439 matches
-
Vlad Constantin - profesor fizică Vladu Elisabeta - inginer mecanic Voiviciuc Liliana - inginer mecanic Voicu Nicolae - maistru mecanic Club sportiv: Arginteanu Nicolae Banabic Ioan Ciupercă Pavel Cristian Dobre Negoiță Marian Bezede Traian Luca Ionel Marinescu Vasile 23 Au fost secretari : Antohe Alecsandra Fota Ioana Mirabela Hanganu Maria Ion Ștefania Mișcă Ioana Vasilescu Mădălina Voicu Iuliana Culică Anna Marina Contabilitate : Crăciun Ștefana Văleanu Viorica Trâncă Ecaterina Laborant: Vilău Doina Elevii de ieri profesorii de astăzi În lungul său drum spre împlinire școala a format
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
surcele, Ș-un iepure schiop Într-un vârf de plop". Dimpotrivă, cea care suspină după Nițu îl cheamă cu toată ființa, iar celui care i-ar spune "Nițu vine" i-ar da un galben din salba de la gât, firele corsajului, fota și zavelca, care sunt cele două șorțuri din față și de la spate, pantofii și cămașa căci Nițu se va mulțumi cu restul. Părăsită, ea imploră moartea pentru ea și pentru rivală. Întâlnirile și prezentările se fac la joc, la horă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
soția profesorului și istoricului literar, aprigă patrioată, îmbrăcând uneori costum național, prietenă cu vestita naționalistă doamna Bratu, avocată ce-și avea biroul pe aceeași stradă cu grădinița și care nu părăsea niciodată acest veșmânt de gală (fire argintii în țesătura fotei): la defilările de 10 Mai, trona astfel în tribuna oficială, fiind una dintre figurile marcante ale Clujului copilăriei mele. Eu o zăream adesea cu servieta doldora de dosare, ce contrazicea costumația femeii durdulii și iute de picior. Primul lăcaș pedagogic
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dau de pomană oale de pământ în care se pune puțin vin, strachini de pământ pline cu orez sau păsat și linguri de lemn cu coada împodobită cu flori. III. 4.7 PORTUL NAȚIONAL ÎNAINTEA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Fetele purtau fotă și ie lucrate în sat. Fota avea fondul crem și o dungă lată la poale de culoare albastră, sau fondul bleumarin și dunga de la poale roșie. Oricare ar fi fost culoarea, fotele aveau în țesătura lor beteală. Erau plisate, pliurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în care se pune puțin vin, strachini de pământ pline cu orez sau păsat și linguri de lemn cu coada împodobită cu flori. III. 4.7 PORTUL NAȚIONAL ÎNAINTEA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Fetele purtau fotă și ie lucrate în sat. Fota avea fondul crem și o dungă lată la poale de culoare albastră, sau fondul bleumarin și dunga de la poale roșie. Oricare ar fi fost culoarea, fotele aveau în țesătura lor beteală. Erau plisate, pliurile fiind pornite cu cusătură din brâu
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
PORTUL NAȚIONAL ÎNAINTEA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL Fetele purtau fotă și ie lucrate în sat. Fota avea fondul crem și o dungă lată la poale de culoare albastră, sau fondul bleumarin și dunga de la poale roșie. Oricare ar fi fost culoarea, fotele aveau în țesătura lor beteală. Erau plisate, pliurile fiind pornite cu cusătură din brâu. În sus fetele purtau ii cusute cu râuri, din mătase sau mouliné, în culori care se armonizau cu fotele. Partea de jos a iei intra sub
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
poale roșie. Oricare ar fi fost culoarea, fotele aveau în țesătura lor beteală. Erau plisate, pliurile fiind pornite cu cusătură din brâu. În sus fetele purtau ii cusute cu râuri, din mătase sau mouliné, în culori care se armonizau cu fotele. Partea de jos a iei intra sub fotă și amândouă erau prinse cu bete. Betele erau și ele împodobite cu cusături, în culori ce se armonizau cu fota și ia. Ele se legau cu fundă. Fetele se purtau cu capul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aveau în țesătura lor beteală. Erau plisate, pliurile fiind pornite cu cusătură din brâu. În sus fetele purtau ii cusute cu râuri, din mătase sau mouliné, în culori care se armonizau cu fotele. Partea de jos a iei intra sub fotă și amândouă erau prinse cu bete. Betele erau și ele împodobite cu cusături, în culori ce se armonizau cu fota și ia. Ele se legau cu fundă. Fetele se purtau cu capul gol. Părul era împletit într-o coadă groasă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
cu râuri, din mătase sau mouliné, în culori care se armonizau cu fotele. Partea de jos a iei intra sub fotă și amândouă erau prinse cu bete. Betele erau și ele împodobite cu cusături, în culori ce se armonizau cu fota și ia. Ele se legau cu fundă. Fetele se purtau cu capul gol. Părul era împletit într-o coadă groasă, care atârna pe spate sau în două care se aduceau din spate peste frunte și se prindeau cu un fel
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
salba pe care o purtase la horă. În picioare fetele purtau ghete cu fețe înalte care cuprindeau pulpa piciorului, în sus, spre genunchi. Pantofii nu apăruseră, iar în ținuta de sărătoare nu se purtau opincile. Nevestele tinere purtau și ele fote și ii. (fig. 16) Uneori, pe cap aveau ștergare cu dungi colorate la capete. Pe măsură ce nevestele avansau în vârstă, portul lor scădea în strălucire. Dispărea beteala din fote, iar culorile de pe ii erau mai închise. În timp de iarnă , femeile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ținuta de sărătoare nu se purtau opincile. Nevestele tinere purtau și ele fote și ii. (fig. 16) Uneori, pe cap aveau ștergare cu dungi colorate la capete. Pe măsură ce nevestele avansau în vârstă, portul lor scădea în strălucire. Dispărea beteala din fote, iar culorile de pe ii erau mai închise. În timp de iarnă , femeile îmbrăcau zeghii lucrate din postav gros. Bătrânele purtau fote negre fără beteală. Iile erau lucrate cu arnici (mouline). Părul cărunt îl prindeau mai întâi sub bariș, numit și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
ștergare cu dungi colorate la capete. Pe măsură ce nevestele avansau în vârstă, portul lor scădea în strălucire. Dispărea beteala din fote, iar culorile de pe ii erau mai închise. În timp de iarnă , femeile îmbrăcau zeghii lucrate din postav gros. Bătrânele purtau fote negre fără beteală. Iile erau lucrate cu arnici (mouline). Părul cărunt îl prindeau mai întâi sub bariș, numit și testemel, iar pe deasupra purtau basma. În picioare aveau ghete sau opinci. Flăcăii purtau pantaloni albi, largi, lucrați dintr-o țesătură mai
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
definit și nici măcar descris. *5 În ceea ce privește caracterul experienței estetice unice, majoritatea filozofilor sunt de aceeași părere. In Critica puterii de judecată, Kant subliniază "intenția fără scop" (intenția care nu este dirijată spre acțiune) a artei, superioritatea estetică a frumuseții "pure" fotă de cea "aderentă" sau aplicată, atitudinea dezinteresată a celui care trăiește arta (care nu trebuie să dorească să posede, sau să consume, sau să transforme în vreun alt fel în senzație sau în acțiune ceea ce este adresat percepției). 319 Teoreticienii
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
bunii gospodari. Cei care își chibzuiau bine lucrurile în familie și gospodărie. Iar părinții mei, mai ales cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la noi în casă. Atunci se făceau turtele. Din alua tul realizat din făina de grâu, cernută cu sita cea deasă, pe c are mama o păstra ca pe o comoară și nu o prea împrumuta la vecini, făina combinată
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
diferite modele în culori). Tot ea ne-a aranjat și perdelele de la geamuri. Pe cuier erau trăistuțele, cojoacele, pieptarele, bundițele. Hambarul cu pânzeturi, marame, valuri de trăisti și de sumani, de țoale vărgate, cuverturi de lână, broboade, cămăși, ițari, catrințe, fote, era așezat în fundul tinzii (după scara care urca în podul casei). Ziua fixată pentru sărbătorire era de obicei 24 noiembrie. Atunci treburile pe câmp erau terminate și părinții se puteau ocupa și de ale casei: Mama făcea bucate deosebite, pentru
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Pentru nemțeni, venirea americanilor era comparabilă cu înfrigurarea cu care evreii îl așteptaseră, cândva, pe Mesia, pe Unsul Domnului Dacă binefăcătorii de peste Ocean și-ar fi făcut apariția, înfometații și deznădăjduiții aceștia ar fi așternut în calea lor toate bundițele, fotele, iile, sumanele și căciulile și ar fi căzut în genunchi înaintea lor, cu adâncă smerenie, ca în fața unei sfinte icoane făcătoare de minuni. Vin americanii? Era colacul de salvare, singura șansă de supraviețuire a unor ființe care nu mai aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
el spre poarta mare a Fortului 13 Jilava. Este dus imediat în curtea interioară, iar de acolo înăun- tru, într-un hol mare, unde se adunaseră mai mulți polițiști, paznici și supraveghetori, să -l vadă pe marele dizeur. O for- fotă de nedescris, zeci de figuri sinistre, zâmbete și grimase grotești îi trec prin față, Cristi nemaiputând să deslușească exact ce se întâmplă cu el. De-acolo este împins și tras pe un culoar semiîntunecat, într-o lumină slabă, roșiatică, un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
albe depărtându-se pe sub crengăritul negru al pădurii desfrunzite. 29 dechemvrie [CÂNTECE ALBANEZE]* Cântec albanez Frunză verde mătrăgună, Am ieșit sara pe lună, Ca să cânt dintr-o gurdună. Spre izvorul cel din vale Iată-mi iese mândra-n cale Cu fotă și cu paftale. Vino, mândro, la izvor, Ca să-ți cânt de dulce dor. De nu vii, să știi că mor. Dar mândruța n-a venit. La izvorul cel vrăjit, Am pus fruntea ș-am murit. Ciudată poezie populară comunicată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al rumânului, așa cum le mai păstrau Încă, până de curând, neamurile mele din Argeș și din Țara Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu resturi din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și foaia dotală. După oficiere, petrecerea propriu zisă ținea 2-3 zile, cu jucatul zestrei și plecarea miresei la noua reședință. Portul local era confecționat în gospodărie de către femei și compus din: femeia purta opinci,ciorapi împletiți în casă, cămașă, ie, fotă lungă până la glezne, ilic sau vestă, (sfeter) flanelă împletită din lână, pe cap batic, bariș, șal (bertă), suman din șiac (postav din lână, țesut în casă și dat la piuă); bărbatul purta opinci, ițari din cânepă, de in, aba pe
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
serie de particularități benefice pentru cultivarea artei populare. Aici este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Călătorii străini erau, și ei, impresionați de produsele locale, comentându-le favorabil, cu mici excepții, dar și acestea erau undeva laudative. Unul dintre oaspeții străini ai Moldovei pe la 1700, Weissmantel, considera cu ipocrizie că iile cam transparente de borangic și fotele strânse pe corp dezvăluie prea mult din frumusețea fetelor. Dar, prin observațiile sale, face una dintre primele descrieri ale portului popular moldovenesc. Peste timp, depășind astfel de mici răutăți, străinii vor admira țesăturile românești, un exemplu fiind și iile românești
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
doilea cerc al infractorilor, cu funcții de conducere, să aibă, în caz de nevoie, un adăpost confortabil, căptușit cu dolari, căci, vorba aceea: banii nu au miros. [...] Directorul IAS Goești, unde s-a săvârșit prejudiciul mai sus amintit, se numește Fota Remus și este rudă prin alianță cu doamna Lina Ciobanu . Acesta, în disperare de cauză, după ce primul anchetator penal, procurorul Gheorghe Anghelescu, îl învinuise și pe el, a venit la mine și m-a amenințat că, dacă nu mă potolesc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]