noapte. Am căutat o cameră la toate hotelurile din oraș. Era un simpozion și toate locurile erau ocupate. Se Întunecase de-a binelea și eu hoinăream pe străzi. Umblam fără țintă, obosită, flămândă și dezamăgită. Și tot mergând, mi-am amintit de adresa unei verișoare. Întrebând din om În om despre strada respectivă, am reușit s-o găsesc. Nu-mi trebuia absolut nimic, decât un colț unde să-mi așez capul și sămi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
soarelui... Viața este ca o stâncă, dură, periculoasă, stâncă ce trebuie escaladată, dar nu toți cei care vor cuteza spre Înălțimi vor ajunge În vârf. Până sus pe culme, aproape de soare și zăpezi virgine - sunt mărăcini și prăpăstii, animale sălbatice flămânde... O clipă de neatenție și drumul poate sfârși mult prea devreme. Spun toate acestea despre viață - deoarece ea nu reprezintă numai fericirea și seninul, ci și durerea „mărăcinilor” rătăcirea gândului - și prăbusirea În hăuri, de unde rareori mai poți ieși la
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
care mă plictiseam repede și mereu ieșeam din ogradă, fără ca să-i spun mamei, pornind în căutarea aventurilor. Îmi vizitam buneii, moșii și mătușele, nașii de botez, prietenele și neprietenele, dintr-un capăt al satului, până în celălalt. Când ajungeam acasă flămândă, mama mă certa, sărmana, zicea că nici mâncare nu merit, dar îi trecea repede. Îmi dădea ceva de mâncare și mă cerceta pe unde am fost și ce am mai văzut, ce a mai zis cutare sau cutare. Ea, din cauza
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]