1,302 matches
-
la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
deglutiție comportă multiple mecanisme de securitate prin care bolul trece din cavitatea bucală numai în faringe și esofag: întoarcerea bolului în cavitatea bucală este prevenită prin apropierea pilierilor laterali ai palatului și ridicarea porțiunii posterioare a limbii; pătrunderea alimentelor în fosele nazale este prevenită prin contracția pilierilor laterali și ridicarea simultană a palatului moale și a luetei; trecerea în laringe și trahee este prevenită prin ridicarea laringelui, coborârea epiglotei, contracția corzilor vocale care închid glota și inhibarea ciclului respirator. Ca urmare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
forțele care intervin în menținerea plămânilor solidarizați de cutia toracică și mișcarea acesteia în cursul ventilației în vederea asigurării schimburilor gazoase între mediul extern și aerul alveolar. 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator In inspir aerul pătrunde prin fosele nazale (în mod obișnuit) și faringe până la nivelul laringelui și de aici la nivelul traheei. Traheea se bifurcă în bronhiile principale dreaptă și stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
hiperpnee. Dacă stimulul este menținut activitatea receptorilor se reduce (sunt receptori cu adaptare rapidă). Este posibil ca receptorii de iritație să joace un rol important în bronhoconstricția din criza de astm ca rezultat a răspunsului lor la eliberarea de histamină. Fosele nazale, rino-faringele, laringele și traheea conțin receptori care răspund la stimuli mecanici și chimici. Răspunsurile reflexe sunt variate: tuse, strănut și bronhoconstricție. Dacă laringele este iritat mecanic (de exemplu în cursul introducerii unui tub endo-traheal în cursul anesteziei locale). poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
provenite de la nivelul scoarței cerebrale. Strănutul este un reflex de apărare declanșat de excitarea receptorilor oro-faringieni. Constă dintr-o inspirație obișnuită urmată de o fază de blocare a aerului de către vălul palatin și o expirație explozivă prin cavitatea bucală și fosele nazale. Se îndepărtează factorii iritativi și pe o distanță de aproximativ 5 m se pot împrăștia mici picături de lichid. Sughițul este un reflex de apărare care constă dintr-un inspir scurt și brusc, când glota se închide rapid, ceea ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
la nivel supraglotic; sediul articulării sunetelor este cavitatea bucală cu participarea buzelor, limbii și palatului moale. Pentru fiecare articulare există o poziție caracteristică a obrajilor, dinților și vălului palatin. Vălul palatin permite unei părți din aerul fonator să treacă prin fosele nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
câteva zeci de mii de îmbuibați, mulți dintre ei rătăciți și în "clasa politică", iar restul, de ordinul milioanelor, își câștigă cu greu traiul zilnic. Sunt și mulți care și-au adunat curajul de a ridica un mic conac cu fosă, sfidând așa modesta locuință rurală sau urbană în care s-au născut și au crescut. Privim realitățile noastre culturale și economico-sociale și ne întrebăm: consecințele pentru viețile oamenilor, odată cu restrângerea brutală a activităților, nu ar deveni autodistructive pentru "vectorii modernizării
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ei sunt mediocre și efectuarea ei necesită doze de substanță de contrast periculoase pentru funcția renală a pacienților”. Calea trans-humerală (1986 Lipchik EO, Sugimoto H) 82% în scop diagnostic, doar 18% în scop intervențional (distanța mare de la locul de puncție - fosa antecubitală și cel de intervenție)44; rata complicațiilor este de 8%, din care tromboza de humerală a fost întâlnită în 0-4% din cazuri 4 cu ischemia membrului superior; risc extrem de mare de spasm arterial. Arteriografia intraoperatorie Necesită o serie de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
și igienice. De multe ori, se poate întâmpla (dacă pacientul solicită neapărat realizarea unei proteze parțiale fixe și nu o supraprotezare) ca o serie de vicii estetice să poată fi camuflate doar de o epiteză gingivală. Nu trebuie omisă proximitatea foselor nazale și a sinusurilor maxilare pneumatizate, care adeseori limitează gabaritele implanturilor, cu urmări biomecanice consecutive. Plastiile de adiție osoasă și intervențiile gen sinus lift cer eforturi atât din partea medicului, cât și a pacientului, nefiind întotdeauna acceptate. Ca și la mandibulă
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
ale suportului osos maxilar, când retenția unei proteze totale tradiționale este total compromisă, iar tehnicile de augmentare osoasă refuzate; -se inseră două implanturi, de obicei, în regiunea canină unde, de cele mai multe ori există un segment vertical optim de os (între fosele nazale și sinus); -pe cele două implanturi se confecționează o bară cu profil dreptunghiular, ovalar sau rotund, care se solidarizează prin înșurubare la cele două implanturi de stadiul II. Dacă se folosesc implanturi de stadiul I, bara se va fixa
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
nouă. Noroc cu conducta de apă existentă pe stradă că nu a fost greu de aprobat de la primărie racordul În curte dar a trebuit să cumpărăm boilere pentru apa caldă iar pentru scurgerile de la bucătărie și WC am făcut o fosă mare, zidită. Înainte de a pleca, i-a făcut bărbatului meu cadou 3000 de euro pentru că știa că se apropie ziua lui de naștere și i-a zis: “ De ăștia să- ți cumperi Îmbrăcăminte și să faci școala de șoferi”. Data
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
scleroza multiplă. Localizarea tumorilor endocraniene este, în ~65% dintre cazuri, supratentorial și doar în 35% din cazuri subtentorial ! Ordinea procentuală a ocupării lobilor hemisferelor este frontal, temporal, parietal și occipital. În ceea ce privește meningioamele, acestea sunt localizate: 1. Supratentorial (cele mai multe); 2. În fosa cerebrală posterioară (destul de rare). 1. Meningioamele situate supratentorial Pot fi: 1.a. de convexitate, sau pot fi situate 1.b. la baza craniului (în etajele: anterior, mijlociu sau posterior) (Fig. 1). 1.a. Meningioamele de convexitate (Fig. 2.) sunt împărțite
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
congestie venoasă dată de compresiune pe sinusul cavernos și tardiv, și staza papilară. 1.b.3.3.1.2. 3.-Mișcările globilor oculari sunt reduse dar prin jenă mecanică. 1.b.3.3.1.2.4.-Se observă uneori bombarea fosei temporale. 1.b.3.3.2. Meningioamele rotunde ale treimii externe a aripii mici sfenoidale determină: 1.b.3.3.2.1. - Modificări osoase, mai modeste decat cele determinate de meningioamele plate. 1.b.3.3.2.2. - Exoftalmie, care
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
jacksoniene - motorii -, în hemifată și, eventual, în membrul superior controlateral, fie crize olfactive sau gustative). 1.b.3.3.2.3.3. - Semne de deficit: tulburări de tip afazic, pareze faciale de tip central, semne piramidale moderate. 2. Meningioamele de fosă posterioară (subtentoriale) Se impart în mai multe grupe: 2.1.) Meningioame de sant bazilar 2.2.) Meningioame de convexitate cerebeloasă posterioară 2.3.) Meningioame de por acustic (care simulează un Schwannom de nerv acustic!) 2.4.) Meningioame de recessus lateralis
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
accentuată de tuse, efort fizic, mișcări ale capului și ameliorată după vărsături și după administrare de soluții hipertone; - deși difuză, maximumul intensității durerii se constată, adesea, în zona de proiecție a tumorii; - este constatată mai frecvent în localizările tumorale din fosa posterioară (76, 75, 73, 72); - debutul precoce și crizele cefalalgice violente declanșate de mișcări ale capului sunt aproape patognomonice pentru tumorile localizate intraventricular și se explică prin obstrucția temporală a orificiilor de scurgere a lichidului cefalorahidian de către tumoare; - dispare odată cu
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
sanguine cerebrale care primesc inervație de la nervii trigemen și pneumogastric. I.1.2. VĂRSĂTURILE Acest semn este întâlnit într-un procent mai mic decât cefaleea și este constatat mai ales la copii și, în mod deosebit, în localizările tumorale din fosa posterioară. Vărsăturile apar brusc, în jet, fără semne premonitorii și fără efort, neavând legătură cu alimentația. După vărsături, intensitatea cefaleei diminuă datorită deshidratării ce se produce cu acest prilej. În cazul situării tumorii în ventriculul III, vărsăturile se datoresc iritației
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
devine, tot progresiv, profundă. I.2.2. SEMNELE DE IRITAȚIE MENINGEALĂ Acestea sunt: redoarea cefei și-semnele KERNIG și/sau BRUDZINSKI pozitive. Ele dau aspectul pseudomeningeal al H.I.C. Aceste semne apar mai frecvent în metastaze și în tumori localizate în fosa posterioară. I.2.3. PAREZELE DE NERV OCULOMOTOR EXTERN Sunt leziuni datorate H.I.C. ce acționează ca factor compresiv de la distanță. Rol particular favorizant are și lungimea naturală mare a traiectului nervului oculomotor extern. I.2.4. SEMNE ȘI SIMPTOME VESTIBULARE
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
localiza în două planuri perpendiculare meningioamele se iau imagini în: - incidențe de față (incidența WORMS sau TOWE-BRETTON), realizată în decubit dorsal și înclinând raza centrală cu 20-30% caudal. În acest fel stancile sunt proiectate deasupra orbitelor și se poate evidenția fosa cerebrală posterioară și, în mod deosebit, imaginea bolții craniene în ansamblu. - incidențe de profil (laterale) temporotemporală, cu centrare la 1 cm deasupra mijlocului planului bazal. Ritmul luării de imagini este: 4 imagini în prima secundă (timpul arterial), urmat de câte
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
trombocitopenie ! (50). ANGIOGRAFIA DIGITALĂ în STUDIUL MENINGIOAMELOR DE CONVEXITATE. RELAȚIA DINTRE VASCULARIZAȚIA DUREI MATER și PEDICULII VASCULARI AI MENINGIOAMELOR (Fig. 26.1-26.52) DURAMATER are următoarele teritorii vasculare: - al convexității; - al coasei creierului; - al micii aripi a sfenoidului și al fosei temporale mijlocii; - al clivusului; - al cortului cerebelului; - al fosei cerebrale posterioare. Vascularizația acestor regiuni este asigurată prin: - Ramuri elective meningee, provenind din A.C.I., A.C.E. sau din A. V.; - Mai mulți pediculi, cu origini în arterele amintite mai sus
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
RELAȚIA DINTRE VASCULARIZAȚIA DUREI MATER și PEDICULII VASCULARI AI MENINGIOAMELOR (Fig. 26.1-26.52) DURAMATER are următoarele teritorii vasculare: - al convexității; - al coasei creierului; - al micii aripi a sfenoidului și al fosei temporale mijlocii; - al clivusului; - al cortului cerebelului; - al fosei cerebrale posterioare. Vascularizația acestor regiuni este asigurată prin: - Ramuri elective meningee, provenind din A.C.I., A.C.E. sau din A. V.; - Mai mulți pediculi, cu origini în arterele amintite mai sus. Meningioamele pot avea pediculi provenind atât din A.C.E.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
mod constant, la cortul cerebelului. 2.b. Prin A. oftalmică (care are originea la nivelul peretelui anterior al arterei carotide interne - segmentul A3 -, intern față de apofiza clinoidiană anterioară), cel mai important ram colateral al A.C.I., trimite ramuri spre meningele fosei cerebrale mijlocii după ce trece prin fanta sfenoidă, după cum urmează: - Din A. lacrimală, o ramură ce irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
volumetrică, reprezentarea tridimensională a arborelui vasculareste mult mai exactă. PROTOCOLUL CT SPIRAL PENTRU CAP 1. Setările scannerului: 120 kV-140kV, 240 mAs. 2. Apnee voluntară, la comanda operatorului. 3. Grosimea slice-ului: 5 mm la copii, iar la adulți, 7 mm, fosa anterioară și 5 mm fosa posterioară atât pentru copii cât și pentru adulți. 4. PITCH: între 1 și 1,5. 5.Imagini de referință AP și LL. 6. Secțiunile vor fi perpendiculare pe linia orbito- meatală. 7. FOV: 21 cm
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
vasculareste mult mai exactă. PROTOCOLUL CT SPIRAL PENTRU CAP 1. Setările scannerului: 120 kV-140kV, 240 mAs. 2. Apnee voluntară, la comanda operatorului. 3. Grosimea slice-ului: 5 mm la copii, iar la adulți, 7 mm, fosa anterioară și 5 mm fosa posterioară atât pentru copii cât și pentru adulți. 4. PITCH: între 1 și 1,5. 5.Imagini de referință AP și LL. 6. Secțiunile vor fi perpendiculare pe linia orbito- meatală. 7. FOV: 21 cm la adulți și 19 cm
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
groaznice și nu își închipuia că poate exista o astfel de lume dar care acum, se afla în fața lui! În general li se vedeau oasele, erau slabi, aveau chipuri groaznice de hidrocefali, unii nu aveau picioare, unii mâini, bose și fose pe unde nu bănuiai, membrele le erau deformate... însă aveau ochi în care se oglindea lumea obișnuită spre deosebire de a lor și a întors privirea! Nu putea și nu avea curajul să îi privească, era năucit de neprevăzutul șocului acestei întâlniri
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
care deplasează mucusul murdar pe gât, pentru a fi digerat și eliminat în stomac. Atunci când căptușeala mucoasă se usucă excesiv, apare „crusta” caracteristică nasului înfundat, cililor fiindu-le imposibil să îndepărteze mucusul. Această afecțiune produce acumularea de reziduuri toxice în fosele nazale, ceea ce face ca sistemul respirator să devină vulnerabil la răceli și gripă. Dacă mucusul este prea lichid, rezultatul este curgerea nasului. Capacitatea membranelor nazale de a absorbi qi și de a rezista la infecții este determinată de calitatea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]