501 matches
-
procese se realizează cu ajutorul a trei pigmenți specifici: retinalul, clorofila și fitocromul. Vederea. Radiațiile luminoase servesc la transmiterea de informații și ca semnalizator între indivizi. Lumina, culoarea, sunt aspecte percepute cu ajutorul ochiului; ea condiționează viața, dezvoltarea și perpetuarea organismelor animale. Fotosinteza. Plantelele, după cum am arătat, în prezența luminii, realizează procesul de fotosinteză, proces indispensabil vieții acestora. Fotoperiodismul reprezintă ansamblul fenomenelor care se produc în legătură cu alternanța zi noapte (lumină-întuneric). Hibernarea, formarea bulbilor și tuberculilor, înflorirea plantelor pun în evidență fenomenul de fotoperiodism
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
fitocromul. Vederea. Radiațiile luminoase servesc la transmiterea de informații și ca semnalizator între indivizi. Lumina, culoarea, sunt aspecte percepute cu ajutorul ochiului; ea condiționează viața, dezvoltarea și perpetuarea organismelor animale. Fotosinteza. Plantelele, după cum am arătat, în prezența luminii, realizează procesul de fotosinteză, proces indispensabil vieții acestora. Fotoperiodismul reprezintă ansamblul fenomenelor care se produc în legătură cu alternanța zi noapte (lumină-întuneric). Hibernarea, formarea bulbilor și tuberculilor, înflorirea plantelor pun în evidență fenomenul de fotoperiodism. Inflorirea plantelor a permis numeroase studii privind fotoperiodismul. Din acest punst
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de protecție a circulației sangvine, prin aceea că reduc permeabilitatea vasculară, deci măresc rezistența vaselor capilare (Mărghitaș, 2005). MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 20 Din punct de vedere biochimic flavonoizii sunt derivați ai benzogammapiranului prezenți în toate celulele vegetale apte de fotosinteză. Flavonoizii, localizați în membrana tilacoidă a cloroplastelor, participă în calitate de catalizatori în lanțul transportor de electroni în faza luminoasă a fotosintezei și/sau ca reglatori ai canalelor ionice implicate în procesele de fosforilare. Acest lucru are o semnificație deosebită din punct
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
PRODUSELOR APICOLE 20 Din punct de vedere biochimic flavonoizii sunt derivați ai benzogammapiranului prezenți în toate celulele vegetale apte de fotosinteză. Flavonoizii, localizați în membrana tilacoidă a cloroplastelor, participă în calitate de catalizatori în lanțul transportor de electroni în faza luminoasă a fotosintezei și/sau ca reglatori ai canalelor ionice implicate în procesele de fosforilare. Acest lucru are o semnificație deosebită din punct de vedere al activității lor chimice. Au fost recenzați peste 100 de reprezentanți prezenți în regnul vegetal. Când celulele vegetale
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
fierbere (de pe la 80șC se sparg granulele de amidon și trece în soluție si al doilea component al amidonului: amilopectina (care reprezintă 70-80% din masa amidonului [5] este utilizată ca sursă de carbon de rezervă în cloroplaste în timpul perioadei active de fotosinteză, acumulându-se ca particule de amidon, ulterior este convertit la sucroză și translocat în organele de rezervă (semințe și tuberculi) unde este reformat [1], în funcție de dispunerea lanțurilor de glucoză, rezultă două forme de amidon: 1) alfa-amiloza, alcătuită din lanțuri lungi
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
azotului atmosferic este realizată de un număr limitat de microorganisme, toate celelalte organisme vii putînd prelua azotul doar în combinații ale acestuia. Algele albastre-verzi sunt organisme vii libere, care se găsesc în aproape toate mediile unde există suficientă lumină pentru fotosinteză; cantitatea de azot cu care acestea contribuie în solurile arabile a fost estimată la 10-15 kg/ha/an. Cea mai importantă pentru agricultura organică sunt bacteriile simbiotice din genul Rhizobium, asociate cu plantele leguminoase. Aceaste bacterii formează nodozități pe rădăcinile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
alcătuite dintr-un număr mare de monoglucide, care se eliberează prin hidroliză. 2.3. Stare naturală Glucidele alcătuiesc cea mai mare parte a substanțelor organice din natură, având o largă răspândire în regnul vegetal, unde se formează în urma procesului de fotosinteză. Astfel, glucidele formează peste 50% din substanța uscată a plantelor; o parte din acesta se găsește sub formă de oze și oligozide, dar cele mai răspândite sunt poliglucidele și în special amidonul și celuloza. Se remarcă mai ales cerealele prin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
redus, în general între 1-5%, cele mai răspândite glucide de origine animală fiind glucoza, lactoza și glicogenul, la care se adaugă și unele poliglucide cu rol structural. 2.4. Rolul glucidelor în organismul animal Formate în plante prin procesul de fotosinteză și ajunse apoi în organismul animal, glucidele constituie principalul component al hranei și totodată principala sursă de energie a acestuia, asigurând până la 70% din energia necesară; în celulele organismului viu oxidarea glucozei reprezintă sursa imediată de energie, un gram de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de esteri fosforici. Tetroze: aldotetroze și cetotetroze nu se găsesc în stare liberă, ci rezultă prin degradarea glucidelor în special a pentozelor. Cele mai întâlnite tetroze sunt treoza și eritroza, aldotetroze din seria D. Eritroza se formează în procesul de fotosinteză și în degradarea glucozei. Pentozele sunt foarte răspândite în natură. Au stabilitate fiziologică mai mare ca hexozele, de aceea nu pot fi fermentate și nu sunt utilizate și transformate de organismul animal, ci sunt eliminate în urină (pentozurie). Unele pentoze
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
stabilitate fiziologică mai mare ca hexozele, de aceea nu pot fi fermentate și nu sunt utilizate și transformate de organismul animal, ci sunt eliminate în urină (pentozurie). Unele pentoze se întâlnesc în structura acizilor nucleici, iar altele în procesul de fotosinteză. Riboza are rol fiziologic, fiind o componentă a acizilor ribonucleici ,a unor enzime și vitamine. 100 Deoxiriboza (2-dezoxiDriboza) este o aldopentoză componentă a acizilor dezoxiribonucleici . D (+) Xiloza se întâlnește sub formă de poliglucide (xilani) însoțind celuloza mai ales în partea
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
dar se întâlnește mai mult sub formă de poliglucide, numite arabani, în borhotul de sfecla de zahăr, în guma arabică și gume vegetale secretate de cireși, pruni, piersici. D Ribuloza este o cetopentoză epimeră cu riboza, având rol important în fotosinteză. Hexozele sunt substanțe care apar în regnul vegetal și animal atât libere, cât și sub formă de derivați. În general, ele sunt substanțe incolore, cristalizate, cu gust dulce și ușor solubile în apă. Aldohexozele principale sunt: D (+) Glucoza (dextroza) este
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
constituția unor substanțe pectice din coaja fructelor. Heptoze Sunt puțin răspândite în natură, cele mai importante pentru biochimie fiind sedoheptuloza și manoheptuloza. D (-) Sedoheptuloza este o cetoheptoză existentă în numeroase plante și care participă în faza inițială a procesului de fotosinteză. D (+) Manoheptuloza se găsește în cloroplaste, alături de sedoheptuloză, sub formă de esteri fosforici. 2.5.6. Derivații ozelor În afară de produșii formați prin reacțiile de oxidare, de reducere, esterificare, în natură se întâlnesc și alți derivați ai ozelor, mulți dintre ei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în două etape: inițial se formează dipeptidul glutamilcisteina, iar a doua etapă, aceasta leagă glicocolul cu formare de glutation. 6.6.6.4. Carbon-carbon ligaze (carboxilaze) catalizează formarea legăturilor C-C, conform reacției generale Reacțiile de carboxilare sunt importante în fotosinteză, în biosinteză și în ciclul Krebs. Carboxilazele au drept coenzimă biotina care activează CO2 și-l transportă, sub forma unui complex Biotin enzimă-COOpe un substrat activat de acil-coenzima A, pe care-l carboxilează. Acetil-coenzima A carboxilaza, catalizează reacția de formare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
cea mai mare activitate chimică dintre componentele majore ale atmosferei, jucând în același timp un rol esențial în desfășurarea proceselor biotice și a însăși existenței umane pe Terra. El este eliberat în atmosferă de către plante și fitoplancton, în procesul de fotosinteză, prin reacții de tipul Procesul amintit este contrabalansat de consumul natural de O2, prin procesele de respirație, de descompunere a materiei organice și de formare a diverselor combinații chimice (oxizi), asigurându- se o proporție constantă a oxigenului în aer. Consumul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
la o cursă transatlantică, circa 35 t de oxigen), cât și defrișărilor masive, care au dus la diminuarea alarmantă a suprafeței acoperite de păduri. Timpul de rezidență al O2 în atmosferă (tabelul 2.3), determinat în principal de procesele de fotosinteză, respirație și descompunere organică, este mult mai mic decât cel al azotului (dovedind reactivitatea mult mai accentuată a oxigenului), dar totodată foarte lung în comparație cu scările de timp proprii atmosferei agitate. Consecința este o distribuție uniformă a concentrației de oxigen în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
în cea de măslin. Descrierea la timp a acestei corespondențe ar fi revoluționat poate mersul însuși al istoriei naturale. În continuare, alte fraze cu alte idei. De ce oare tocmai depozitele din subconștientul omului și de ce tocmai centrele purtătoare de fototropism, fotosinteză, fenologie ale frunzelor? Experiențele pur științifice pot dovedi cum nu se poate mai bine că până și în magie nu există minuni. La ce sunt bune aceste analogii, încă neclare? Poate tocmai la explicarea unor legături de comunicare, de schimb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
în aer ( 20,9% volume, 23,2% greutate), apă. Sub formă de combinații se găsește în scoarța pământului, în regnul animal și vegetal. Oxigenul reprezintă un component al țesuturilor, iar pentru animale este un element necesar și indispensabil procesului de fotosinteză. Oxigenul este un gaz incolor, inodor și insipid, ρ = 1,4 g/L, p.t șC = -218 șC, p.f șC = -183 șC, cu densitatea mai mică decâ a aerului, nu arde, dar întreține arderea, și se leagă cu substanțe
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
litri este: a) 149,21x1022; b) 13,551x10 23 ; c) 0,6023x10 23 ; d) 14,129x10 21 ; e) 60,252x10 23 . 26) Prin descompunerea termică a cloratului de potasiu se obține un gaz: a) care se consumă în procesul de fotosinteză; b) este mai ușor decât aerul; c) insolubil în apă; d) toxic; e) care este eliberat în procesul de fotosinteză 27) Oxigenul natural conține 99,76% 16O; 0,20% 18O și 0,04% 17O. Masa relativă a atomului de oxigen
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
23 . 26) Prin descompunerea termică a cloratului de potasiu se obține un gaz: a) care se consumă în procesul de fotosinteză; b) este mai ușor decât aerul; c) insolubil în apă; d) toxic; e) care este eliberat în procesul de fotosinteză 27) Oxigenul natural conține 99,76% 16O; 0,20% 18O și 0,04% 17O. Masa relativă a atomului de oxigen are valoarea: a) 16,05; b) 15,994; c) 16,003 28) Prin descompunerea termică a 40 g de KClO3
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]
-
de oxigen produs de plantă În contul biomasei scoase din circuit se adaugă la zestrea oxidantă a mediului. Dacă privim acest aspect În istoria Pământului, vom vedea că primele cantități de oxigen au apărut acum 2 miliarde de ani, odată cu fotosinteza, au atins pragul de 1% din concentrația actuală acum 1,6 miliarde de ani, iar de atunci se acumulează continuu, aproximativ exponențial. Fiecare dintre cei doi parteneri ai biocenozei, producătorul și consumatorul, contribuie Însă și altfel la modificarea caracterului redox
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe terenul mai mult decât bătătorit al acțiunii lor de purificare mecanică a aerului, de reglare a regimului hidric, de protecție a solului, În sfârșit de oxigenare. Chiar acest ultim aspect mi se pare oarecum supralicitat, știind că 80% din fotosinteză nu este realizată de ceea ce numim Îndeobște plante, adică cele terestre, subiectul Îngrijorării opiniei publice, ci de fitoplanctonul oceanic... Și totuși, toate, subliniez, toate plantele exercită o acțiune unitară asupra mediului, indiferent dacă acesta e terestru ori acvatic. Iar această
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
permite existența unei stări staționare a Universului și prin el a Pământului. Că uneori această evoluție se reflectă În mod neplăcut asupra noastră, mai precis așa o conștientizăm, poate că e firesc: acum două miliarde de ani, când a apărut fotosinteza și implicit oxigenul, desigur că microorganismele anaerobe, singurele care populau atunci Pământul, nu s’au simțit prea bine. Dar asta a impulsionat evoluția și am apărut și noi, oamenii. A cui existență o pregătim noi oare acum? “Radiosfera”, 3 octombrie
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pe care-l știe toată lumea: clorofila. Ceea ce se știe mai puțin, e faptul că acest pigment nu e perfect. Sau, mai bine zis, e neadaptat prezentului, dar perfect pentru viitor. În ce constă imperfecțiunea? În faptul că, pentru a realiza fotosinteza, lumina trebuie În primul rând absorbită, ceea ce cere ca ea, lumina, să aibă culoarea complementară celei a substanței ce-o absoarbe. Or, clorofila, fiind verde, absoarbe doar lumina roșie. Iar lumină roșie nu are la dispoziție decât la răsăritul și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
răsăritul și apusul Soarelui, adică atunci când lumina parcurge un drum mai lung printr’o atmosferă cu transparență selectivă, și mult mai puțin În restul zilei. De ce atmosfera e transparentă pentru lumina roșie, vom vedea mai departe. Aceste caracteristici, avantajoase (precum fotosinteza) ori dezavantajoase (precum neconcordanța cu lumina), le posedă clorofila de când a apărut. Dar planta, mai bine zis evoluția, a Încercat o corecție: modificări ale structurii clorofilei, prin apariția clorofilei b, chiar c și d; dar, pe această cale, a modificărilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
clorofilei b, chiar c și d; dar, pe această cale, a modificărilor structurale, nu s’a reușit decât o deplasare relativ mică a benzii de absorbție a luminii. Motiv pentru care evoluția a Încercat o altă cale de optimizare a fotosintezei, cea care ne oferă acum și informații suplimentare privind evoluția mediului, anume a recurs la pigmenții fotosensibili auxiliari. Aceștia sunt compuși care Înmagazinează energie luminoasă spre a o ceda apoi clorofilei; și o fac la cu totul alte lungimi de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]