646 matches
-
a copiilor deficienți de auz se realizează cu probe în care limbajul verbal intervine cât mai puțin. Acestea sunt probele neverbale și de performanță. Denumirea de "test fără limbaj" este relativă deoarece se adresează unor mecanisme psihologice puternic marcate de formalizarea lingvistică. Roșca, într-o taxonomie a testelor de inteligență, distinge între: - teste de inteligență individuale, predominant verbale Binet-Simon, Wechsler; - teste individuale neverbale și de performanță - Kohs, Labirinte Porteus etc.; - teste de inteligență de grup - Raven, Domino 48, Domino 70 etc.
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
etnologie și sociologie, ea se constituie ca un ansamblu de moduri de a gândi, de a simți și de a acționa dobândite prin Învățare, de valori Împărtășite exprimând credințele și filosofia (implicită sau explicită, conștientă sau inconștientă) specifice unui grup. Formalizarea acestui ciment social care servește drept regulator al comportamentelor individuale nu poate fi separată de culturile naționale. Abordările intrași interculturale ale firmelor sunt legate Între ele. Așa se explică de ce cultura de clan japoneză, foarte diferită de cultura birocratică de pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bine influența sistemului social asupra perceperii cognitive a mediului Înconjurător și să Înțelegem articularea cu fenomenul de categorisire tratat anterior. Într-adevăr, cheia teoriei RS este prezentă În concepția asupra obiectivării și a ancorării. Prin reperarea acestor două mecanisme și formalizarea funcționării lor, Moscovici se bazează pe o viziune esențialmente interculturală asupra gândirii umane, imaginând grupuri sociale În contact, cu situații și umanități diferite, care Înaintează, construiesc, selecționează, triază, recompun și reînnoiesc stocul cunoștințelor aflate la dispoziția lor. Primul proces implică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dinamică de transformări și ea nu se poate structura decît prin fraze cu acțiuni făcute sau suferite de actantul principal care își manifestă proprietățile și își modifică identitatea, astfel încît în cadrul programului narativ se reliefează un parcurs existențial. Există o formalizare lingvistică a identității narative și un model dinamic care redă parmanența actantului principal, traversînd eterogenitatea stadiilor lui succesive. Deși un concept central în mai multe științe, "identitatea" este greu de definit cu precizie în domeniile științelor umanului și socialului, iar
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al acțiunii ce vizează un enunț al stării. Programul narativ se poate interpreta ca o schimbare a stării, efectuată de un anumit subiect și afectînd un alt subiect, avînd în vedere o stare considerată drept consecință. Identificarea acestor repere permite formalizarea structurii intrigii în povestire prin schema narativă a acțiunii și identității narative a actantului principal din perspectiva existenței lui. Potrivit praxematicii, există narațiune, adică o configurație a unei serii de acțiuni eterogene unite într-un tot inteligibil, cînd relația actanțială
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Cehia), Masarykova Univerzita, Brno, 1999). 40 Așa cum arată ultimele evoluții, adică reîncadrarea programatică de la ultimul congres, realizată mai ales la îndemnul grupului numit Forumul din Brandýs, al lui Jakub Patočka, a mișcării Duka, etc. Forumul din Brandýs trebuie înțeles ca formalizare a unei rețele de personalități atașate "societății civile" și relativ apropiate de concepțiile coaliției guvernamentale actuale, mai ales de US și KDU-ČSL (reprezentanții forumului nu au reușit să fie numiți pe listele Coaliției ca înlocuitori ai reprezentanților ODA). După alegeri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
estetică. Electorul alege mai multe texte poetice pentru că "îi plac", dar nu poate explica de oe. Observatorul analizează textele și descoperă structuri similare, oferind, deci, propozițiile S care explică "opțiunile" L. De obicei, aceste structuri sînt de natură ritmică și formalizarea lor matematică este posibilă. Opțiunea fiind însă esența creației lirice (în limbaj), metoda lui Servien are meritul de a arunca balastul categoriilor esteticii normative și de a aborda direct structura operei, ajungînd la rezultate obiective și comparabile. Cred că nu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
substantive neutre, numărul poate să difere: (10) A adus un tablou și Maria va mai aduce două. Putem să tragem concluzia că substantivele neutre nu formează perechi de intrări lexicale diferite, spre deosebire de substantivele perechi masculin - feminin, de tipul prieten-prietenă. În ce privește formalizarea acestei analize, putem implementa ipoteza ambigenerică folosind o singură intrare lexicală, dacă admitem că această intrare lexicală poate avea trăsături variabile. Numărul substantivelor face parte dintre trăsăturile variabile non-dependente asociate cu o categorie lexicală, adică acele trăsături a căror prezență
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în text (în enunț). Dacă presupunem că există o corelație între selectarea anumitor valori pentru diferitele trăsături, putem să considerăm că substantivele neutre sunt specificate ca [Număr = sg, Gen = masc / Număr = pl, Gender = fem]. Indiferent de aceste aspecte teoretice privind formalizarea substantivelor neutre, ipoteza ambigenerică se confruntă cu câteva probleme empirice. Substantivele neutre la singular nu se comportă întotdeauna ca substantivele masculine la singular, astfel încât nu putem pune semnul egalității între ele. Diferența dintre ele este relevată de acordul diferit al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mișcare și localizare. O abordare explicit localistă a reprezentării evenimentelor îi aparține lui Gruber (1965), conceptele fundamentale folosite de acest autor fiind mișcarea și localizarea în spațiu. Jackendoff (în numeroase studii din perioada 1972−1990) este cel care a realizat formalizarea abordărilor locative. Abordarea lui J. M. Anderson (1971, 197785 − vezi Capitolul 1, 4.3.2.) este mai strict localistă decât cea a lui Jackendoff, Anderson folosind lista de roluri semantice definite prin combinații de trăsături. În abordarea localistă, noțiunea centrală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Aceste considerații duc la promovarea unei entropii relative care, între dezordinea totală a incertitudinii și a întîmplării, și repetiția (redundanța) fără informație, menține un grad de entropie suficient. Aici, utilitatea reglează practica. Acest model informațional, care privilegiază în același timp formalizarea, cuantificarea și programatica, a contribuit ca model simplu al analizei structurale, dar cu un grad de respectabilitate superior, la destinul cosmic al comunicării. "Figura" sa s-a difuzat în științele vieții și în științele etichetate ca umane. Ca joc ale
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
metodologiile "bugetului pentru rezultate". Aceasta se va putea face prin analiza realistă a costurilor aferente diferitelor variante posibile și dezbaterea transparență la nivel intra- si interministerial. Pe de altă parte legea finanțelor publice locale reprezintă un pas important în direcția formalizării clare a relațiilor dintre bugetul de stat și bugetele locale și a plasării acestora pe baze solide pe termen mediu și lung. ÎI. Politici de restructurare a economiei Guvernul își propune să accelereze procesul de privatizare a întreprinderilor și își
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
lor regionale erau în mare nevoie de standardizare. Ca urmare, limbile naționale au fost supuse unui intens program de uniformizare. Ortografia a fost fixată, gramatica a fost standardizată și vocabularele au fost definitivate. Mijloacele textuale ale acestei vaste operațiuni de formalizare și uniformizare lingvistică au fost dicționarele și tratatele de gramatică. Odată cu elevarea limbilor vernaculare la statutul superior de limbi naționale oficiale, scrierile istorice și, ipso facto, conștiința istorică, au fost turnate în jgheaburi naționale. Pe durata secolelor XVIII-XIX, pe măsură
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la politologii contemporani (Barry 1976; Barnes 1995). Bineînțeles că s-au schimbat tehnicile de analiză, făcîndu-se apel la instrumente preluate din psihologia politică, la elaborarea unor modele matematice de măsurare a puterii, la o cît mai cuprinzătoare și mai elocventă formalizare a conceptului însuși. În aceeași manieră, procesele de modernizare și de diferențiere structurală au impus o distincție mai clară între puterea politică și alte forme de putere. Dar, pînă la urmă, întrebările clasice legate de cine deține puterea și de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Lucrarea de față are drept scop reformularea problemei logice și filosofice a judecății după exigențele unei descrieri și apoi ale unei reducții fenomenologice. Am folosit de-a lungul timpului, în unele texte publicate, termeni (de exemplu: "dictatura judicativului", "judicativ constitutiv", "formalizarea logos-ului" etc.) și chiar unele idei din orizontul de cercetare al acestei lucrări. Însăși tema de bază a acesteia, anume determinarea judicativă a gândurilor, rostirilor și făptuirilor noastre, a fost anunțată cu diferite ocazii, prin referiri la condițiile în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ele însele o transformare, o veritabilă reconstituire, prin care sunt așezate în limite firești? Modalitățile de gândire, acum autonome și instituitoare ale unei "istorii a gândirii", s-au mișcat în sensul rafinării lor. Tocmai acest sens le-a condus către formalizare și către acroșarea și topirea celorlalte fapte sufletești, "subiective", în actele și scenariile proprii gândirii; totodată, către acreditarea câtorva dintre ele, astfel încât celelalte, posibile sau chiar probate (încercate) și "picate" la această probă, să fie socotite "incorecte" (cum sunt, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proprii gândirii; totodată, către acreditarea câtorva dintre ele, astfel încât celelalte, posibile sau chiar probate (încercate) și "picate" la această probă, să fie socotite "incorecte" (cum sunt, în orizont filosofic-istoric, unele scheme din logica stoicilor, din perspectiva schemelor logicii aristotelice). Momentul formalizării modalităților de gândire (a unora dintre ele) are prima semnificație pentru scopul lucrării de față. Tocmai acest moment instituie un fel de "dictatură" a gândirii (ca act) asupra obiectului inițial al gândirii practicile și unitățile de viață omenească și chiar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
decât acest sens limitat, de instituire "natural-istorică" a unui act; totuși, ea nu poate fi nesocotită, tocmai pentru că are preeminență în sens istoric, fiind și mai vizibilă în orizontul existenței omenești. Prin evenimentul constituirii gândirii autonome s-a petrecut o formalizare a logos-ului, așa încât faptul de a gândi (în mod formal) a devenit preeminent; cumva, și separat față de propriul său "obiect". Abia acum putem vorbi despre o coincidență între ceea-ce-este-formal și ceea-ce-este-a-priori. De asemenea, logos-ul inițial a fost de-naturat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale gândirii, rostirii și făptuirii, trebuie sustrasă, "reductiv", din aceste ocurențe, "comandate" de logos-ul formal însuși, pentru a stabili și pierderea de sens pe lângă sporul de care vorbeam mai înainte pe care, paradoxal, unitatea însăși a suferit-o datorită formalizării logos-ului. Pe de altă parte, aceste reducții se constituie ele însele prin regula de metodă a judicativului, după care orice fapt trebuie să aibă un temei; ele sunt, așadar, căi de căutare a unui temei. Dar atâta vreme cât temeiul "constituit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
demers care o vizează. Judecata este, în fapt, un fel de nod semantic, o unitate de semnificație, unificată prin sensul formal pe care îl capătă, îl păstrează și îl "aplică" în întregul orizont de existență umană, din momentul ivirii fenomenului formalizării logos-ului, adică al trecerii acestuia în "logică". Odată consumat acest eveniment, judecata constrânge gândirea, rostirea și făptuirea să intre în propriile sale "convenții", în virtutea deținerii privilegiului legăturii directe cu adevărul și, în urmare, în virtutea puterii sale de a exprima
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru demersul acestei lucrări. Și nu doar în măsura în care operează în interiorul filosofiei, ci în genere, adică extins la toate gândurile, rostirile și făptuirile acreditate în orizontul viețuirii omenești, orizont "public" în esența sa. Evenimentul constituirii dictaturii judicativului, având înțelesul general de formalizare a logos-ului, reordonează însuși orizontul logos-ului, impunând drept dominante conceptele de adevăr, judecată, raționament, argumentare; logos-ul este rostirea, adică gândirea expresivă, enunțată ca atare, intrată într-o formă căreia îi este propriu un înțeles (mai bine zis
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dictaturii judicativului. Desigur, a doua cale are, asemenea celei dintâi, sensul de prolegomene la un discurs cu adevărat "filologic", în măsura în care logos-ul vizat evită cele două închideri ale sale care au stăpânit discursul de orice tip în tradiția noastră culturală: formalizarea logos-ului și lingvistizarea sa. Felul în care a fost pusă problema aici nu instituie deja un semn categoric al trecerii dincolo de convențiile filosofiei actuale, covârșite de sarcini "analitice" și "dialectice"; dar acest fapt, al trecerii dincolo de convențiile în cauză
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dintâi, datorită contestării deschise a logos-ului formal și încercării de instituire a unei hermeneutici a culturii, a unui model logic potrivit unui orizont de fapte care semnifică mai degrabă non-formal. De lectura celei de-a doua, datorită ideii de formalizare a pre-judicativului, fapt care indică, în mod direct, puterea logos-ului formal de a pune sub ascultarea sa nu doar ceea ce-i aparține de drept în orizontul de-naturării sale, ci și ceea ce se află în afara acestuia; e drept, în imediata
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-ul însuși se distribuie prin împărțire, fiindcă va conta "forma" ca atare a acestor demersuri de gândire, fapt care va fi scos la iveală cu toată puterea de Aristotel. Însuși proiectul logicii sale se sprijină, în primul rând, pe această formalizare a logos-ului, care, pentru direcția de cercetare din această lucrare, reprezintă actul său (al logos-ului) de distribuire prin împărțire. Vizibilă în filosofia sofiștilor, distribuirea prin împărțire a umanului coincide cu aristoteliciana distribuire prin împărțire a logos-ului. Coincidența
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tratatul despre Categorii apare mai degrabă ca o lucrare de ontologie, decât de logică; faptul acesta va fi mai bine descris în contextul reducției judicative a dictaturii judicativului, așa încât, aici nu vor fi semnalate decât unele aspecte necesare tematizării problemei formalizării (de-naturării) logos-ului și pregătirii "poziției" din care va fi cu putință operarea reducției judicative. Evaluarea de mai sus a Categoriilor lui Aristotel are temei; în lucrările Organon-ului, mai cu seamă în primele două, Categoriile și Despre interpretare, Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]