400 matches
-
odată cu analiza principiilor, autoarea schițează cu discreție și traiectoria unei vieți pe care amploarea și îndrăzneala proiectelor o sortiseră, probabil inevitabil, eșecului. Surprinzător pentru un cercetător a cărui operă face autoritate în domeniile sale diverse de specializare - nu numai în folcloristică, dar și în stilistică și în studiul literaturii - tocmai această perspectivă generală a fost mai puțin studiată și, desigur, mai puțin înțeleasă; privită cînd ca rezultat al indeciziei unui autor tentat, pe rînd, de diferite domenii nu prea apropiate, cînd
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
Rodica Zafiu Obiceiul bradului împodobit de Crăciun e, se știe, de origine nordică (cel mai probabil, provine din spațiul german) și s-a răspândit în restul Europei și în lumea întreagă destul de târziu, începând din secolul al XIX-lea. Folcloristica românească a înregistrat fenomenul, pentru a cărui cercetare referința obligatorie o reprezintă o conferință a lui Petre Ispirescu. În textul său din 1882, publicat inițial în Convorbiri literare și apoi în volum (Despre pomul Crăciunului, 1866), Ispirescu își rememora surpriza
„Pom de Anul Nou...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5858_a_7183]
-
și povățuiri a lui Iordache Golescu, cuprinzând 16.350 de tipuri și 4.135 tipuri de asemănări din aceeași colecție, întregită cu asemănări (comparații) populare extrase din cântecele și descântecele populare (995 tipuri) și cu 1.400 credințe populare” (Istoria folcloristicii românești, Editura Enciclopedică Română, 1974, p. 325); un corpus obținut prin excerptarea de exemple din 294 de surse scrise (la finalul întreprinderii) și prin corespondența cu 340 de raportori benevoli, cei mai mulți dintre aceștia învățători cu care autorul a fost pus
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
absolut aberantă a acestei opere în cultura românească. Am în vedere faptul că, în ciuda exemplarității necontestate a acestor volume, textele despre Proverbele... lui Zanne se pot număra pe degete. Cu excepția celor două capitole sintetice, al lui Ovidiu Bîrlea, din Istoria folcloristicii (citat mai sus), respectiv al lui Iordan Datcu din Dicționarul etnologilor români (vol. II, București, Saeculum I.O., 1998, p. 293 - 294), doar câteva recenzii de întâmpinare a colecției fac referiri directe la această carte și la autorul ei. Este
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
15). Nu cred până la capăt acest lucru, pentru simplul fapt că, măcar de circumstanță, Zanne a fost citat mereu. Desigur, de la a fi citat reverențios până la a fi citit cu interes, comentat cu competență și înțeles cu profit pentru evoluția folcloristicii românești în general este o cale lungă și care rămâne de parcurs. Nu bag mâna în foc că reeditarea Proverbelor... va marca încheierea acestor exerciții de admirație mută înaintea reușitei grandioase a lui Iuliu Zanne, dar sper că măcar o
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
sper că măcar o parte din praful indiferenței să fie risipit. În aceste contexte, nu pot decât să salut cu efuziune reluarea, într-o nouă ediție, a vechiului corpus sapiențial românesc. În ultimii zece ani, aproape toate cărțile fundamentale ale folcloristicii și etnografiei noastre de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al XX-lea, acele cărți făcute cu abnegație de o serie de foarte harnici intelectuali fascinați de strălucirea proiectelor de restituire a tezaurului cultural popular, formulate, la
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
György Ligeti, generând adevărate capodopere ale literaturii muzicale camerale și simfonice, prezente cu obstinație pe importante scene de concert naționale și internaționale, încurajați de generosul sprijin al Consiliului Județean Timiș, am decis reeditarea, după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a spiritualității rurale românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce
Colocviul ?Sabin V. Dr?goi? by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
armonizări ale melodiilor de colinde, doine și cântece, dansuri prezente în Monografie. Pentru a facilita lectorului contemporan o imagine critică, obiectivă și cuprinzătoare, cu informații aduse la zi, am analizat demersul monografic al lui Sabin Drăgoi din triplă perspectiva: istoriografica, folcloristica (prin cele două studii semnate de Constantin-Tufan Stan și Constantin Catrina) și lingvistică, prin Glosele datorate lui Simion Dănilă. Ne-am străduit să adoptăm un sistem unitar de tehnoredactare a textelor, doar în unele situații (vezi, de exemplu, modul de
Colocviul ?Sabin V. Dr?goi? by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
cei doi, cercetări pe meleagurile amintite vor face și Tiberiu Alexandru (n. 1914 - 1997), Constantin Palade (n. 1915 -1974) sau Emilia Comișel (n. 1913 - 2010). În anul 1955, în partea sârbească a Banatului poposește Constantin Brăiloiu (n. 1853 - 1958), părintele folcloristicii contemporane. Acesta a avut ca obiectiv principal descoperirea similitudinilor în cazul repertoriului muzical de pe întreg teritoriul Banatului. Cercetarea a fost însă întreruptă din cauza îmbolnăvirii lui Brăiloiu. Materialul cules nu a fost sistematizat și publicat găsindu-se, probabil și astăzi, la
Folclorul rom?nilor din zona s?rbeasca a Banatului by Daniela Roxana Gibescu () [Corola-journal/Journalistic/83662_a_84987]
-
1939-1941). După întoacerea în țară, intuind că ordalițiul critic nu se numără printre calitățile sale predilecte, Papadima va renunța la cadența foiletonului de gazetă, spre a se dedica unor ramuri care se potriveau mai bine naturii sale laborioase: istoria literară, folcloristica și eseistica. Cedând însă imboldului de a-și strânge cronicile într-o antologie, viitorul profesor le va publica în 1943 sub titlul Creatorii și lumea lor. Schițe de critică literară, pentru ca în 1971 volumul să cunoască a doua ediție (Scriitori
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
Prenume: Dumitru, V. Data nașterii: 28 aprilie 1941, sat. Giurgioana, com. Podu Turcului, jud. Bacău Studii superioare: Facultatea de Filologie, Iași (1965), Facultatea de Filologie (limbi străine), București (1974). * Doctorat în filologie, 1998, cu teza „Importanța revistei Ion Creangă în folcloristica românească”, Univ. București (îndrumător, Mihai Pop). Activitate didactică: * profesor de limba și literatura română și director la Măcărești-Iași, la liceele 2, 3, 4 și Mihail Kogălniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. * inspector la Comitetul de Cultură și Artă Vaslui
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ar fi mulțumit a înșira toate plantele într-o ordine alfabetică, aducând asupra fiecăreia din ele tot ce a putut aduna din obiceiele și credințele poporului român” (7). Fără să știe, Hasdeu intuia modul în care un alt Simeon al folcloristicii românești - Simeon Florea Marian - începuse deja să-și alcătuiască monumentala lucrare Botanica poporană română. Câteva decenii de muncă (1870-1907) s-au materializat în 13 volume : 12 volume de text și un volum ierbar, însumând circa 6.000 de file și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ca și În timpurile moderne, aici, la confluența intereselor de expansiune a trei mari imperii, pare totuși de domeniul miracolului. Tradiția istorică despre Întemeierea statelor românești este o lucrare ce adună, Într-o viziune originală, datele cercetării din domeniul istoriei, folcloristicii, literaturii, reprezentând un element de sinteză și de noutate pe tărâmul raportului dintre tradiție 6 Ion Toderașcu, Studiu introductiv la Gh. I. Brătianu. Unitatea românească - discurs istoric, p XI; (Originile și formarea unității românești, Ed. Universității Al. I. Cuza, Iași
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
Voicu (1960-1968), Radu Mavrodin, Vasile Vasilescu (în Contemporanul), Georg Berger (Neuer Weg), M. George, G. Bilca, M.G., G.M. ș.a. În opera să selectivă se cuprind: Lexic regional (colaborator; 1960); Cercetări literare. Studii, eseuri și articole de istorie și teorie literară, folcloristica. literatura comparată etc. (E.P.L., 1969); Istoria literaturii române. Vol. III. (Tratat academic colectiv, colab. cu studiul: Familia, Tribuna și alte publicații transilvănene din epoca). București, Ed. Academiei, 1973; Dicționar de termeni literări (Colectiv, București, Ed. Academiei, 1976); Artă și literatura
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
cele din ultimii 1015 ani: Ucraina, Federația Rusă, Estonia, Letonia, Republica Moldova, Franța, SUA, Japonia, India. Începând cu anul 1954, George Muntean a publicat peste 3 000 de articole, cronici literare, eseuri, recenzii, studii de istorie, teorie și critica literară, estetică, folcloristica, politologie, reportaje, portrete literare, evocări, interviuri în diferite reviste și ziare românești și străine. Numele său figurează în peste 80 de volume apărute în țară și în străinătate. Activitatea sa de critic și istoric literar, folclorist, editor, conferenfiar public, militant
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
a Consiliului local municipal. O carte pe care unii ar vrea-o scutită de comentarii și tabele statistice referitoare la viața școlilor și a bisericilor, la starea de sănătate a populației, de trimiteri la „oameni de seamă” ai locurilor, la folcloristica locală, dar care, ancorată în toponimia local ă, s trălucește tocmai prin valoarea științifică densă, prin repetire, a tuturor acestor elemente care înseamnă nu numai păstrarea identității Dorohoiului, dar însăși a României de astăzi și de mâine. Istoria poporului român
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
așteptată. Rămânând în zona modernismului în materie de pagină scris ă, u n cercetător, Ilie Dan, desfide unor monografi - preoți, în văță tori și profesori - care fac comentarii mânați de un patriotism loc al, cu trimiteri la tradiții, obiceiuri și folcloristică, chem ându -i către ,,cercetarea durabilă și multidisciplinară, pe grupuri de spec ialitate: istorici, arheologi, geografi, sociologi, căutători în topo nimie. Dezideratului promovat de Ilie Dan îi răspunde indirect Liviu Papuc, care în ,,Convorbiri literareʺ n r.11 /2007, referinduse la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Bârlad, Vaslui, Huși , ca centre de influență zonală, dar și la Curteni, Crețești, Bohotin, Boțești, Fălciu și Răducăneni, la Vulturești, Buhăiești, Costești ori Sauca, la Murgeni, Lungești, Băsești, Banca, Tutova ori Șul etea, s-a făcut, în timp, multă literatură, folcloristică, muz eist ică, știință și artă, cultură deci. Asemenea oameni, atunci ca și acum, chiar dacă vor fi fost îndemnați de dorința să și vadă numele de au tor pe cartea, revista ori ziarul editat, nu i învinuiesc, ci di n
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lui Lenin, Organizația de partid și literatura de partid. Sînt două culturi, zicea Ilici: una a exploatatorilor, alta a exploataților. Și ce firave erau rezervele față de "cultura cu sens unic" atunci cînd am trecut eu prin facultate! La cursul de .Folcloristică, studiam haiducia și cîntecele create de "masele populare trezite la o viață cu totul nouă". L-am citat pe Alexoaie, om cu studii la Moscova. "Partidul Muncitoresc/ Mă învață să citesc"; "Foaie verde ca molidu/ O vinit la noi Partidu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
1 septembrie; C. Pajură [C. Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28 octombrie; Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; I. C. Chițimia, Preocupările pentru folclor ale lui G. T. Niculescu-Varone (1884-1984), „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1984, 100-102; Datcu, Dicț. etnolog., II, 113-115. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
Tehnopress, Iași, 2012; Lăuntrul luminii, Editura Doxologia, Iași, 2012. Cărți de teatru: Vlad Țepeș, Editura Junimea, Iași, 1984; Jeanne d'Arc, Editura Moldova, Iași, 1992; Oedip· Meșterul Manole, Editura Junimea, Iași, 1997; Constantin Brâncovean, Editura Fides, Iași, 2001. Volume de folcloristică: Floarea florilor Antologie de lirică populară, Editura Junimea, Iași, 1999; Floarea florilor Antologie de lirică populară, ediția a II-a adăugită, Editura Junimea, Iași, 2003 ; Literatură populară din județul Iași, Editura Tehnopress, Iași, 2006. Cărți de teologie: Rugăciune (I), Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Îndeplinirea încercarea este trecută cu succes; • Recunoașterea eroul este recunoscut; Demascarea răufăcătorul sau falsul erou este demascat; • Transfigurarea eroul capătă o nouă înfățișare; • Pedepsirea răufăcătorul este pedepsit; Căsătoria eroul se căsătorește și se înscăunează împărat. Moment de răscruce atît pentru folcloristică, cît și pentru naratologie, modelul lui Propp a însemnat triumful structurii asupra tematicii, basmul fiind în opinia lui Propp o "narațiune construită pe o corectă succesiune a funcțiilor", o matrice acțională în care ceea ce contează este stereotipia predicatelor și variabilitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
asupra cercetării descântecelor, farmecelor și vrăjilor. Descântecele apar astfel clasificate după natura bolii; importante sunt definițiile date deochiului și descântecelor-rugăciune. Autorul recurge la metoda comparativă pentru a încadra în context universal descântecul românesc, lucru recunoscut de Ovidiu Bârlea în Istoria folcloristicii românești. Amalia Pavelescu, cu studiul său Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se înscrie în preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă întreg timpul ritual și ceremonial al anului
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun augur, se pot transforma în oaspeți funești, în vrăjitori de rău augur.Spațiul, timpul și cauzalitatea sunt cercetate ca fenomene
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
vechi timpuri și a constituit o temă de meditație în toate culturile, de la cele mai vechi și mai îndepărtate până la cele moderne. Prezentarea diferitelor abordări ale destinului în cercetarea etnologică românească reprezintă o încercare de scriere a unei istorii a folcloristicii românești din perspectiva destinului Există două mari faze de evoluție în ceea ce privește viziunea propie narațiunilor populare. Destinul apare ca forță hotărâtoare încă din cele mai stăvechi timpuri, din faza arhaică a culturii românești , când iau naștere principalele structuri ale acestei forme
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]