901 matches
-
la ceea ce vreți să spuneți, nu la felul în care o veți face. Evitați perifrazele și vorbirea stufoasă, cu multe subordonate. Evitați psihologizarea: gânduri, sentimente, amintiri, constatări prelungi și tihnite. 2.5. Fluența. Ruda cea săracă Strâns legată de credibilitate, fluența pare a fi ruda săracă a virtuților stilistice. Cei mai expuși lipsei de fluență sunt debutanții, tinerii care nu au încă exercițiul scrisului. Iată de ce nu vom insista asupra acestei probleme, convinși fiind că experiența le va fi tinerilor cel
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
perifrazele și vorbirea stufoasă, cu multe subordonate. Evitați psihologizarea: gânduri, sentimente, amintiri, constatări prelungi și tihnite. 2.5. Fluența. Ruda cea săracă Strâns legată de credibilitate, fluența pare a fi ruda săracă a virtuților stilistice. Cei mai expuși lipsei de fluență sunt debutanții, tinerii care nu au încă exercițiul scrisului. Iată de ce nu vom insista asupra acestei probleme, convinși fiind că experiența le va fi tinerilor cel mai bun profesor. Ne vom opri totuși la o cauză mai importantă a lipsei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
debutanții, tinerii care nu au încă exercițiul scrisului. Iată de ce nu vom insista asupra acestei probleme, convinși fiind că experiența le va fi tinerilor cel mai bun profesor. Ne vom opri totuși la o cauză mai importantă a lipsei de fluență - secvențializarea discursului, trecerea brutală, inabilă și inconsecventă de la o afirmație (constatare) la alta. Să amintim două situații care amenință grav curgerea firească a unui text: Proasta gestionare a începutului - justificarea și explicațiile. Întrebările de bază ale textului - fie el jurnalistic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
50% filmate în zorii acestei perioade, când românii se dezmeticeau după Revoluție” (Cotidianul, nr. 4385, p. 24). Acest exemplu, luat la întâmplare, arată (dacă mai era nevoie) că imperfecțiunile stilistice se însoțesc, apar în cascadă: neclarități, lipsă de concizie, de fluență sau metonimii și personificări neizbutite: „va urma” (pentru telenovelă), „coronița anului de producție 2003” etc. Apropierea inabilă, chiar ilogică, a două momente mult despărțite în timp și spațiu: „Am intrat în baie/Profesoara de română m-a scos la tablă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o tulburare a firescului. Relație înseamnă conflict. În autenticul și gestionarea acestuia stă toată arta naratorului. Orice povestire conține o succesiune de alte mici povestiri (mai mult sau mai puțin rezumate). Numărul lor trebuie ținut sub control. Pentru a păstra fluența sau echilibrul general al textului, vom renunța la unele întâmplări (istorisiri), fie ele și interesante. Prin urmare, este firesc ca o bună parte din documentare să nu fie fructificată în reportaj, în povestea conținută de acesta. Gestionați cu atenție prezentul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
marcheze vizual un text, micșorând monotonia; și să marcheze o nouă idee. Dinamismul și alternanța paragrafelor se recomandă în textele lungi (anchetă, reportaj, editorial). Paragraful este ca o respirație. El impune un anume ton și un ritm subsumat exigențelor de fluență ale textului. Important, în acest caz, este să nu uităm de legea alternanței și, mai ales, să nu uităm că orice paragraf se constituie în jurul unui enunț-cheie. Trecerea de la o idee la alta, de la un aspect la altul, ridică o
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
un sertar. Caută printre hârtii și poze risipite ceva anume” etc. Povestirea (citatul) bătrânului poate continua apoi, schimbând unghiul de atac, fără ca acest lucru să deranjeze lectura. Gestionarea corectă a paragrafului este strâns legată de rigorile planului ales. Lizibilitatea și fluența reprezintă miza oricărui paragraf. „Nu există un model universal pentru planul jurnalistic”, afirmă Jose de Broucker (1995, p. 79). Atât planul, cât și gestionarea paragrafului trebuie să țină cont de unele criterii: Criteriul de coerență. O adunătură de vagoane nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
apelări banale: „Domnișoară, cât este ceasul?”. De netranspus în stilul indirect pot fi: elementele de argou, oralismele, neglijențele de exprimare, regionalismele, arhaismele, proverbele, comparațiile inedite, exclamațiile etc. Nu recomandăm folosirea citatului în atacul și în finalul textului. Motivele țin de fluența discursului. În atac, citatul obligă la folosire, unor elemente de legătură convenționale (mărturisea X, zicea Y). Amplasat la final, citatul poate crea un suspans nedorit. Nu folosiți în nici un caz citatul colectiv: „Minerii ne-au declarat: Nu se mai poate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
numele dictatorului comunist cu c mic: ceaușescu. 4.3.5. Stil direct vs stil indirect Întâlnim această dilemă mai ales în gestionarea citatului. Redarea spuselor cuiva se poate face direct (citat, dialog) sau indirect. Opțiunea implică probleme de stil, de fluență sau de expresivitate. Numim stil direct: modul de enunțare ce implică în mod direct participanții la comunicare. Mai limpede formulat, acest stil înseamnă că un narator repetă cuvintele cuiva, reproducându-le așa cum sunt ele. Acest lucru implică: mărcile discursului (eu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mici - paragrafe de dimensiuni diferite. Între timp, dar, totuși, chiar dacă etc. pot fi elemente de legătură, însă ar fi indicat să le evitați. Motivele sunt diverse: devin monotone, fac parte din recuzita argumentativă și, prin urmare, diminuează din expresivitate și fluență. Este de preferat să folosim ca element de legătură între secvențe fie propoziții care încep cu gerunziul, fie intercalând discursul personajului cu observația gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
expresivitate și fluență. Este de preferat să folosim ca element de legătură între secvențe fie propoziții care încep cu gerunziul, fie intercalând discursul personajului cu observația gesturilor, a camerei etc. Utilizat cu măsură, gerunziul are multe virtuți de legătură și fluență. Să nu credeți că prin corelative puteți lega orice secvență, orice idee. Trecerea de la un unghi de abordare la altul este limitată și condiționată de coerența discursivă a textului. Atenție la fundături. Se întâmplă ca secvența următoare să se arate
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Este bine ca în casete să concentrăm informații concrete, care nu și-au făcut loc în text: date biografice, date istorice, statistici, prevederi legale, un scurt interviu etc. Ziaristul trebuie să lase textul să respire și să aibă o bună fluență. Compactate, informațiile care nu au intrat în articol pot fi recuperate în casetă. Caseta nu are nevoie de titlu și nici de un text explicativ. E bine să aibă dimensiuni reduse (jumătate de filă, spre exemplu) și să nu ocupe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fapt de presă? Tratarea informației și gradul de implicare al cititorului Legea proximității Lectura nonșalantă 3. a. Ambalajul informației - stil și subiectivitate Despre tropi și figuri de stil Imagine și iconicitate Virtuțile stilistice ale textului jurnalistic Lizibilitatea Claritatea Credibilitatea Concizia Fluența Tipuri de discurs Discursul descriptiv Discursul narativ Discursul informației mediatice Gestionarea textului jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acuitate sentimentul desubstanțializării vieții, al excluderii, al goanei spre neființă, urmărind imaginile tulburătoare din filmul derulat pe ecranul interior. Întâmplările reale deconcertează prin caracterul lor ilogic, halucinant, făcând ca visele să apară mai firești, aproape raționale. În proza lui B., fluența narațiunii, plasticitatea descrierilor, lirismul profund se completează în a reconstitui evenimente, în a concretiza senzații și stări, în a crea cadre și a preciza particularități ale desfășurărilor psihice. Toate atestă o sensibilitate artistică neobișnuită, manifestată atât în finețea observației, cât
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
doua neliniște, Sibiu, 1997; Stacojiu, Sibiu, 2000; Și va fi ziua a opta..., Cluj-Napoca, 2001; Visul bufniței, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Sângele alb al pietrelor”, TR, 1973, 3; Ilie Guțan, „Nisipul memoriei”, „Tribuna Sibiului”, 1978, 6433; Titu Popescu, Fluență și introspecție, T, 1978, 4; Al. Piru, Epicul și liricul, LCF, 1978, 16; Nae Antonescu, „Nisipul memoriei”, ST, 1978, 10; Constantin Cubleșan, „Dincolo de dragoste”, T, 1980, 2; Sultana Craia, „Dincolo de dragoste”, LCF, 1980, 27; Titu Popescu, Analiză și adevăr psihologic
BRAGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285855_a_287184]
-
totodată în prim-plan un element inedit, ce o singularizează între mărturiile despre gulag de pretutindeni: anume ruinarea sufletului deținutului (nu neapărat nimicirea lui fizică), spre a putea fi folosit ca torționar împotriva adversarilor sistemului opresiv. Sunt de subliniat și fluența memoriilor lui, firescul rostirii, care le conferă nu doar emoția unui tulburător document de suflet, ci și calitatea de pagini de autentică literatură. B. a scris și poezie, în limba română, ca și în grai aromân. În mod deosebit este
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
o artă care a făcut din el un polemist de temut. A tradus din Shakespeare piesele Macbeth și Othello, ajutându-se, uneori, și de tălmăcirea germană a soților Dorotheea și Ludwig Tieck. Transpunerile sale au numeroase imperfecțiuni prozodice, care împiedică fluența lecturii, cu toate că, pe alocuri, fraza păstrează o parte din suflul originalului. SCRIERI: Discursuri, București, 1907. Traduceri: Shakespeare, Macbeth, Iași, 1864, Othello, Iași, 1868. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 7-12; C. Gane, P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
convenționale a secolului al XVIII-lea, cu ecouri din pastoralele lui Florian (scene idilice și galante, imaginea simplificată a omului și a naturii, figurația mitologică). Există aici semne ale unui remarcabil simț al expresiei, vizibile și în versul de grațioasă fluență, potrivit cerințelor genului și candorii iubirii tinerești. Ruinurile Târgoviștii rupe vădit cu clișeele poeziei neoanacreontice, opunându-le o ipostază romantică a eului, într-o amplă desfășurare meditativă pe tema ruinelor (care pătrunde astfel în literatura română, sub influența lui Volney
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
impresionant, în primele momente putându-se produce chiar suspendarea limbajului, după care sărăcia și stereotipia în exprimare, agramatismul și agrafia dau conturul deplin al acestei forme de afazie. Afazia Wernicke este predominant senzorială sau receptivă și se caracterizează printr-o fluență verbală ieșită din comun, folosind în majoritatea cazurilor cuvinte care seamănă fonetic între ele (parafazie). AFECT (< germ. Affekt, cf. lat. affectus) - Modalitate elementară a reactivității afective, caracterizată prin emoție de mare intensitate, de durată redusă și de exprimare nemijlocită prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
31 de ani, cu 12 ani mai tânăr decât ea. Specializarea lui erau diferențele la nivel neurologic dintre femele și masculi, „deseori considerate În mod eronat ca diferențe Între coeficientele de inteligență medii“, obișnuia Dwight să spună, „În loc să fie considerate fluențe diferite localizate În anumite regiuni ale creierului“. Acum era asistentul unui alt coleg, om de știință, Într-un proiect care cerceta felul În care veverițele sunt capabile să Îngroape nuci În o sută de locuri diferite, fără vreun tipar vizibil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
nouă și cu o atât de semnificativă nouă întârziere. De data aceasta, pare să fi funcționat cenzura economică. Dar și dezorientarea editurilor de stat (cărora le prevăd fireasca dispariție în trei-patru ani), precum și reticența particularilor față de exercițiile de stil, contrazicând fluența și facilitatea (sandra)browniană a poveștilor "povești". Cele două texte reunite în această "cutie" magică prezintă pentru cititorul obișnuit handicapul de a fi niște eseuri narative erudite peste măsură, apelând la simbolistica fabuloasă a unui baroc restituit în ceea ce are
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
În cazul acesta, cine mi-ar mai da viață scrierilor mele, cine îmi va mai colora scrisul meu cu hăhăieli hilare și tâmpenii politice spuse la modul ritos? Cine ar mai canaliza toate energiile negative, din țara, asta într-o fluență continuă? În funcție de cine, s-ar face și s-ar desface, alianțe preelectorale, electorale și postelectorale? Cu ce lături și dejecții și-ar mai umple televiziunile jurnale de știri? Nici nu pot să-mi închipui, ce triste si anoste ar fi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
nouă și cu o atât de semnificativă nouă întârziere. De data aceasta, pare să fi funcționat cenzura economică. Dar și dezorientarea editurilor de stat (cărora le prevăd fireasca dispariție în trei-patru ani), precum și reticența particularilor față de exercițiile de stil, contrazicând fluența și facilitatea (sandra)browniană a poveștilor "povești". Cele două texte reunite în această "cutie" magică prezintă pentru cititorul obișnuit handicapul de a fi niște eseuri narative erudite peste măsură, apelând la simbolistica fabuloasă a unui baroc restituit în ceea ce are
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
îi dă înainte cu povestea lui. De aici provine, în parte, oferta de rău augur a parantezelor, pe care ți-am făcut-o cu câteva fraze în urmă. Știu că numeroși oameni inteligenți nu suportă comentariile în paranteză care știrbesc fluența unei povestiri. (Suntem sfătuiți împotriva lor și prin poștă - mai cu seamă de cei ce pregătesc anumite teze și care sunt mânați de impulsul zburdalnic de a ne scrie pe sub masă, în timpul lor liber din afara campusului universitar. Dar noi citim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
e făină - e heroină Tatăl a avut și el legături cu lumea interlopă. El vrea să returneze marfa. Dar Fiul... Am ținut acest discurs de atâtea ori - ca pe un fel de antrenament, încât pot să-l turui cu o fluență fără de cusur, fără să fac nici cel mai mic efort. Și mintea mea era liberă să tropăie fără rost, așa cum face mereu când nu e sub influența stresului sau plăcerii Gândurile mele dansează. Despre ce e vorba? Despre un dans
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]