5,845 matches
-
și datorită modificării pentru impunerea ritmului (fiind vorba despre zongoră - chitară, de fapt). Aceste instrumente sunt făuritoare sub arcuș sau ciupituri cu pana, ale danțului oșenesc unic. Acompaniamentul lor creează podoabe folclorice oșenești care sunt rădăcini și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
și vârfuri ale identității folclorice dintr-o zonă nord-vestică românească, fără nici o îndoială, autonomă ca tradiție și cultură. Această autonomie este clăditoare a rangului de „țară”: Țara Oașului! Folclorul oșenesc este, prin urmare, o „constituție” interculturală care suie un spațiu folcloric la principiul de țară și o comunitate regională la faimă de neam, neamul oșenilor, cu danțurile, țâpuriturile și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
și portul, întipărite ca blazon artistic sufletesc. Arhaismul etnic oșenesc, întocmai ca vechimea vinului, catifelează vocile interpreților autentici și de valoare ai Țării Oașului, nu îl expiră. „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”! E ea, cântăreața Maria Tripon care dă muzicii folclorice oșenești o dragoste fără de care nimic nu e. Și un dor neîncetat! Etern ca muzica este dorul și, odată ce o cunoști pe oșeanca ce-și zice „Mărie”, simți până la stările sufletului aceasta. Dorul e stăpânul necesar al frumusului din viață
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
corelația fenomenelor prezente, Nicu Vintilă Sigibida concretizează că a avut șansa de a descoperi o carte de excepție, cu denumirea „Domnul de Rouă”, dedicată acestui personaj de legendă în care autorul Petre Florea acumulează și grupează articole din presa literară, folclorică și, ulterior, face o cronică, un studiu științific care nu a mai fost scris până acum, la noi în țară, întrucât s-a documentat foarte mult, găsind în Germania, anul 1000 e.n., și în Bosnia paralelisme potrivit legendei, personajului cu
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română by http://uzp.org.ro/domnul-de-roua-o-noua-revista-in-cultura-nationala-romana/ [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL”: închiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț Închiderea oficială a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”; spectacol folcloric al formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al
închiderea oficială a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5381/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-inchiderea-oficiala-a-festivalului-la-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100780_a_102072]
-
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FOLCLOR „CEAHLĂUL”: închiderea oficială a Festivalului la Piatra Neamț Închiderea oficială a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”; spectacol folcloric al formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana
închiderea oficială a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5381/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-inchiderea-oficiala-a-festivalului-la-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100780_a_102072]
-
oficială a Festivalului Internațional de Folclor „Ceahlăul”; spectacol folcloric al formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
închiderea oficială a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5381/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-inchiderea-oficiala-a-festivalului-la-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100780_a_102072]
-
de Folclor „Ceahlăul”; spectacol folcloric al formațiilor invitate. La ediția din acest an participă formații din România - Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
închiderea oficială a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5381/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-inchiderea-oficiala-a-festivalului-la-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100780_a_102072]
-
Ansamblul folcloric și formația de călușari „Mugurelul” din Costești, județul Argeș, Ansamblul de Cântece și Dansuri “Burnasul”, Teleorman, Ansamblul Folcloric ,,Mugurelul”, Cernavodă, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte” al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț - , și din străinătate - Ansamblul Folcloric Lubovnana, Slovacia, Academic Folk Dance Group Študent Maribor, Slovenia, The Folk-Dance Company of Szeremle, Ungaria, Ansamblul Cervona KalenaUcraina.
închiderea oficială a Festivalului Internaţional de Folclor „Ceahlăul” by http://www.zilesinopti.ro/evenimente/5381/festivalul-international-de-folclor-ceahlaul-inchiderea-oficiala-a-festivalului-la-piatra-neamt [Corola-blog/BlogPost/100780_a_102072]
-
Irina Loghin, Margareta Pâslaru, Lucreția Ciobanu, Marioara Murărescu, Florentina Satmari, Elise Stan, Liza Panait și câți alți oameni de valoare ai României nu l-au creionat afectiv?! Atunci când ne petrecem câteva clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se datorează cu predilecție glăsuitorilor melosului folcloric. Cântecele la care a lucrat istoria trec peste înțelegerea
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se datorează cu predilecție glăsuitorilor melosului folcloric. Cântecele la care a lucrat istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta fremătândei adolescențe, până la cea a cununilor de argint în păr! Simțirea lor e adânc sentimentală. O simțire a celeilalte ființe: ființa din interior! Unul
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta fremătândei adolescențe, până la cea a cununilor de argint în păr! Simțirea lor e adânc sentimentală. O simțire a celeilalte ființe: ființa din interior! Unul dintre artiștii glăsuitori ai muzicii folclorice românești de peste șase decenii, statornic și iubitor al cântecului, hărăzește românilor nespusă fericire, tot atât de mare ca și duioșia și frumusețea vocii sale. Este făptuitorul unei cărări de lumină în muzica pur folclorică românească, Benone Sinulescu, artistul care se leagă adânc
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
din interior! Unul dintre artiștii glăsuitori ai muzicii folclorice românești de peste șase decenii, statornic și iubitor al cântecului, hărăzește românilor nespusă fericire, tot atât de mare ca și duioșia și frumusețea vocii sale. Este făptuitorul unei cărări de lumină în muzica pur folclorică românească, Benone Sinulescu, artistul care se leagă adânc și inseparabil de ceea ce iubește, împletind rădăcinile cântecelor sale cu rădăcinile întrupării neamului; este artistul care n-a fost niciodată deconectat de la priza culturii și muzicii folclorice, artistul pentru care cântecele nu
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de lumină în muzica pur folclorică românească, Benone Sinulescu, artistul care se leagă adânc și inseparabil de ceea ce iubește, împletind rădăcinile cântecelor sale cu rădăcinile întrupării neamului; este artistul care n-a fost niciodată deconectat de la priza culturii și muzicii folclorice, artistul pentru care cântecele nu-și pot explica rostul existenței lor durabile decât în palma inimii care le cântărște cel mai adevărat, dincolo de toți savanții lumii, și întocmai prin însoțirea curentului pe drumul neîntreruptului timp al schimbărilor. Maestrul Benone Sinulescu
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de plumb al neadaptării provoacă o anemică bătaie de vânt, în stare să clintească numai o firavă perdea din geam! Astfel de oameni stranii, nu au șansa de a doborî decât un fir de iarbă, nu un copac al muzicii folclorice românești. Nici măcar nu-l pot atinge! Făptura sa înconjurată de nimbul unei cariere artistice solare, de peste șase decenii, nu este tangibilă decât cu însuși mitul muzicii folclorice românești. Benone Sinulescu nu a stricat nici măcar o singură notă muzicală în această
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de a doborî decât un fir de iarbă, nu un copac al muzicii folclorice românești. Nici măcar nu-l pot atinge! Făptura sa înconjurată de nimbul unei cariere artistice solare, de peste șase decenii, nu este tangibilă decât cu însuși mitul muzicii folclorice românești. Benone Sinulescu nu a stricat nici măcar o singură notă muzicală în această carieră, Benone Sinulescu a îmbogățit muzica folclorică de cântece pe care generație după generație, românii le-au pus în vaze sufletești. „Cu Benone Sinulescu am fost colegă
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
Făptura sa înconjurată de nimbul unei cariere artistice solare, de peste șase decenii, nu este tangibilă decât cu însuși mitul muzicii folclorice românești. Benone Sinulescu nu a stricat nici măcar o singură notă muzicală în această carieră, Benone Sinulescu a îmbogățit muzica folclorică de cântece pe care generație după generație, românii le-au pus în vaze sufletești. „Cu Benone Sinulescu am fost colegă la Școala specială de muzică din București. Cel mai important și cel mai drăguț coleg. Glas plăcut și frumos. Același
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
artistul ci și cu omul Benone Sinulescu. Artistul este dublat de un om neegalabil ca bunătate și omenie, între cântăreții de ieri și cântăreții de azi. Activ fervent, entuziast, generos, maestrul Benone Sinulescu e un participant la păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
este dublat de un om neegalabil ca bunătate și omenie, între cântăreții de ieri și cântăreții de azi. Activ fervent, entuziast, generos, maestrul Benone Sinulescu e un participant la păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de ieri și cântăreții de azi. Activ fervent, entuziast, generos, maestrul Benone Sinulescu e un participant la păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de cântec
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
divertisment care vin să completeze amplul program religios pregătit de către Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Astfel, dintre acțiunile de mare anvergură ce se desfășoară cu ocazia Sărbătorilor Iașului amintim Masă și Ceaiul Pelerinilor, Promenada Costumelor de Epocă, decernarea Premiilor „Pogor”, Festivalul folcloric „Trandafir de la Moldova”, spectacole și concerte în aer liber, Târgul de Toamnă și Sărbătoarea Vinului, cupe și competiții sportive etc. În fiecare an, ziua de 14 octombrie, Hramul Sfintei Parascheva, se deschide cu Sfântă Liturghie oficiată de un înalt sobor
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 by http://www.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-3-18-octombrie-2009/ [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
poezie “Grigore Vieru”, conferințe tematice susținute de scriitori, critici și traducători, recitaluri de poezie, lansări de carte Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Primăria Chișinău, Asociația Culturală Feed Back 11.00-18.00, Piața Unirii (Casă Studenților în caz de vreme nefavorabilă): Festivalul folcloric “Trandafir de la Moldova” - Organizator: Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași și Primăria Municipiului Iași 12.00-13.00, Parcul Copou: Concert susținut de către fanfara militară a Garnizoanei Iași - Organizator: Garnizoana Iași 14.00, Instituții partenere: Activități de voluntariat
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 by http://www.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-3-18-octombrie-2009/ [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
00, Bibliotecă “Gh. Asachi” Iași: “Iasul în suflet de copil”, spectacol de muzică și poezie - Organizatori: ISJ Iași, Școala “Ion Ghica” Iași, Bibliotecă “Gh. Asachi” Iași, Școala Dancu Iași 13.00-14.00, Școala “Elenă Cuza” Iași: “Pasiune și tradiție”, moment folcloric Organizatori: ISJ Iași, Școala “Elenă Cuza” Iași, Clubul copiilor 13.00, Bibliotecă “Gh.Asachi”: Simpozion “Gheorghe Asachi” (140 de ani de la moartea cărturarului - 12 noiembrie 1869) - Organizatori: Primăria Municipiului Iași, Bibliotecă “Gh.Asachi”, Uniunea Scriitorilor Filiala Iași 16.00, Palatul
Sarbatorile Iasului 2009 3 - 18 octombrie 2009 by http://www.iasi4u.ro/sarbatorile-iasului-3-18-octombrie-2009/ [Corola-blog/BlogPost/95889_a_97181]
-
de dans și coregraf pentru jocurile populare, cele mai multe culese de el din zona Transilvaniei, la Teatrul Muzical din Brașov (astăzi Opera - Brașov) și la Casa de Cultura Reduta (unde am fost nu numai colegi, ci și pianista lui la dansurile folclorice și de caracter). În 1988 înființează cursurile de dans Spotiv (societate), făcându-se cunoscut în întreaga țară prin stilul său unic de a preda activ și educativ dansurile latino și standard. Stilul său desăvârșit și-a pus amprenta în lumea
I.C. VASILIU (1931-1999) – DIN NOU DESPRE „UN TITAN AL DANSULUI” de CORINA KISS în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/corina_kiss_1434957252.html [Corola-blog/BlogPost/347006_a_348335]