1,549 matches
-
așa ... un impuls necunoscut lui până atunci și cumpărase un braț de lalele de toate culorile, pe care le depusese mai apoi destul de stânjenit, pe noptiera de lângă patul de spital al Vișinicăi. De pe colțul său de masă, nea Marmy se foi din nou, mormăi ceva la fel de neinteligibil ca și prima dată și din nou se liniști. Agentul ar fi mai avut un comentariu, pe seama bătrânului, dar se abținu la timp, amintindu-și ca Procurorului nu-i plac astfel de chestii, așa că
2. VISCOL ŞI FLORI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355628_a_356957]
-
pe care o suspectez că le-ar fi mamă celor doi. Haide, mă, du-te și tu după ală!, mai îngaimă ea și apoi, la fel de subit cum se deșteptase, rămâne să picotească la loc. Văzând toate acestea, încep să mă foiesc pe scaun. Fără nici o explicație. Așa, pur și simplu. Parcă mi-e și puțin frică. Mă simt singură. O mai fi Emil în vagon?, mă întreb. Aș vrea să îl strig. - Emil! Emil! Emil! Dar Emil nu răspunde. Firesc, nu
ŞI MĂ DAU PE GHEAŢĂ MAI DEPARTE... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346173_a_347502]
-
întind renii în hamuri, Clopoței de aur sun’, Se văd căpușoare-n geamuri: - Vine, vine Moș Crăciun! Ies copiii-n grabă-afară Și se-apropie sfioși; Moșul gâfâind coboară: - Văd că sunteți sănătoși! Ei se-opresc, nu-și vin în fire, Se foiesc și nu răspund; Două lacrimi de iubire Ochii moșului ascund ... Referință Bibliografică: LACRIMILE LUI MOȘ CRĂCIUN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1820, Anul V, 25 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate
LACRIMILE LUI MOŞ CRĂCIUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370379_a_371708]
-
literat cu mare drag de povestit și cu multe lecturi interesante pentru mine. Am dorit să mai răsfoiesc câteva numere unde aveam neclarități sau să completez fișele devenite și ele... istorie, dar, mai ales, să întorc, pagină cu pagină filele... Foii din anul de grație 1866, să văd cu ochii mei numărul în care Iosif Vulcan a făcut, cu generozitate, loc poeziilor unui „tânăr de numai 16 ani”, căruia și-a permis să-i schimbe numele din Eminovici în Eminescu, dintru
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
Nuuu, ca un prinț, zâmbi știrb Mădălina. Mama răsturnă caseta cu bijuterii pe pat, răscolind prin mormanul sclipitor, cu unghiile ei frumos lăcuite. Pescui un colier și se întoarse spre tata ca să o ajute să-l închidă. - Mult te mai foiești în fața oglinzii, măi femeie! E o nuntă, nu un bal cu cine știe ce fițe! - Lasă că nici cu tine nu mi-e rușine, așa-ți stă părul, de zici că ai vărsat un borcan de miere pe el! - Zii că nu
INELUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368151_a_369480]
-
BIBILICILE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1642 din 30 iunie 2015 Toate Articolele Autorului BIBILICILE Prin livadă, cu pași mici, Scotocind prin iarba mare, Umblă șapte bibilici Să găsească de mâncare . Țipă de le-asculți cu greu, Se foiesc fără-ncetare, Se întrec în marș mereu Și-apoi, una pe gard sare. Clătinându-și capul mic, Se întoarce să-și arate, Făr’ a se jena vreun pic, Rochiile pistruiate. Apoi zboară-n jos, țipând, Celelalte sar cu sfada; Un
BIBILICILE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352830_a_354159]
-
cu vin de Cotnari galben ca lămâia și cu două pahare în mână i-a spus lui Mircea să ia și el, dacă dorește să bea cu apă, sifonul din cămară. Mama sa se schimbase de haine și se tot foia prin bucătărie să pregătească pentru bărbați ceva să meargă vinul, chiar dacă doar ce veniseră de la restaurant. Doctorul Ștefan Trăistaru, cu vinul și paharele în mână, a aprins lumina în chioșc și a așezat obiectele pe tava existentă pe masa chioșcului
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
va ști nimeni despre cadoul puștiului. Va sta de vorba cu el, îi va explică unele lucruri. Ușor de spus. Își apăsă pieptul cu pumnul, greutatatea nu dispărea. Nu era o durere fizică. N-a reușit, să adoarmă. S-a foit toată noaptea. Dimineața s-a ivit necruțătoare, infiltrând razele soarelui printre faldurile perdelelor. Noaptea era întotdeauna un sfetnic bun și nici pentru ea nu făcuse excepție. Alma luase o decizie și lordul o va afla, în acea zi. - Sire, vă
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
Versuri > Ipostaze > PUR ȘI SIMPLU PRIMĂVARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1556 din 05 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului bondari din floare se desprind albine-n roi nebun se prind vrăbii în stoluri înfioară adânca liniște doboară foiesc prin pajiști gâze mii torc tril în ceruri ciocârlii valsează ireal un flutur ici colo norii umbra-și scutur copacii ramuri împletesc sub vânturi frunzele foșnesc e pace-n case și afară e pur și simplu primăvară *** Referință Bibliografică: pur
PUR ŞI SIMPLU PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353746_a_355075]
-
auzi un oftat general. Ei îi săltă inima de bucurie. Apucă câteva foi și începu să povestească. Tot ce nu-i spusese mamei, tot ce nu spusese nimănui, în cuvintele ei, devenind personajul principal al lucrării. Lângă ea, colegii se foiau încurcați, șușotind, dar nu îi băga în seamă. Scria într-un ritm imposibil de urmărit, speriată că nu va termina înainte de a se suna. Profesorul se oprise în spatele ei, dar nu îl observase. Continua să scrie, un cuvânt după altul
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]
-
Am urcat agale treptele străjuite de balustrade și am pătruns în sală. Am rămas impresionat de mărimea ei și de bogăția lămpilor de iluminat, dar nu am avut timp să o studiez în detaliu și să observ persoanele ce se foiau printre staluri ori rândurile de scaune. M-a întâmpinat Ema, fetița Loretei și ne-am îmbrățișat strâns, cu bucuria revederii strălucind în ochii noștri. Alături, Loreta Popa, mă aștepta cu brațele întinse. - Draga mea, sunt încântat să te revăd și
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
n'est pas un cădeau - Mais c'est un supplice froid, Trop de mal d'être aime, Et même Judas, en vain, Sacrifie sur cet autel. O que me chocou em minha vida O que me chocou em minha vida, Foi um sorriso de fantoche, A face, sem ódio, Mas com veneno em sua boca selada. E seguidamente, aș palavras retidas, Sob aș neves peneiradas, Elas me deram um sentido amargo, A nossa alma năo e um presente. Mas isso e
CE M-A SOCAT MEREU IN VIATA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357085_a_358414]
-
presus de lege Doar femeia e ispita Care-l ține-n șah pe rege! Fac nebunii giumbușlucuri, Cad pionii toți pe flancuri, Idealuri ard în mucuri Și prostimea face... bancuri. Amețiți de rom, corsarii Ling o ghiară de felină Și foiesc ca armăsarii, Când simt iapa că-i virgină. Dar, cum sunt șpanchii cu toții, Strâmbe li se par că-s toate Și-o tot freacă mateloții, Puntea, în genunchi și coate. Râde regele într-una, De clerici, sfinți și Dumnezeu, Blonda
DOAR FEMEIA E ISPITA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357173_a_358502]
-
de cald și grijuliu cum era, îi mai dădea și târcoale noaptea, să fie convins că “băiatul nu suferea de frig”. În seara când mami a terminat de tricotat, cu un aer puțin încurcat tata-mare a întrat la noi. Se foia pe scaun și nu știa cum să înceapă discuția. Abia când mami a pus vesta pe masă în fața lui i-a spus: -Măi Marioară, eu cred că este prea mult să așteptăm încă o săptămână până la Crăciun. Ce știe Cartuș
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
ori și după ce își aranja pălăria într-o poziție convenabilă începea: -Măi tataie, erai așa de frumoasă când erai mică, cum nu a fost niciun nepot; semănai cu mă-ta când a născut-o mă-ta-mare. El tăcea iar eu mă foiam; nu-mi convenea că îmi spunea „mă-ta”, aș fi vrut să spună mami sau cu „fata mea”, orice numai cuvântul „mă-ta” îl găseam țărănesc și fără dragoste pentru mami, dar tăceam nemulțumită. Într-un târziu el continua: -Erai
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
ca din gură de șarpe. Eram curioasă să știu de ce, așa că fără nicio jenă i-am spus: -Tataie, povestește mai repede, dacă te oprești de fiecare dată, o să trebuiască să stăm toată ziua în căruță ca să termini. Tataie s-a foit puțin nemulțumit de graba mea și cum elanul îi scăzuse, a reînceput povestea: -Urlai pentru că voiai să te urci pe cal. Am respirat ușurată. -Și?! Asta înseamnă că nu mă urcați?! l-am întrebat. -Cine îndrăznea să te dea jos
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
mare în sticle. O să vărs un kil de apă în ea, că nu se vede și pe urmă cine o să priceapă? Vinul lor de la Buzău este mai tare decât al nostru. Mulțumit că își găsise singur soluția s-a mai foit puțin și l-am auzit repede sforăind. Am adormit zâmbind. Îl aveam pe tataie la mână și mulțumită m-am întors și eu cu spatele la mamaie. Legănată de pufăitul lui când pe nas, când pe gură, am închis ochii și mi-
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
uitam de data asta cu un aer mai bland. Așteptam ca cel puțin mamaia să îi spună: “Nu-i nimic, Ionel”. Dar tăcea și ea și tataie. Începeam să mă simt rău, aveam impresia că nu mai eram iubită. Mă foiam și începusem să-mi frec picoarele a nerăbdare. Ei vorbeau despre cocoși și tăticu nu observa cât eram de nervoasă. Numai mustăciosul, ]ntr-un târziu, după ce m-a privit cu coada ochiului, mi-a spus: -Dacă vrei să vii cu noi
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
taci mă, nu mai cobi! îi spunea mamaia enervată de aceleași cuvinte pe care le repeta de fiecare dată când ne așezam la masă. Rușinat, tataie stătea în fața strachinii și dacă mamaia nu îl întreba dacă mai vrea, după ce se foia puțin și aducea vorba despre altceva, îi spunea cu jumătate de voce: -Dacă așa a vrut Dumnezeu, hai mai umple-mi o dată strachina, că om vedea ce o mai fi până în vară. Poate mai aduce Ionel altceva să prăsim. Zâmbeam
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
a încins o discuție aprinsă - evident, din cauza mea - pe tema drepturilor și libertăților omului în România. Nemulțumit de părerile profund ipocrite și oportuniste ale celor mai mulți dintre colegii mei, deși asistentul încerca să obțină și unele păreri originale, eu mă tot foiam în bancă. Asistentul m-a observat și, la un moment dat, m-a întrebat: - Dar tu, de colo, ce părere ai? Am răspuns repezit, deranjat și de faptul că asistentul mă luase la „per tu”, ceea ce, pe atunci, în Iași
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
să nu divulg secretul păstrării uneia dintre ele. Iar tata se întunecase brusc la față și încetase pentru moment să mai spună ceva. Ești curios să afli ce îmi scrie Rennhoff? mă întrebase însă mai târziu, văzând că mă tot foiam în preajma lui. Diverse. Îmi scrie, de pildă, că acum la el în Pomerania trebăluiesc polonezii, că a devenit, ceea ce n-ar fi crezut niciodată, proprietar de săli de spectacole la Hamburg. Și că mă invită să-l vizitez ... Te pomenești
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
niște treabă. Să vii fuga, că te cheamă. - Aha. Viu acu'. * Anica reteză câteva căpățâni de varză, din oboraș. Puse cârpătorul jos, în cunie, și începu să toace varza cu barda. Șade în genunchi și toacă varza, ca și când ar toca foi, la rațe. Apoi, o pune pe măsuța rotundă, cu trei picioare. Lenica aduse, din tinda beciului, oalele cele mari de pământ. O oală are o vadră. Le opări bine. N-au mai fost folosite de anul trecut, când au fiert
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
o publice (cartea este foarte frumoasă). • În 2012: „ Cărticica de ghicitori”-carte de colorat-autori, membrii ai site-ului Negru pe Alb-în curs de apariție la Editura Armonii Culturale, Adjud. M-am oprit nițel speriată și am privit în jos pe foia de scris și am văzut o înșiruire de poeme ce-și cereau dreptul la publicare. Și noi, și noi, alte voci din alte colțuri de caiet doreau să le dau ascultare. Ei bine, dragele mele poeme, proze, poezii pentru copii
ELENA PĂDURARU de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357572_a_358901]
-
PRIN SCRIS, de Dor Danaela , publicat în Ediția nr. 584 din 06 august 2012. Să aștern slove despre cum scriu?! Grea temă mi-ai dat, George Roca! Pot explica altceva: cum mă scriu slovele pe mine. Alunecări de gând pe foia albă a computerului, mai nou. Între a scrie și a publica pentru mine a fost o nebuloasă. Vizibilă de alții, de mine sigur nu. Dragul și minunatul George Roca, pentru că ție îți datorez această mărturisire, de tine fiind provocată, am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]
-
a o căuta prin hârtii. De atunci port mereu un caiet ... Citește mai mult Să aștern slove despre cum scriu?! Grea temă mi-ai dat, George Roca! Pot explica altceva: cum mă scriu slovele pe mine. Alunecări de gând pe foia albă a computerului, mai nou. Între a scrie și a publica pentru mine a fost o nebuloasă. Vizibilă de alții, de mine sigur nu.Dragul și minunatul George Roca, pentru că ție îți datorez această mărturisire, de tine fiind provocată, am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357575_a_358904]