404 matches
-
Stilul este al unui erudit sobru, dar nu suficient de critic. Contactul cu literatura franceză i-a prilejuit o lucrare despre viața și opera lui André Chénier și traduceri din Alphonse de Lamartine, Alfred de Musset și André Chénier. În folcloristică T. se face cunoscut prin studii referitoare la credințe, datini, colinde, descântece și proverbe, publicate în „Ateneul român”, „Binele public”, „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Foaia Societății «Românismul»”, „Literatură și artă română”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
II, 406-408; Petre V. Haneș, Gh. Dem. Teodorescu, PL, 1942, 1; Ovidiu Papadima, G. Dem. Teodorescu, RFR, 1944, 5; Maria Frunză, G. Dem. Teodorescu, folclorist, ALIL, t. XI, 1960, fasc. 2; Ovidiu Papadima, G. Dem Teodorescu, REF, 1961, 3-4; Vrabie, Folcloristica, 219-228; Adrian Fochi, Recherches de folklore comparé sud-est européen en Roumanie (XIX-e siècle), RSE, 1968,1; Gheorghe Vlăduțescu, G. Dem. Teodorescu sau Nostalgia Antichității grecești, TMS, 1969, 3; Ist. lit., III, 889-896; Bârlea, Ist. folc., 250-259; Virgiliu Ene, Folcloriști români
TEODORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290140_a_291469]
-
prin expresivitatea textelor și prin prezentarea lor cu semne diacritice, menite să redea „formă în care se aud”. Comentatorii au lăudat, la apariție și mai tarziu, preocuparea lui Ț. pentru surprinderea unor particularități dialectale, ceea ce are nu numai o semnificație folcloristica, ci și una lingvistică. Un glosar amplu dovedește bună cunoaștere a graiului popular din Maramureș și a unor termeni împrumutați din maghiară și germană. Colecția a fost un imbold pentru culegerile ce au urmat, iar unele balade i-au servit
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
populare din Maramureș”, VR, 1907, 2; Ion Agârbiceanu, Dr. Alexandru Țiplea, TIA, 1938, 14; Iorga, Oameni, IV, 285-286; Aurel Decei, Dr. Alexandru Ciplea (1885-1938), AIN, 1936-1938; Predescu, Encicl., 247; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 53-84; Bârlea, Ist. folc., 422-423; Scrisori către Ioan Bianu, V, îngr. Marieta Croicu și Petre Croicu, București, 1980, 325-335; Gavril Istrate, Un folclorist maramureșean: Alexandru Țiplea, CRC, 1985, 27; Dumitru Pop, Cărturarul patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
și introd. Iordan Datcu, București, Minerva, 1976, 142-149; Gr. G. Tocilescu, RIAF, 1910, 7-16; N. I. Apostolescu, Hasdeu și Tocilescu, RIAF, 1912, 24-25; Ovidiu Papadima, Folclorul în periodicele lui Hasdeu („Traian” și „Columna lui Traian”), SIL, 292-296; Chițimia, Folcloriști, 193-216; Vrabie, Folcloristica, 228-235; Maria Frunză, Grigore Tocilescu și integrarea sa în evoluția preocupărilor folcloristice naționale din veacul al XIX-lea, AUI, literatură, t. XVI, 1970; Ist. lit., III, 896-904; Bârlea, Ist. folc., 310-313; Virgiliu Ene, Folcloriști români, Timișoara, 1977, 120-129; Dicț. lit.
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
În Muzeul Fălticenilor există ceva În acest sens. Mi-au adus multă bucurie aprecierile Dstră și faptul că urmăriți să cunoașteți modesta mea activitate. Sunt prea puțin folcloristă, deoarece lucrările mele sunt mai mult din domeniul istoriei literare și a folcloristicii. Mă pasionează cercetarea documentelor. Munca mea didactică și de directoare, ca și problemele diferite ale vieții, dar poate și o exigență exagerată față de propriile mele lucrări, au făcut ca numele meu să apară mai rar. Lucrez și În domeniul literaturii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu 709 Maria-Luiza Ungureanu, profesor, publicist din București. Germanist și preocupări de folcloristică. 1037 organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă și știe că eu am impulsionat revalorificarea activității folcloristului și cărturarului fălticenean. E foarte bine că se vorbește și se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
asemenea un material bibliografic al Întregii activități a lui Artur Gorovei. Aștept să-mi dați și Dstră sugestii, ce anume ar fi mai interesant. M-ar bucura și colaborarea D-nei Apetroaiei cu amintiri din activitatea și relațiile D-sale cu folcloristica. Pentru fălticenenii de aici, Îmi iau eu sarcina să-i solicit. Vreau când mă prezint la Dl. Gafița cu propunerea, să-i pot pune În față materialul măcar În parte, pentru ca să-și dea seama de seriozitatea lucrării. și faptul că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de ceva personal, am lăsat la urmă. Vă țin la curent cu ceea ce am intenția să public, dacă bine Înțeles va găsi apreciere. Lucrez acum câteva articole - studii, documente,pentru reviste din țară și din Capitală. Am multe lucruri Începute. Folcloristica și documentele literare ocupă primul loc. Sper ca În vacanța aceasta să pot lucra mai mult șiă mai bine! Dorindu-Vă și Dstră multă sănătate și spor În activitatea frumoasă pe care o desfășurați, să scuzați Întârzierea răspunsului meu șiă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Eu am vorbit și cu conducerea Societății noastre și am fost rugată să Vă fac propunerea. 714 Așa-i spunea D-na Ungureanu lui ștefan S. Gorovei, istoricul de la Fălticeni. 715 Referire la lucrarea lui P. Ursache: „șezătoarea” În contextul folcloristicii, București, Ed. Minerva, 1972. 1045 Ar fi vreo 30 de intelectuali care ar putea deveni membri ai Societății? Orice iubitor de literatură română și străină, orice doritor să lucreze Într-un domeniu al istoriei culturii noastre ar primi, cred, cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la Universitatea „La Sapienza” din Roma (1993). Și-a luat doctoratul în științe filologice cu teza Folcloristul Enea Hodoș (1974). La îndemnul lui Ion Mușlea, care l-a călăuzit cu discreție și generozitate, F. și-a dedicat ani întregi istoriei folcloristicii transilvănene. Unele dintre aceste studii le-a strâns în volumul Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor (1994). A doua carte, Folcloristul Enea Hodoș (1995), evidențiază calități de cercetător autentic: perseverența investigării, minuția (pe care i-o remarcase și Ovidiu Bârlea
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
seratele bucureștene ale Junimii: Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Ioan Slavici. SCRIERI: Folcloriști ardeleni. Colecții inedite de folclor, Cluj-Napoca, 1994; Folcloristul Enea Hodoș, Cluj-Napoca, 1995; Prieteni români ai lui M. Gaster, Cluj-Napoca, 1997; Din trecutul folcloristicii românești, Cluj-Napoca, 2001; M. Gaster & Agnes Murgoci - avocați în Marea Britanie ai culturii populare românești - Advocates in Great Britain of Romanian Culture, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: M. Gaster în corespondență, pref. edit., București, 1985; Romulus Felea, Avram Iancu în tradiția orală a
FLOREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287026_a_288355]
-
populare românești, introd. edit., București, 1966; Soarele și Luna. Balade populare românești, București, 1966; Folclor din Oltenia și Muntenia, III-V, București, 1968-1970; Petru alias Dăncuș de Ieud, Strigături, glume și basme culese din popor , introd. edit., în Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 287-392; Dumitru Stăncescu, Sora Soarelui. Basme culese din popor, pref. I.C. Chițimia, București, 1970, Cerbul de aur. Basme culese din popor, pref. edit., București, 1985; Mărturisiri literare (organizate de D. Caracostea în anii 1932-1933), introd. edit., București
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
folcloriștilor”, „Scânteia”, 1979, 13 septembrie; H. Anger, Ein Lexicon der Folkloristen, „Karpaten Rundschau”, 1979, 42; I. C. Chițimia, Tipuri de dicționare și diversitatea lor, ALIL, t. XXVIII, 1979-1980; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL, 1981, 35; Mihai Coman, Elogiul unei ediții de folclor, LCF, 1982, 13; Adrian Fochi, „Dicționarul folcloriștilor II”, RITL, 1984, 1; Ion Cuceu, „Toma Alimoș”, LCF, 1987, 26; Nicolae Constantinescu , Petru Caraman, „Studii de folclor”, LL, 1988; Aurel Martin, Opera
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
textelor autentice cu „cele întocmite de unii scriitori”, cum sunt ghicitorile din culegerile lui Anton Pann, de exemplu, precum și „omiteri de ghicitori, schimbarea subiectului și intervenții în forma originalului” (Ovidiu Bârlea), colecția Cimiliturile românilor rămâne una dintre lucrările fundamentale, ale folcloristicii românești. De o valoare asemănătoare este și corpusul Descântecele românilor (1931), alcătuit prin consultarea a numeroase culegeri publicate în reviste și în volume și prin despuierea unor manuscrise datând din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Colecția cuprinde
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
apariția „Șezătorii”, CRC, 1967, 11; Mihail Șerban, Amintiri literare, București, 1968, 139-181; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970; Iordan Datcu, Artur Gorovei în lumina amintirilor sale, REF, 1972, 1; Petru Ursache, „Șezătoarea” în contextul folcloristicii, București, 1972; Bârlea, Ist. folcl., 327-332; G. T. Kirileanu, Corespondență, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1977, 459-484; Ion Chelcea, Artur Gorovei (1864-1951). Cu privire la activitatea sa entografică și folclorică, „Suceava. Anuarul Muzeului Județean”, 1981, 493-508; Lucia Berdan, Artur Gorovei și
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
e soarele în luptă cu întunericul, Miorița, un „bocet solar”. C. definea mitul prin caracterul său sacru (idee-pivot în cercetările lui Mircea Eliade asupra mitului), dar reducea o complexitate de factori la imuabila schemă mitologică. Adevărata sa contribuție în domeniul folcloristicii apare când valorifică experiența și observația directă. El este autorul unor substanțiale analize asupra ghicitorii (Ghicitorile poporale), a proverbului (Nașterea proverbilor), al unui expozeu în care fixează liniile mari de evoluție ale baladei și se numără printre cei care au
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
a medicilor, economiștilor, esteticienilor, folcloriștilor, juriștilor etc. Astfel, o atentă examinare a monografiilor publicate va depista în rapoartele detaliate de cercetare, alcătuite de diferiți specialiști, preocupări inedite pentru reprezentanții respectivelor discipline. De pildă, personalități de frunte ale antropologiei, esteticii și folcloristicii, cum sunt Fr. Rainer, V. Caramelea, T. Vianu, C. Brăiloiu, M. Pop, H. Brauner, au resimțit din plin efectele deschizătoare de orizont ale cooperării cu sociologii; sunt edificatoare, în acest sens, configurarea unui „lăstar viabil: antropologia culturală” (Geană, 1996, 217-221
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pedagogică (Suferințele unui învățător de la naștere până în timpul prezent, 1888, Amintiri din copilărie,1902, Chipuri din satul nostru, 1909 etc.). A scris și poezii (unele în grai bănățean), nesemnificative însă. C. s-a înscris, cu dăruire, într-o tradiție a folcloristicii bănățene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoș, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan ș.a., pe care s-a străduit să o îmbogățească după pricepere și posibilități. Culegeri: Poveștile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895; Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; Păcală
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
editat, împreună cu un vast studiu despre doină, rămas în manuscris, abia după moartea sa (Poezia tradițională română, 1969). Tot postum, în 1971, i s-a tipărit și volumul Problemele tipologiei folclorice, elaborat în colaborare cu Ovidiu Bârlea. Continuator, pe tărâmul folcloristicii, al lui Hasdeu și Densusianu, C. a contribuit hotărâtor la progresul disciplinei, atât prin avansarea de noi idei, cât și prin inițiative de natură practică. Subliniind rolul individului în creația anonimă, el a acordat specială atenție realizării estetice. Aplicând principiul
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
ale lui C. figurează cele vizând întocmirea unui corpus folcloric și, în genere, producerea instrumentelor de lucru necesare activității specializate, în primul rând a unor cataloage tipologice. După B. P. Hasdeu și Ovid Densusianu, contribuția cea mai de seamă în folcloristica românească este cea a lui Dumitru Caracostea. Dacă de profesorul său Ov. Densusianu îl apropie finețea analizei estetice a cântecului popular, deși întemeiată pe alte baze, mai multe aspecte comune îl leagă de cel dintâi. Ca și Hasdeu, profesorul Caracostea
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
comune îl leagă de cel dintâi. Ca și Hasdeu, profesorul Caracostea a arătat același neastâmpăr intelectual, aceeași încercare de cuprindere a unor domenii vaste care depășeau hotarele unei discipline. Dacă se ține seama că la continuarea metodei de investigații din folcloristică, profesorul Caracostea are o contribuție covârșitoare, fiind întemeietorul metodei intorico-geografice, rolul lui în dezvoltarea acestei discipline apare în toată plinătatea și adugă o notă la titanismul lui hasdeian. OVIDIU BÂRLEA SCRIERI: Miorița în Moldova, București, 1916; Poetul Brătescu-Voinești, București, 1921
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
și literatură a Institutului Moldovenesc de Cercetări Științifice (Tiraspol- 1939, Chișinău, 1940-1941), director al Institutului de Istorie, Limbă și Literatură al Academiei de Științe de la Chișinău (1946-1952), director al Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952-1956), șef al sectorului de folcloristică al Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe de la Chișinău (1960-1979). În 1940 a participat la procesul de înlocuire a alfabetului latin cu alfabetul rus. Sub masca „neaoșismului moldovenesc”, a promovat ideea antiromânismului, impunând teoria falsă a celor
CIOBANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286235_a_287564]
-
pricepere și rigoare universitar-pozitivistă instrumentele de lucru și materia supusă exegezei prin prisma unei concepții bine structurate. Interesul pentru literatura română veche se întrepătrunde organic cu preocupările pentru creația populară. De astă dată, cercetările vor fi strânse în Folcloriști și folcloristică românească (1968), volum distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Concentrându-și atenția asupra principalelor direcții în folcloristica din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, C. insistă mai ales asupra școlii lui B.P. Hasdeu. Pornind de la convingerea că
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
pentru literatura română veche se întrepătrunde organic cu preocupările pentru creația populară. De astă dată, cercetările vor fi strânse în Folcloriști și folcloristică românească (1968), volum distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Concentrându-și atenția asupra principalelor direcții în folcloristica din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, C. insistă mai ales asupra școlii lui B.P. Hasdeu. Pornind de la convingerea că o istorie a folcloristicii nu poate fi scrisă fără cunoașterea adâncită a personalităților care au investit eforturi în
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]