597 matches
-
a întâmplat niciodată. Rusia s-a retras din START 2 în 2002. Tratatul privind reducerea armamentului ofensiv strategic (Treaty on Strategic Offensive Reductions SORT sau Tratatul de la Moscova), încheiat în luna mai 2002, ratificat în 2003, prevede obligația reducerii numărului focoaselor nucleare operaționale până la o valoare cuprinsă între 1.700 și 2.200 de focoase de fiecare parte, până la 31 decembrie 2012. Acest tratat prezintă, însă, o serie de neajunsuri: expiră în aceeași zi în care intră în vigoare limitarea numărului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
reducerea armamentului ofensiv strategic (Treaty on Strategic Offensive Reductions SORT sau Tratatul de la Moscova), încheiat în luna mai 2002, ratificat în 2003, prevede obligația reducerii numărului focoaselor nucleare operaționale până la o valoare cuprinsă între 1.700 și 2.200 de focoase de fiecare parte, până la 31 decembrie 2012. Acest tratat prezintă, însă, o serie de neajunsuri: expiră în aceeași zi în care intră în vigoare limitarea numărului de focoase nucleare, ceea ce face imposibilă o verificare ulterioară a îndeplinirii pragului de 1
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
operaționale până la o valoare cuprinsă între 1.700 și 2.200 de focoase de fiecare parte, până la 31 decembrie 2012. Acest tratat prezintă, însă, o serie de neajunsuri: expiră în aceeași zi în care intră în vigoare limitarea numărului de focoase nucleare, ceea ce face imposibilă o verificare ulterioară a îndeplinirii pragului de 1.700-2.000 de focoase de fiecare parte; nu conține un program planificat de realizare a reducerilor; nu prevede distrugerea focoaselor nucleare scoase din uz, acestea putând fi depozitate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
până la 31 decembrie 2012. Acest tratat prezintă, însă, o serie de neajunsuri: expiră în aceeași zi în care intră în vigoare limitarea numărului de focoase nucleare, ceea ce face imposibilă o verificare ulterioară a îndeplinirii pragului de 1.700-2.000 de focoase de fiecare parte; nu conține un program planificat de realizare a reducerilor; nu prevede distrugerea focoaselor nucleare scoase din uz, acestea putând fi depozitate și re-dislocate ulterior; nu stabilește noi mecanisme de verificare, ci se bazează pe cele incluse în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în care intră în vigoare limitarea numărului de focoase nucleare, ceea ce face imposibilă o verificare ulterioară a îndeplinirii pragului de 1.700-2.000 de focoase de fiecare parte; nu conține un program planificat de realizare a reducerilor; nu prevede distrugerea focoaselor nucleare scoase din uz, acestea putând fi depozitate și re-dislocate ulterior; nu stabilește noi mecanisme de verificare, ci se bazează pe cele incluse în tratatul START 1, a cărui valabilitate a expirat pe 5 decembrie 2009. Încheierea noului tratat americano-rus
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
viza, după 1989, în documentele NATO, armele nucleare cu rază scurtă și medie de acțiune, iar, în prezent, se referă, în primul rând la arme lansate din aer, specifice avioanelor NATO cu capacitate dublă și la un număr restrâns de focoase Trident ale Marii Britanii, care au un rol sub-strategic nou alte arme sub-strategice fiind retrase din Europa). Potrivit aceluiași concept strategic, politica alianței de sprijin pentru controlul armamentelor, dezarmare și neproliferare deține o pondere majoră în cadrul eforturilor vizând realizarea obiectivelor de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nou acord, supus și acesta criticilor, întrucât nu reușea să rezolve în mod direct problema referitoare la distrugerea armelor nucleare fabricate deja de Coreea de Nord. De pildă, acordul omitea să menționeze explicit ce se va întâmpla cu depozitul de aproximativ 12 focoase nucleare pe care se presupunea că le deține Coreea de Nord. În schimb, i se recunoștea meritul (posibil) în limitarea capacității Coreei de Nord de a fabrica noi arme, ceea ce sporea securitatea regională, prin aceea că, era posibil ca Japonia și Coreea de Sud
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
eforturile internaționale de împiedicare a Iranului să obțină o armă nucleară. Declarația nu a menționat cifre, dar oficialitățile ruse și americane au indicat, în particular, că ar putea fi de acord cu reducerea depozitelor, probabil cu aproximativ 1.500 de focoase, de la cele 2.200 permise conform tratatului semnat de președintele George W. Bush. Procesul început la Londra urma să fie, în esență, un proces în două etape 279. Timp de o lună (aprilie 2009), la Londra, Strasbourg (adresându-se studenților
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în care SUA și Rusia să fie partenere, să coopereze eficient în numele securității și prosperității celor două state. Ca urmare, s-a semnat o înțelegere comună pentru tratatul care va sta la baza implementării acordului de reducere a numărului de focoase nucleare și de sisteme de lansare a acestora cu până la o treime din limitele prevăzute de tratatul în vigoare. Această primă măsură a fost considerată un pas important pentru consolidarea securității nucleare și stoparea proliferării armelor nucleare, întrucât se constituia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ori în timpul testelor de zbor, iar Iranul are numeroase rachete cu rază scurtă care amenință vecinii din Orientul Mijlociu, neexistând certitudini, însă, că ar deține sau ar fi în măsură să realizeze, în pofida progresului programului său de îmbogățire a uraniului, un focos nuclear funcțional. Timp de aproape 10 ani, Statele Unite și partenerii lor din NATO au analizat variantele tehnice pentru protecție împotriva rachetelor cu rază scurtă și medie în Europa, însă n-au făcut niciun pas concret în acest sens. Alte țări
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de protecție pentru rachetele balistice intercontinentale care să utilizeze interceptori nonnucleari, astfel că, până la începutul anilor 1980, principalul obiectiv al programului de apărare antirachetă a fost acela de a se dezvolta mijloace de interceptare care să nu aibă nevoie de focoase nucleare. Astfel, succesorul ARPA, Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), a înființat, în 1980, Directed Energy Office pentru a studia modalitățile de aplicare ale unor tehnologii nou apărute, laserul sau fasciculele de raze X, noua structură inițiind programul de apărare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
primă demonstrație de utilizare a acestui tip de tehnologie în spațiu, HOE fiind un proiect mai vechi al Forțelor Terestre, derulat anterior operaționalizarii sistemului Safeguard 313. În perioada 1973-1983, URSS a desfășurat rachete cu rază medie de acțiune, inclusiv cu focoase multiple (MIRV), în Asia și Europa, condiții în care, după preluarea mandatului de la Casa Albă, Ronald Reagan a decis inițierea negocierilor cu sovieticii, propunând, la conferința de la Geneva din 30 noiembrie 1981, opțiunea zero: SUA nu vor instala rachete Pershing
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de comandă și control și interceptorilor cinetici de mare viteză. Problemele tehnice majore care au rămas nerezolvate printre care capacitatea inamicului de a copleși sistemul de apărare cu rachete ofensive, supraviețuirea discutabilă a armelor spațiale, incapacitatea de a diferenția între focoasele reale și cele false etc. au determinat anularea, în cele din urmă, a planurilor SDI și au făcut ca, timp de patruzeci de ani, o apărare eficientă împotriva rachetelor balistice să nu poată fi realizată 320. De altfel, în 1990
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
operațiuni împotriva atacurilor cu SRBM, MRBM și IRBM331. Direcția tehnică se referă la rafinarea capabilităților, atât a sistemelor de descoperire și urmărire, cât și a rachetelor interceptoare: Capability 1 inițial, C1 se referea la contracararea unei amenințări constituite din cinci focoase, însoțite sau nu de contramăsuri nesofisticate; cerința a fost modificată astfel încât să necesite operaționalizarea a aproximativ 100 de interceptori și un radar de urmărire, dislocați în Alaska, destinați a opri un atac nord-coreean; Capability 2 modernizarea mijloacelor de apărare, astfel încât
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cerința a fost modificată astfel încât să necesite operaționalizarea a aproximativ 100 de interceptori și un radar de urmărire, dislocați în Alaska, destinați a opri un atac nord-coreean; Capability 2 modernizarea mijloacelor de apărare, astfel încât sistemul de protecție să poată intercepta focoase mai sofisticate; C2 implică operaționalizarea mai multor interceptori și radare, la care se adaugă un sistem satelitar de urmărire a rachetelor; Capability 3 mijloacele antibalistice vor face față unui atac de amploare redusă cu cele mai complexe rachete; o a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a întâmpinat opoziție încă de la început, criticii acestui program considerând că orice stat dezvoltat capabil să producă o rachetă transcontinentală poate să înfrângă orice sistem defensiv antirachetă folosind tehnologia avută la dispoziție, cum ar fi baloanele de simulare lansate de focoasele de război. De asemenea, două dintre primele teste de zbor ale sistemelor cu rachete eșuaseră, o realitate evidentă, chiar dacă, potrivit oficialilor, acest fapt nu a afectat prea mult analiza Pentagonului asupra a ceea ce trebuia recomandat președintelui: măsuri limitate de demarare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
manevrabilitatea imprevizibilă a acesteia, capacitate ce i-a fost dezvoltată în vederea neutralizării sistemelor de apărare antirachetă ale potențialilor inamici 367. În California, a fost efectuat (octombrie 1999) primul test al noului sistem de apărare antirachetă (o rachetă balistică intercontinentală fără focos lansată în Cosmos la o distanță de 7.000 de km de California a fost doborâtă deasupra Oceanului Pacific). De asemenea, în cadrul unui proiect finanțat de SUA, în noiembrie, în Israel, a avut loc lansarea cu succes a antirachetei HETZ destinată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
zid), urma să asigure protecția teritoriului israelian împotriva rachetelor agresoare 368. Tot în noiembrie, marina militară rusă anunța lansarea, în scop experimental, a două rachete de pe un submarin staționat în Marea Bering. Marina militară a comunicat că rachetele, echipate cu focoase nucleare, au fost lovite, conform programului, deasupra Peninsulei Kamceatka, amiralul Vladimir Kuroedov susținând explicit că testul respectiv era menit să-i faciliteze Rusiei un răspuns adecvat la intențiile SUA de realizare a unui sistem de apărare antirachetă 369. Într-o
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
permite să neglijeze vechiul său arsenal nuclear. Controversele dintre SUA și Federația Rusă în domeniul apărării antirachetă au părut depășite la un moment dat, prin semnarea Tratatului de la Moscova, în mai 2002, prin care ambele state acceptau să-și reducă focoasele strategice operaționale. Nu era prevăzut, însă, un sistem de inspecție, reducerile pot fi puse în aplicare până în momentul în care expiră tratatul, în 2012, iar focoasele pot fi stocate. În iunie 2003, discuțiile inițiate de SUA cu statele est-europene (vizate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Tratatului de la Moscova, în mai 2002, prin care ambele state acceptau să-și reducă focoasele strategice operaționale. Nu era prevăzut, însă, un sistem de inspecție, reducerile pot fi puse în aplicare până în momentul în care expiră tratatul, în 2012, iar focoasele pot fi stocate. În iunie 2003, discuțiile inițiate de SUA cu statele est-europene (vizate, în principal, Polonia, Cehia, Ungaria) pentru realizarea sistemului de apărare antirachetă din Europa BMDS-EC (European Component) ce urma să se constituie într-o nouă linie de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
testat niciodată în integritatea sa, ci va trebui să funcționeze perfect prima dată când este folosit. Este necesar să se ia în considerare dimensiunea atacului pe care îl poate respinge o astfel de apărare, precum și probabilitatea de interceptare a tuturor focoaselor îndreptate împotriva obiectivului. Fiind vorba despre lovituri nucleare, în condițiile în care o apărare antirachetă nu va fi capabilă să rețină toate focoasele îndreptate împotriva unei ținte, un singur focos care nu a putut fi interceptat va determina consecințe dezastruoase
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dimensiunea atacului pe care îl poate respinge o astfel de apărare, precum și probabilitatea de interceptare a tuturor focoaselor îndreptate împotriva obiectivului. Fiind vorba despre lovituri nucleare, în condițiile în care o apărare antirachetă nu va fi capabilă să rețină toate focoasele îndreptate împotriva unei ținte, un singur focos care nu a putut fi interceptat va determina consecințe dezastruoase. De asemenea, un astfel de sistem, cu atât mai mult dacă este dezvoltat pentru a răspunde unui atac nuclear presupune resurse financiare substanțiale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
o astfel de apărare, precum și probabilitatea de interceptare a tuturor focoaselor îndreptate împotriva obiectivului. Fiind vorba despre lovituri nucleare, în condițiile în care o apărare antirachetă nu va fi capabilă să rețină toate focoasele îndreptate împotriva unei ținte, un singur focos care nu a putut fi interceptat va determina consecințe dezastruoase. De asemenea, un astfel de sistem, cu atât mai mult dacă este dezvoltat pentru a răspunde unui atac nuclear presupune resurse financiare substanțiale, mai mari decât cele necesare părții adverse
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Franța, China și Rusia, în scopul consolidării Tratatului antirachetă din 1972, pe care SUA doresc să-l modifice. Cele cinci puteri nucleare ar urma să-și reducă arsenalul nuclear până cel mai târziu în anul 2009 de la aproximativ 14.000 focoase nucleare, cât dețineau la acea dată, la 4.000. În cadrul consultărilor, puterile nucleare ar trebui să dezbată și problema contramăsurilor privind bagatelizarea inițiativelor internaționale adoptate împotriva neproliferării armelor de distrugere în masă, printre care crearea unui mecanism internațional de control
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Bush și V. Putin au anunțat că au convenit să lege problema sistemului american de apărarea antirachetă de reducerea arsenalelor strategice ale celor două țări. La finalul manifestării, președintele V. Putin a declarat că Rusia va renunța la dotarea cu focoase nucleare a rachetelor sale, cu care amenința în contextul în care Statele Unite continua abordarea unilaterală a problemelor defensive, prin desfășurarea scutului național antirachetă 429. În aprilie 2004, purtătorul de cuvânt al NATO, James Appathurai, a anunțat că Alianța Nord-Atlantică intenționează
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]