535 matches
-
copilei și Înțelege despre ce e vorba. Făt-Frumos află În palatul de sub stîncă fata ce visase. Cum putea fi altfel dacă nu „rumenă și albuliță”? etc. Rumeneala e, așadar, cartea de vizită a inocenței. Bărbatul poate fi „un tigru ce flămînzește”, un devastator de bogate grădini, femeia (evocată cu precădere În faza nubilității) trebuie să rumenească. Rumeneala, pentru a se pune În evidență, are Însă nevoie de o culoare de contrast. Este, s-a putut constata cu ușurință, albul, bălaiul. O
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să crape. — Uite-așa arată moartea ! șuieră Magdalena printre dinții subțiați. De ce vă e frică, ce altceva v-a mai rămas ? N-ați vrut milostenie ? Uite, vă dau eu moarte pe gratis. Câtă vreți, săturați-vă măcar o dată... De ce să flămânziți după lucruri care vă stau la îndemână ? Luați moarte și îndestulați-vă... Dădu fuga spre marginea cercului, apropiindu-se de poalele muntelui de gunoi. Își înfipse mâinile în molozuri și le prefiră în jur, făcând un nou cerc care se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
însă că, de dragul credinței în Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și pornit, „alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să-i fie el oferit ca hrană. Dar întrucât ursul nu i-a avut grija, martirul a fost dus din nou, abia respirând, în temniță, unde a mai trăit o zi. Și a doua zi, după ce i-au atârnat niște
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
însă că, de dragul credinței în Făcătorul lumii, ar merge de bună voie și cu drag să sufere curajos orice chinuri la care ar fi supus. Și zicând acestea, a și pornit, „alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să-i fie el oferit ca hrană. Dar întrucât ursul nu i-a avut grija, martirul a fost dus din nou, abia respirând, în temniță, unde a mai trăit o zi. Și a doua zi, după ce i-au atârnat niște
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
lagăr, prilej pentru deținut de a conștientiza libertățile păstrate încă în lumea din care a plecat: Cugetul meu era înmărmurit după numai câteva zile de lagăr. O, asta nu e închisoare! Închisorile sunt aripi. Închisorile sunt cutii cu gânduri. A flămânzi într-o închisoare, angajând controverse cu colegii de celulă, e ușor și vesel. Dar ia încearcă aici să flămânzești, să te spetești și să taci zece ani: încearcă asta! Un pinion de oțel mă apucase deja, gata să mă strivească
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
înmărmurit după numai câteva zile de lagăr. O, asta nu e închisoare! Închisorile sunt aripi. Închisorile sunt cutii cu gânduri. A flămânzi într-o închisoare, angajând controverse cu colegii de celulă, e ușor și vesel. Dar ia încearcă aici să flămânzești, să te spetești și să taci zece ani: încearcă asta! Un pinion de oțel mă apucase deja, gata să mă strivească 136. Impactul trecerii dintr-o lume a recluziunii în alta nu este la fel de mare precum în cazul intrării din
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
procedeu ușor și sigur de a tâmpi omul și de a-l putea interna la balamuc, fiind siguri sută la sută, că nu mai scapă. Și ca amintire a acelei zile de 1 mai, în care muncitorilor americani care protestau flămânzi pentru o pâine, li s-a servit la felul I și II numai gloanțe adevărate, garnisite cu o salată de ghioage pe spinare, celor care din diferite motive nu serviseră pe inima goală glonțul dat cu generozitate, muncitorii lumii în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
menține proaspete. Seara se va consuma, în cadru festiv, găurile covrigului, și se va bea apă la discreție. Se administrează apoi tot măciuci, una repriză, cu prelungiri. Dieta se va ține timp de 40 de zile, adică exact cât a flămânzit Isus Hristos în pustiu, de ajunsese să creadă că pietrele din jur, sunt pâini. Dieta este bine gândită, pentru ca în 40 de zile, un om adult de 100 de kile, să „dea jos" cam 9798 de kilograme, ceea ce cred că este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mâini, parcă nu știa ce să mai facă, încotro s-o apuce. A plecat într-un târziu pe lângă garduri, abătut și îngândurat, cărând bucata de mămăligă pe care până la urmă o aruncă unui câine costeliv care se uita cu ochi flămânzi la el. Sărman câine, poate demult nu mai mâncase ceva și acum se îneca încercând să înfulece dintr- odată toată mămăliga ceea. S-a aciuat în podul cu fân al dascălului bisericii de la marginea satului. Era tânăr, puternic, nu- și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pe tot corpul, pentru a pune sângele în mișcare și pentru a se obișnui cu frigul. După un asemenea masaj, îmbrăcați numai cu o simplă rubașcă, aveau impresia că se află la ecuator. În baraca vecină locuiau italieni. Cu toții erau flămânzi și se gândeau numai la mâncare, însă santinelele aveau ce aveau cu italienii. Ca să se distreze, le aruncau câte o pâine de secară neagră ca smoala, din care nimeni nu se alegea cu nimic. Se luptau între ei și până
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
îndrăznească să se înalțe pe sine prin bogății pământești. Nu a vrut să fie făcut rege de către oameni, ci le-a arătat calea umilinței nefericiților pe care trufia îi despărțise de El, cu toate că întreaga creație mărturisește împărăția lui veșnică. A flămânzit, El care îi hrănește pe toți, a însetat, El prin care toate izvoarele s-au ivit, El care, spiritual, este pâinea celor înfometați și izvorul celor însetați. A ostenit de la drumul lui pe pământ, El care s-a făcut pe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
trup vizibil. Sfântul Niceta insistă asupra faptului că Iisus Hristos este cu adevărat „Dumnezeu mai înainte de toți vecii din Tatăl” și că „S-a întrupat cu adevărat, nu închipuit”, cum susțineau unii eretici - în special docheții. Mântuitorul Iisus Hristos a flămânzit, a dormit, a plâns, a pătimit, a fost răstignit, a suferit moartea, ca om, pentru a oferi credincioșilor exemple de răbdare și spre a face cunoscută adevărata Sa întrupare. Dar, alături de aceste afecte omenești, sunt anumite fapte ca săturarea celor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nască din femeie, să se nască din Fecioară, să stea nouă luni în pântece, să fie înfășat, să fie socotit Iosif, logodnicul Mariei, tată al Său, să crească trupește puțin câte puțin, să se taie împrejur, să aducă jertfă, să flămânzească, să înseteze, să obosească și în sfârșit să sufere moartea, și nu o moarte oarecare, ci una socotită de ocară, adică moarte pe cruce; și pe toate acestea pentru noi și pentru mântuirea noastră le-a primit Creatorul universului, Cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pe Dumnezeu în culmea atotputerniciei și a iubirii, dar și valoarea culminantă a omului, creat pentru a fi unit cu Fiul lui Dumnezeu ca și cu un frate al Său. (n. s. 273, p. 188) 48 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Nu flămânzea de silă Hristos, nu pătimea fără voia Lui. Toate cele omenești, mărginirile, le suporta cu voia. Dar și în aceasta se manifesta puterea Lui dumnezeiască. Suporta cele omenești, afară de păcat. (n. s. 1939, p. 1031) 48 smerit pe Sine, cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de întruparea Sa și prin lungimea timpului, dar și prin schimbările proprii vârstei. Și n-a mărginit dovada întrupării Sale numai la atât, ci, după ce S-a îmbrăcat cu trup, îngăduie ca trupul Său să sufere toate scăderile firii: să flămânzească (Mt. 4, 2), să înseteze (Ion. 19, 28), să doarmă (Mt. 8, 24), să ostenească (In. 4, 6)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ceea ce s-a spus: ,,Părinte, dacă este cu putință...”, în vol. Omilii la săracul Lazăr
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
El este Judecătorul și El Mirele, știe când și în ce ceas vine și când va zice: Deșteaptă-te cela ce dormi și te scoală din morți și te va lumina Hristos (Efes. 5, 14). Căci precum, făcându-Se om, flămânzește și însetează și pătimește cu oamenii, așa împreună cu oamenii, ca om, nu știe. Dar dumnezeiește, fiind Cuvântul și înțelepciunea întru Tatăl, știe și nu e nimic care să ignore. Așa și despre Lazăr întreabă omenește Cel ce, plecând spre el
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de bun și milostiv cu sluga ta, oare Dumnezeu, bunătatea nemărginită, iubirea nespusă de oameni, blândețea cea nemăsurată, va lăsa neîncununați și nerăsplătiți pe slujitorii Săi, pe Petru, pe Pavel, pe Iacov și Ioan, pe cei care pentru El au flămânzit în fiecare zi, au fost întemnițați, biciuiți, înecați, dați fiarelor sălbatice, omorâți, pe cei ce au suferit atâtea necazuri, pe care nu-i cu putință să le numeri? Președintele jocurilor olimpice laudă și încununează pe luptătorii învingători, stăpânul sluga sa
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
23, p. 896) „Apoi, ca să vezi ... cât e de dreaptă judecata, Domnul îi laudă mai întâi pe cei care au făcut fapte bune și spune: Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii, că am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc și toate celelalte. Dar ca să nu spună cei osândiți: Nu aveam cu ce face milostenie, Hristos îi osândește, punându-le în față pe ceilalți oameni care au fost în aceeași stare ca și ei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
din viitor ale harului, se socotește nevrednic - cu (tot) zelul, munca și truda sa - de promisiunile cele de negrăit ale Duhului. Acesta este cel sărac cu duhul, pe care Domnul l-a fericit (Matei, 5, 3). Acesta este cel ce flămânzește și se însetoșează de dreptate (Matei, 5, 6). Acesta este cel cu inima zdrobită (Ps., 50, 19). Cei ce au o astfel de hotărâre, un astfel de zel, cei ce doresc virtutea și stăruiesc în acest dar până la sfârșit, vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
caviar; cămașă; cereale; cină; cireșe; ciuguli; a ciuguli; cîrnaț; clătite; copilaș; covrig; cratiță; crește; a crește; cu acuratețe; cuțit; degusta; a degusta; delicatese; delicios; foarte des; desert; a digera; digeră; digestie; e bine; energie; existență; fasole; a fi lacom; fierbinte; flămînzea; mi-i foame; foamete; forță; friptură; pe fugă; gustare; gustă; haină; hărnicie; hrănea; a hrăni; a îngrășa; a (se)îngrășa; linguriță; liniște; a lua; lua masa; lupul; macaroane; maică; maniere; maxilar; mămăligă; a se menține; menținere; mesi; mestecă; mezeluri; miere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a fost uliu, iar acum începe să cânte necontenit până la Sânziene sau până la Sân-Petru. Cântatul cucului este întâmpinat cu o anumită pregătire ritualică: când se dezleagă limba cucului e bine ca fiecare să aibă bani la el, să nu fie flămânzi și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apoi, pentru că unii dintre Corinteni s-au semețit, le spune: Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înțelepți întru Hristos. Noi suntem slabi; Voi însă sunteți tari. Voi sunteți întru slavă, iar noi suntem întru necinste! Până în ceasul de acum flămânzim și însetăm; suntem goi și suntem pălmuiți și pribegim, și ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărâți fiind, binecuvântăm. Prigoniți fiind, răbdăm. Hiliți fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi. (I Corinteni 4, 10-13
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cu apă, că i se ceartă nuntașii la nuntă. Cînd te-ai pus la masă, să fii pus, că de te scoli e rău. Cînd mănînci ceva fierbinte, să nu sufli să se răcească, căci se sparge vasul. Dacă oamenii flămînzesc degrabă și mănîncă foarte des fără a se sătura e semn că va fi foamete. Cînd vine cineva și te găsește la masă, să-l chemi, că-i mînat de Dumnezeu. Cînd la masă se varsă rachiul e semn de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
neiscodirea celui pe care dorim să-l ajutăm, îndemnându-ne să nu ne uităm la înfățișarea acestuia: „Vom auzi din gura Lui: «Veniți, binecuvântații Părintelui Meu, de moșteniți împărăția gătită vouă de la întemeierea lumii» (Matei, 25-34). - Pentru ce? - «Pentru că am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc; am însetat și Mi-ați dat să beau; străin am fost și M-ați primit; în temniță și M-ați cercetat» (Matei, 25, 35-36). Ce poate fi mai ușor ca poruncile acestea? Hristos nu
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
acestora ajunge prilej de răutate. Lătratul unora ca aceștia trebuie potolit cu câțiva bani; trebuie, însă, să arătăm milă și iubire de frați față de cei care sunt învățați să sufere necazul cu răbdare. Despre aceștia ni se va spune: «Am flămânzit și Mi-ați dat să mănânc» (Matei, 25, 35) și celelalte”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omil. I la Psalmul XIV, VI, p. 213. footnote>. În epistola 150, Sfântul Vasile i se adresează lui Amfilohie, în care
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]