5,879 matches
-
D. Caracostea. Dar cel care îi dă o fundamentare va fi G. Călinescu. Lucrarea lui, Estetică basmului, afirmă, pe bună dreptate, Iordan Datcu, reprezintă cea dintâi încercare din istoria folcloristicii românești de aplicare a criticii estetice la analiza unui gen folcloric. După G. Călinescu basmul e un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în actualitate, autorul Dicționarului acorda spații largi, cum și meritau, lui Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Al. Amzulescu, Adrian Fochi, Ion
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
balada ar fi mai puțin specifică folclorului românesc decât poezia lirica, opinie împărtășită și de Ț. Maiorescu și N. Iorga. Nu e de acord nici cu Moses Gaster, care vedea circulația într-un singur sens: dinspre cărțile populare spre plăsmuirile folclorice, nu și invers. Cunoscând până la exhaustiv bibliografia și datele biografice ale autorilor, Iordan Datcu ține să facă un act de dreptate, aducând la lumină adevăruri, în timpul comunismului, ocultate: faptul că un remarcabil etnolog și lingvist, precum Petru Caraman a fost
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
rece. La paragraful despre Ketmanul estetic aflăm aceste considerații: "Ketmanul estetic are toate șansele de expansiune. El se exprimă în tînjirea subconștientă după ceea ce este neobișnuit (care încearcă să fie canonizata în direcția distracțiilor controlate, adică teatru, film și spectacole folclorice, la lucrătorii din domeniul literaturii și artei în diferite forme de evadare din realitate. Scriitorii scormonesc în texte vechi, comentează și editează autori antici. Scriu cu plăcere pentru copii, unde libertatea fantasticului este ceva mai mare. Mulți dintre ei aleg
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
pe fodul popular, se întîlnesc fabulosul și cronică infracțională: szmeiit "și-a bătut joc de ele pînă cînd le-a omorît" (Texte dialectale - Muntenia, I). Actualizarea poveștilor (în care, cum se știe, apar azi telefoane, restaurante, avioane etc.) și narativizarea folclorica a faptului divers sînt două tendințe autohtone destul de puternice. Evident, lexicul tematic ar putea fi urmărit mai în detaliu; un procedeu al jurnalismului de senzație cu tentă ironică pe care l-am mai remarcat și altă dată constă în producerea
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
rîma anii de război și adjectivul rece: Am plecat în paisprezece /s-au trecut și cincisprezece/ și trece și seaisprezece/ si-s tot cu inima rece" (573). Textul ar putea fi un argument indirect pentru întîlnirea ulterioară dintre un motiv folcloric și un clișeu politic.
"Război rece" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17783_a_19108]
-
participare la o miscare portoricana independentistă, ca o repetare - de cealaltă parte a baricadei - a asasinatului Alexandrei. Toată cartea este construită pe astfel de simboluri care au un rol precis în structura ei și amintesc diferite formule mitice ale narațiunilor folclorice, obstacolele din calea eroului, prietenii năzdravani, caracterul premonitoriu al unor întîmplări etc. (C. Eretescu este și un cunoscut folclorist, care a publicat, înainte de plecarea să în S.U.A., lucruri esențiale despre elementele mitologice din folclorul românesc), dar ele nu devin vizibile
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
Rodica Zafiu Specia folclorica "minoră" a încurcăturilor de limbă a fost la noi mai puțin studiată, nu numai în raport cu speciile "majore" (basm, balada etc.), ci chiar în comparație cu tipurile de texte mai asemănătoare: descîntece, ghicitori, numărători din jocurile de copii. Cele din urmă puteau fi
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
dacă-mi trece/ Nu e caldă și nici rece.// Brațul către ea de-ntind/ Nici n-o scap și nici n-o prind.// Și oricît la ea socoti/ Ca s-o vezi în veci nu poți" (Pasărea-profet). După cum vedem, fiorul folcloric se strecoară în aceste stihuri de alean al ambiguității, care conturează o ars poetica bizuita pe antinomii roditoare, aidoma plăsmuirilor firii. (Va urma) David Dorian - Paradise derizorii, Ed. Tipomur, Tg. Mureș, 1995, 64 pag., preț 2000 lei. Dorian David - Regele
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
instrumentului - solitar sau în grup (Jos Zwanenburg, Liviu Marinescu), altele, dialog exploziv sau amical (Nicolae Brândus, Daniel Kessner), portretistica muzicală în tuse subtile (Gheorghe Costinescu), muzici colorate condensând tente pastelate sau violente (Massimo Lauricello, Viktor Ekimovsky), transfigurări ale unor arhetipuri folclorice (Liana Alexandra, Aaron Rabushka), neoclasicism, blând ilustrativ (Dinos Constantinides), parodie și umor fin (Dan Dediu), joc de simetrii temporale (Mihaela Vosganian, Sorin Lerescu), explorări în zona infinitezimalului (György Kurtág, Tore Takemitsu), forme tradiționale abil împrospătate (Vasile Timiș), eclectism stilistic programat
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
muzică nouă", "(post)modernă", "contemporană", se pot înscrie piese de avangardă, cu tehnici mai mult sau mai putin sofisticate (precum majoritatea celor cuprinse în repertoriile de concert), lucrări (neo)clasice din secolul 20 (Stravinski, Vaughan-Williams) și partituri actuale, declarat accesibile - folclorice sau tonale (semnate bunăoară de Ionel Petroi sau Felicia Donceanu). În schimb, poate fi valorizat demersul (ne)profesionist al unui compozitor, indiferent de opțiunea să estetică. Criteriul geografic devine, la rându-i, generator de comparații sau ierarhii: compozitori români (George
Pluralism stilistic by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/17849_a_19174]
-
ritmică este esențială. Un moment inedit a fost apariția la pupitrul Madrigalului a lui Stelian Olariu, excelentul Maestru de cor al Operei bucureștene care a înfățișat o altă latură a lui Marin Constantin, cea de compozitor - 2 piese cu amprentă folclorică și scriitură rafinată. "Missa brevis" de Haydn cu Orchestra de Cameră Radio sub bagheta lui Horia Andreescu ne-a purtat în alte teritorii emoționale demonstrând că în orice repertoriu Madrigalul își păstrează incredibila puritate sonoră și luminozitatea. Tot la muzică
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
să țîșnească izvorul primitivității din literă, Cezar Ivănescu e un oral care își scoate efectul din cuvîntul pus pe melodie, descătușîndu-și propria sa muzică în atmosfera unei arte sincretice. Contemporanul nostru are astfel aerul nu de-a crea după calapoade folclorice, ci de-a produce el însuși folclor. Cezar Ivănescu reprezintă cazul rar al unui producător de folclor capabil a descinde cu maximă naturalețe de la condiția de poet cult la cea de poet oral, așa cum o persoană aflată în transă, s-
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
ale localnicilor: un cimitir greco-catolic mai vechi, cu cruci sculptate în lemn, un cimitir adventist și rămășițele unui cimitir evreiesc. În afară de aspectul prorpiu-zis artistic, căruia îi subliniem importanța, textele inscripțiilor din cimitirul de la Săpînța pot fi supuse unor analize diverse: folclorice, etnologice, sociologice, lingvistice, cu condiția sine qua non ca textele epitafelor să fie editate științific. De observat că unele inscripții au apărut transcrise, de ex. în lucrarea amintită despre Săpînța din 1991, dar într-un mod defectuos, de neluat în
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
între neologismul cult și termenul popular, între cuvîntul popular "neaoș", acceptat și clișeizat de tradiția ornant-literară și cel de uz subteran, privit cu oarecare suspiciune. în fond, chiar limba de lemn cuprindea, în varianta ei populistă, anumite elemente de oralitate folclorică, unele amintind de convențiile literare sămănătoriste. De aceea, și în analiza oralității publicistice de azi mi se pare că merită să fie făcute o serie de disocieri, printre care cea între elemente populare preluate din oralitate și care stabilesc legătura
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
literatură populară este în mare parte îndatorată contactelor cu Blajul. În această perioadă un dascăl blăjan, Ioan Micu Moldovan, își îndemna școlarii să culeagă folclor literar din satele ardelene, pe care Eminescu l-a citit în caietele acestora, iar producțiile folclorice care i-au plăcut în mod deosebit și le-a transcris în manuscrisele sale. O altă direcție tematică este cea a prieteniilor cu ardelenii, între marii lui prieteni fiind desigur Ioan Slavici, prozatorul care datorează intrarea sa în literatură îndemnurilor
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
ar include lectură literară proprie lui Călinescu, si lectură etnologica a lui Mircea Eliade. Un model de analiză a relației dintre mit și literatura îl găsim într-un triptic ilustrativ în care "zburătorul" este privit succesiv că mit erotic, motiv folcloric și motiv literar. Astfel, "zburătorul" este un personaj foarte persistent, consecvent în descrieri, de la Dimitrie Cantemir până în secolul XX. Este malefic, nocturn, ține de "sacrul murdar" și dezvolta un complex ritualic adiacent. Motivul este foarte frecvent în literatura populară, în
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
un mesaj subversiv; în fine, unei re-contextualizări, în care din succesiunea lor se construiește un nou text. Cum am văzut deja, cenzură politică era iritata de abundență citatelor vechi, mai ales a celor din texte religioase sau - în sfera oralității folclorice - a celor reflectînd tradiții populare, credințe și superstiții. Noul criteriu al distribuției cantitative era reprezentarea politică, astfel încît era condamnată, previzibil, citarea din scriitori reacționari precum Maiorescu sau Arghezi și neglijarea unor progresiști că I.C.Frimu și I. Păun-Pincio. Utilizarea
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]
-
situații, personaje, replici, instituții, mentalități sărind de-a valma afară din pagina și bulucindu-se în cotidian" (p. 185). Însă popularitatea obținută nu a condus la reconsiderări din punct de vedere literar, ci l-a transformat pe Caragiale în ^autoritate folclorica^: "Ne apropiem pare-se de momentul originar, cînd întrebarea ^ce-a mai spus Caragiale?^ își recapătă firescul." Liviu Papadima - Caragiale, firește, Editura Fundației Culturale Române, București, 1999, 196 pagini.
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
care să cuprindă "toate poeziile scrise de Eminescu în ultima versiune existența a fiecărei poezii și în ordinea cronologică a acestor ultime redactări. În această formulă este implicită renunțarea la tripartiția actuala: poezii antume, poezii postume, poezii originale de inspirație folclorica"). Această ocupînd, într-o ediție ideală a liricii, trei volume. Acestora ar trebui să le urmeze alte șase, cuprinzînd aparatul critic ("notele istorice și filologice, adică toate informațiile privitoare la fiecare poezie"). Mărirea numărului de volume (la ediția Perpessicius erau
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
cîțiva, din același eșalon sau din altele inferioare. Galeria Bancorex nu numai că n-a arătat vreo slăbiciune specială pentru acest segment al fenomenului artistic național, intrat în stereotipia percepției publice, cu precădere la nivelul ei semidoct, asemenea unui produs folcloric, dar nu s-a lăsat sedusa nici de alte variante ale mitologiei noastre artistice, mai mult sau mai putin oficiale. Alegerea a fost pur și simplu firească, în limitele unui profesionalism cert, care a inclus atît artiști cu un statut
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
felul în care acestea amalgamează credințe străvechi și detalii de viață modernă, am mai scris și altădată. Enumerațiile situațiilor negative, ale cauzelor și ale remediilor lor - minuni, leacuri - sînt cu siguranta părțile cele mai pitorești din anunțuri, prin juxtapunerea limbajului folcloric cu cel comercial-publicitar. Competențele vrăjitoarelor sînt foarte diversificate - afaceri, pierderi, "schimba situații familiare, financiare, medicale, sentimentale, dezleagă farmece, blesteme", "îndepărtează farmece, coșmare", "pentru spor cîștig", "ajuta în dragoste și afaceri", verbele cele mai frecvente ale acțiunii magice fiind rezolva, dezleagă
Anunturi magice (II) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18134_a_19459]
-
contrastul dintre caracterul autohton al termenului și conotațiile străine ale modului de scriere; un exemplu publicistic în acest sens e "Balada Mioritza" (în "Fraierul român", 8, 1991, 11); altul a "stilul Kashai" a reprezintă transpunerea glumeața a începutului unui clișeu folcloric - "c-asa-i jocul pe la noi" (M. Dragomir). Implicînd adesea și un joc de cuvinte, apare astfel scrierea cu TZ (Morometzii), SH ("Hora lua Mishu"), K ("k lumea", Klub, Teakă, Nea Kaluă, Akcent) și chiar cu abundență de X; ultimul
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17572_a_18897]
-
Dacă prima tranșă de acuze a fost și este susținută de cei ce au suportat opresiunea direct, în familia și în clasa lor socială, și a căror vehemență apare pe deplin justificată, cea de-a doua are un caracter oarecum folcloric, a circulat și circulă în cercuri de opinie largi cu nuanțe diferite, stârnind uneori hazul și relevând nu atât suferința propriuzisă, cât absurditatea și ridicolul situației. Ciudatul mod de constituire a memoriei colective, ce degenerează adesea în paradox, a determinat
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
ei am întâlnit o îmbinare armonioasă între „Povestirile adevărate”, pe care autorul însuși le-a trăit, cum ar fi: „Domnești între legendă și adevăr” sau „O poveste devenită realitate” și legende istorice, preluate ca adevărate, bazate pe hrisoave și tradiții folclorice, precum: „O poveste însângerată” și „Amintiri nostalgice”. Unele lecturi provin din relatările altora, oameni de seamă din Domnești, așa cum putem exemplifica: „Durerea unei iubiri”, preluată din memoriile profesorului universitar Petru Ionescu-Muscel, despre o pasiune din copilărie, pentru frumoasa Nișeta, o
O carte cu deosebite rezonanţe sufleteşti. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Ştefan () [Corola-journal/Journalistic/87_a_67]
-
cum este întâlnirea Dorinei și a lui Andronic și ieșirea din cotidian pe care aceasta o provoacă. Andronic, personaj luciferic dotat cu un magnetism de sorginte chtonică, face parte dintro serie care unește trăsături ale unor ființe din universul mitic, folcloric sau livresc, Zburător, vampir, Luceafăr, demon, toate întrunite în imaginea șarpelui, simbol al fecundității și al sexualității, dar și al morții, potențat sau chiar declanșat de prezența apei. E vorba de simboluri complexe, care apropie elemente contradictorii (apa, de pildă
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]