2,048 matches
-
Urberville). ¶Grimes, care vorbește despre viewpoint, identifică, de asemenea, patru categorii de bază: (1) punct de vedere omniscient FOCALIZARE ZERO (echivalent cu autorul omniscient de la Brooks și Warren); (2) punctul de vedere al participantului la persoana întîi (NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ cu focalizare internă); (3) punct de vedere subiectiv la persoana a treia (NARAȚIUNE HETERODIEGETICĂ cu focalizare internă); (4) punct de vedere obiectiv la persoana a treia (FOCALIZARE EXTERIOARĂ). ¶Pouillon, care preferă să vorbească de VIZIUNE (urmat de Todorov, care vorbea de ASPECT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
punct de vedere omniscient FOCALIZARE ZERO (echivalent cu autorul omniscient de la Brooks și Warren); (2) punctul de vedere al participantului la persoana întîi (NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ cu focalizare internă); (3) punct de vedere subiectiv la persoana a treia (NARAȚIUNE HETERODIEGETICĂ cu focalizare internă); (4) punct de vedere obiectiv la persoana a treia (FOCALIZARE EXTERIOARĂ). ¶Pouillon, care preferă să vorbească de VIZIUNE (urmat de Todorov, care vorbea de ASPECT), are o clasificare terțiară: (1) viziune dindărăt (similară focalizării zero sau punctului de vedere
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Brooks și Warren); (2) punctul de vedere al participantului la persoana întîi (NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ cu focalizare internă); (3) punct de vedere subiectiv la persoana a treia (NARAȚIUNE HETERODIEGETICĂ cu focalizare internă); (4) punct de vedere obiectiv la persoana a treia (FOCALIZARE EXTERIOARĂ). ¶Pouillon, care preferă să vorbească de VIZIUNE (urmat de Todorov, care vorbea de ASPECT), are o clasificare terțiară: (1) viziune dindărăt (similară focalizării zero sau punctului de vedere omniscient; naratorul spune mai mult decît știe orice personaj: Tess D
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a treia (NARAȚIUNE HETERODIEGETICĂ cu focalizare internă); (4) punct de vedere obiectiv la persoana a treia (FOCALIZARE EXTERIOARĂ). ¶Pouillon, care preferă să vorbească de VIZIUNE (urmat de Todorov, care vorbea de ASPECT), are o clasificare terțiară: (1) viziune dindărăt (similară focalizării zero sau punctului de vedere omniscient; naratorul spune mai mult decît știe orice personaj: Tess D'Urberville); (2) viziune împreună cu (similară punctului de vedere intern; naratorul spune numai ceea ce știe un personaj sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); (3) viziune din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
conceptual [conceptual point of view]. Viziunea asupra lumii sau sistemul conceptual la care se raportează o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE PERCEPTIV, PUNCT DE VEDERE. punct de vedere exterior [external point of view]. Vezi FOCALIZARE INTERNĂ. ¶Prince 1982; Uspenskij 1973. punct de vedere interesat [interest point of view]. Considerarea situațiilor și evenimentelor narate în funcție de interesele personajului pe care le evocă (în cea mai mare măsură). În "Deși n-a înțeles acest lucru, întîmplările aveau să
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în cea mai mare măsură). În "Deși n-a înțeles acest lucru, întîmplările aveau să fie extrem de defavorabile pentru Ion", punctul de vedere interesat este cel al lui Ion. ¶Chatman 1978. punct de vedere intern [internal point of view]. Vezi FOCALIZARE INTERNĂ. ¶Prince 1982; Uspenskij 1973. punct-de-vedere-intern fix [fixed internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern multiplu [multiple internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern variabil [variable internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ. ¶Prince
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ FIXĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern multiplu [multiple internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ MULTIPLĂ. ¶Prince 1982. punct-de-vedere-intern variabil [variable internal point of view]. Vezi FOCALIZARE-INTERNĂ VARIABILĂ. ¶Prince 1982. punct de vedere limitat [limited point of view]. O FOCALIZARE sau un PUNCT DE VEDERE care se supune constrîngerilor conceptuale sau perceptive (în opoziție cu PUNCTUL DE VEDERE OMNISCIENT). Romanul Ambasadorii e povestit dintr-un punct de vedere limitat. ¶N. Friedman 1955b; Stanzel 1984. punct de vedere omniscient [omniscient point
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cu PUNCTUL DE VEDERE OMNISCIENT). Romanul Ambasadorii e povestit dintr-un punct de vedere limitat. ¶N. Friedman 1955b; Stanzel 1984. punct de vedere omniscient [omniscient point of view]. PUNCTUL DE VEDERE adoptat de un NARATOR OMNISCIENT; VIZIUNE dindărăt. Analog cu FOCALIZAREA ZERO, punctul de vedere omniscient este caracteristic pentru narațiunea tradițională sau clasică (Adam Bede, Tom Jones, Bîlciul deșertăciunilor). ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și PUNCT DE VEDERE LIMITAT. punct de vedere perceptiv
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și SCENĂ. reproducere narativă [narrative report]. Relatarea efectuată de un narator, în cuvintele sale, despre enunțurile sau gîndurile unui personaj. ¶Chatman 1978. restrîngerea cîmpului [restriction of field]. Supunerea PUNCTULUI DE VEDERE unor rigori conceptuale sau perceptive. ¶Blin 1954. Vezi și FOCALIZARE, PUNCT DE VEDERE LIMITAT. retrospecție [retrospection]. O ANALEPSĂ, o ÎNTOARCERE ÎN TRECUT, o TRANSLAȚIE ÎN TRECUT, o BUCLĂ TEMPORALĂ. ¶Todorov 1981. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. revenire [return]. O ANALEPSĂ de completare; o analepsă care umple golul ce rezultă dintr-o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sens, rezolvarea (lusis) n-ar trebui confundată cu DEZNODĂMÎNTUL. 2. Vezi REZULTAT. ¶Aristotle 1968 [1965]; Labov 1972. rezoner [reflector]. În terminologia lui James, FOCALIZATORUL, CENTRUL NARAȚIEI, deținătorul PUNCTULUI DE VEDERE, CONȘTIINȚA CENTRALĂ sau INTELIGENȚA CENTRALĂ. H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE. rezultat [result]. În terminologia lui Labov, rezolvarea evenimentelor care constituie PUNEREA SUB TENSIUNE; SFÎRȘITUL. Dacă se consideră că o NARAȚIUNE constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, rezultatul sau REZOLVAREA este acel constituent al său care răspunde la întrebarea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
domină perspectiva exterioară; FIGURALĂ sau PERSONALĂ (personale Erzählsituation), în care domină modul rezonerului; și PERSOANA ÎNTÎI (ich Erzählsituation), în care domină un narator homodiegetic. Într-o discuție mai recentă în care definește situația narativă în raport cu persoana (narator homodiegetic, sau heterodiegetic), FOCALIZAREA (zero, exterioară, sau internă) și NIVELUL NARATIV (EXTRADIEGETIC sau INTRADIEGETIC), Genette caracterizează douăsprezece situații narative diferite. El subliniază și faptul că s-ar putea caracteriza mult mai multe narațiuni dacă se iau în calcul categorii precum DISTANȚA, sau relația temporală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Bîlciul deșertăciunilor, Eugénie Grandet). Împreună cu SITUAȚIILE NARATIVE LA PERSOANA ÎNTÎI și FIGURALĂ, situația narativă auctorială (auktoriale Erzählsituation) este unul din cele trei tipuri de bază din clasificarea lui Stanzel. ¶Stanzel 1964, 1971, 1984.Vezi și DISCURS AUCTORIAL, NARATOR OMNISCIENT, VIZIUNE, FOCALIZARE ZERO. situație narativă figurală [figural narrative situation/ personale Erzählsituation]. În viziunea lui Stanzel, unul din cele trei tipuri de bază ale SITUAȚIEI NARATIVE, împreună cu SITUAȚIA NARATIVĂ AUCTORIALĂ (auktoriale Erzählsituation) și SITUAȚIA NARATIVĂ LA PERSOANA ÎNTÎI (Ich Erzählsituation). SITUAȚIA NARATIVĂ figurală
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
personale Erzählsituation]. În viziunea lui Stanzel, unul din cele trei tipuri de bază ale SITUAȚIEI NARATIVE, împreună cu SITUAȚIA NARATIVĂ AUCTORIALĂ (auktoriale Erzählsituation) și SITUAȚIA NARATIVĂ LA PERSOANA ÎNTÎI (Ich Erzählsituation). SITUAȚIA NARATIVĂ figurală (sau personală) (personale Erzählsituation) e caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (și de un NARATOR care nu-i participant la situațiile și evenimentele povestite: Ambasadorii). ¶Stanzel 1964, 1971, 1984. situație narativă la persoana întîi [first-person narrative situation/Ich Erzählsituation]. În viziunea lui Stanzel, unul din cele trei tipuri de bază
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
puține și care constituie un caz-paradigmă de o anume calitate, atitudine sau rol (zgîrcitul, lăudărosul, femeia fatală, ipohondrul etc.). ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Scholes, Kellogg 1966. tip narativ actorial [actorial narrative type]. Clasă de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE, sau HETERODIEGETICE caracterizată de FOCALIZARE INTERNĂ (Foamea, Ambasadorii). Împreună cu TIPURILE NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARATIVE AUCTORIAL și NEUTRU, e una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ auctorial [auctorial narrative type]. Clasa de NARAȚIUNI HOMODIEGETICE sau HETERODIEGETICE caracterizate de FOCALIZAREA ZERO (Moby Dick, Bella, Eugénie Grandet, Tom Jones). Împreună cu TIPURILE NARATIVE ACTORIAL ȘI NEUTRU, este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ neutru [neutral
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Împreună cu TIPURILE NARATIVE ACTORIAL ȘI NEUTRU, este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și PUNCT DE VEDERE. tip narativ neutru [neutral narrative type]. Un tip de narațiune caracterizată de FOCALIZARE EXTERIOARĂ. Împreună cu TIPURILE-NARATIVE AUCTORIAL și ACTORIAL, tipul narativ neutru (Ucigașii) este una din cele trei clase de bază din tipologia lui Lintvelt. ¶Genette 1983; Lintvelt 1981 [1994]. Vezi și NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ, MOD DRAMATIC, PUNCT DE VEDERE. tipologia intrigii [plot typology
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
SEGMENTAREA și PAUZA. ¶Genette 1980; Prince 1982. Vezi și ANIZOCRONIA, DURATA, RITMUL. viziune [vision]. Punctul sau PUNCTELE DE VEDERE în funcție de care sînt prezentate situațiile și evenimentele narate. Pouillon a conceput o categorizare tripartită: (1) viziune "dindărăt" (vision par derrière, analoagă FOCALIZĂRII ZERO sau PUNCTULUI DE VEDERE OMNISCIENT; naratorul spune mai mult decît știe fiecare personaj în parte: Tess D' Urberville); (2) viziune "împreună cu" (vision avec, analoagă FOCALIZĂRII INTERNE; naratorul spune numai ceea ce știe un personaj sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narate. Pouillon a conceput o categorizare tripartită: (1) viziune "dindărăt" (vision par derrière, analoagă FOCALIZĂRII ZERO sau PUNCTULUI DE VEDERE OMNISCIENT; naratorul spune mai mult decît știe fiecare personaj în parte: Tess D' Urberville); (2) viziune "împreună cu" (vision avec, analoagă FOCALIZĂRII INTERNE; naratorul spune numai ceea ce știe un personaj sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); și (3) viziune "din afară" (vision du dehors, analoagă FOCALIZĂRII EXTERIOARE; naratorul spune mai puțin despre anumite situații și evenimente decît știe un personaj sau altul: Dealuri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai mult decît știe fiecare personaj în parte: Tess D' Urberville); (2) viziune "împreună cu" (vision avec, analoagă FOCALIZĂRII INTERNE; naratorul spune numai ceea ce știe un personaj sau altul: Ambasadorii, Vîrsta rațiunii); și (3) viziune "din afară" (vision du dehors, analoagă FOCALIZĂRII EXTERIOARE; naratorul spune mai puțin despre anumite situații și evenimente decît știe un personaj sau altul: Dealuri ca elefanți albi). ¶Genette 1980; Pouillon 1946; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și ASPECT. viziune dublă [double vision]. Vezi FOCALIZARE DUBLĂ. ¶Rogers 1965
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
du dehors, analoagă FOCALIZĂRII EXTERIOARE; naratorul spune mai puțin despre anumite situații și evenimente decît știe un personaj sau altul: Dealuri ca elefanți albi). ¶Genette 1980; Pouillon 1946; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și ASPECT. viziune dublă [double vision]. Vezi FOCALIZARE DUBLĂ. ¶Rogers 1965. voce [voice]. Setul de semne care îl caracterizează pe NARATOR și, mai general, INSTANȚA POVESTITOARE și care guvernează relațiile dintre NARARE și textul narativ, ca și între narare și NARAT. Vocea are o mai mare extensiune decît
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
persoană - care are o poziție neutră față de situație, de exemplu profesorul. Alături de părinți, profesorii mediatori, pot dezvolta responsabilitatea si încrederea în sine, trăsături care sunt baza oricărui proces de învățare și a învățării de comportamente. Ei pot face asta prin: focalizarea pe aspectele pozitive ale copilului, prin lauda, si nu pe persoana, prin etichetare (,,ești un copil rău”), acordarea de atenție progreselor făcute de copil si a aspectelor pozitive ale situației, ori de cate ori le observăm, acceptarea diferențelor individuale, încrederea zilnică acordată, așteptări
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
etc. Andrei 2006: 38-40. 284 O observație interesantă este, în acest sens, faptul că ,,la copil, adaptarea la partener are [...] aspecte specifice, datorate, în primul rând, afectivității care este dominantă în conduita copilului (întreruperea partenerului, de exemplu, sau deficiențe în ,,focalizarea" dialogului adică momente în care domină o preocupare de interes actual, din care cauză fiecare partener vorbește despre altceva)" Slama-Cazacu 1999: 303. 285 În general, lectura după imagini, povestirea, repovestirea, povestirea creată, poezia, jocul didactic, jocul-exercițiu pentru exprimarea corectă și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
piesei (care include referiri la canoe și scalpuri). Opera se rezumă la o hărțuire sexuală extrem de convențională. Ceeace îi lipsește însă operei sunt personajele bine conturate și dezvoltate, ariile de anvergură (care în schimb par a fi încropite în grabă), focalizarea forței dramatice. Un sălbatic ateu, Zamoro, care disprețuiește virtuțile creștine; un guvernator creștin care practică metode barbare până în final când se schimbă brusc în bine; tatăl eroinei principale, un adevărat Unchiul Tom, o tânără femeie, Alzira, putin capabilă să gestioneze
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a echipamentului oferă posibilitatea procesării de la distanțe mai mari și în locații distincte, în mod secvențial, în timp ce distanța focală mare îmbunătățește toleranțele aferente poziției planului focal în timpul prelucrării. Luminozitatea reprezintă măsura intensității luminii într-un anumit punct. Intensitatea, obținută prin focalizarea unui fascicul de radiație luminoasă, este direct proporțională cu luminozitatea. Un aspect important este că focalizarea majorează intensitatea unui fascicul, dar nu și luminozitatea acestuia. Lumina este compusă din unde electromagnetice ce oscilează în planuri perpendiculare. Polarizarea luminii caracterizează relația
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
în timp ce distanța focală mare îmbunătățește toleranțele aferente poziției planului focal în timpul prelucrării. Luminozitatea reprezintă măsura intensității luminii într-un anumit punct. Intensitatea, obținută prin focalizarea unui fascicul de radiație luminoasă, este direct proporțională cu luminozitatea. Un aspect important este că focalizarea majorează intensitatea unui fascicul, dar nu și luminozitatea acestuia. Lumina este compusă din unde electromagnetice ce oscilează în planuri perpendiculare. Polarizarea luminii caracterizează relația dintre planul de oscilație al câmpului electric și direcția de propagare. Polarizarea fasciculului influențează cantitatea de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]