1,882 matches
-
cândva. Pneurile mașinii începuseră curând să emită zgomotul specific rulajului pe piatră cubică. Unde vrei să te las? îl întrebase ea deodată, descumpănindu-l. Își revenise totuși destul de repede din uluială. Aici, dispusese pe un ton sec. Chiar aici!... Femeia frânase puternic, de parcă un obstacol i-ar fi apărut pe neașteptate în cale. Roțile scrâșniseră strident pe pavaj. El îi mulțumise din vârful buzelor și coborâse fără să privească îndărăt. Îi stăruise o vreme în urechi vuietul demarajului lung al mașinii
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
ei, pe dovezi, sunt niște servi, logopați străini de neamul romanesc. Cât despre Nicolae Breban, în acest caz, apare ca un pușcaș întârziat cu vorbe banale împotriva celor doi plus unu, care timp de două decenii în mod susținut, au frânat adevărata identitate și cultură a românilor. S-a trezit târziu, maestrul Breban, între timp ei și-au îndeplinit misiunile demolării perfide pas cu pas a culturii noastre. Oare, numai acum a descifrat crezul lui Patapievici publicat în urma cu două decenii
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
mai vezi niciodată. Dar nu se întâmpla așa. În cele din urmă, cei doi verișori cabalini se întorceau la fermă. Undeva departe, pe întinsul imensei ”open range” americane, armăsarul se epuiza, zbătându-se să scape de povara măgărească, ce-i frâna avântul spre libertate. Era tocmai momentul așteptat de disprețuitul dobitoc. Și, fără a mai pierde vremea, acesta lua conducerea și se pornea agale la drum, înapoi spre ranch, urmat fără împotrivire de armăsarul proaspăt biruit. Comentariul care înoțea ilustrația suna
SAU DESPRE HANDICAPURI INTERIOARE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 37 din 06 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344905_a_346234]
-
zeu din vechime care sătul de răutățile oamenilor le trimisese un fulger și-i omorâse pe toți, pentru ca în locul lor să venim noi, cei de acum, buni, evlavioși, plini de înțelepciune și virtuți... - Niște superstiții idioate, niște prostii menite să frâneze mersul glorios al omenirii pe drumul progresului material și spiritual, așa cum doar popoarele sălbatice, necivilizate și prostite de ideologii corupte, produc, decretară ceva mai târziu savanții. Ori, după cum foarte bine se cunoaște, savanții au întotdeauna dreptate. Mihai Batog-Bujeniță Referință Bibliografică
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
numai când plouă. E rău să mergi cu doar o sută douăzeci acolo unde e viteză nelimitată, câtă vreme ai Mercedes sau BMW, și nu vreo marcă din Asia, că pentru așa ceva sunt bune mașinile solide. Nu e bine să frânezi brusc, în plină zi, dacă-ți iese în cale un indicator cu restricție de viteză pe timp de noapte (vezi că scrie dedesubt: 22-6). Pe autostradă poți rula liniștit cu douăzeci de kilometri mai repede decât e permis; amenda va
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
năduf. Până și amărâta aia de Leokadia și a găsit un bărbat adevărat. Numai eu am dat peste o,, putoare,, peste unul care nu este în stare de nimic, nu îl duce capul nu îl duce mintea,,,, Deodată, Taty a frînat brusk, fără să ne anunțe . Norocul meu că aveam centura pusă altfel mă arunca prin parbriz. Kim nu avea centura pusă și acum miorlăia pe sub un scaun, ca bleaga. De, dacă nu m-a ascultat să stea în cușca ei
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
în democrație. Petre, fii bun și fă cu mâna la mașina care vine. Sfîntul Petru iese în mijlocul șoselei și ridică în sus ambele mîini, semn că are nevoie de ajutor. Mercedesul oprește la câțiva metri, iar roțile care au fost frânate brusc au scos un scurt scrâșnet și puțin miros de cauciuc ars. Ce faci moșule, ți s-a urât cu zilele?!... Fiul meu, suntem doi bătrâni neputincioși... Și ce vreți!? Dacă ați vrea să ne luați și pe noi o
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
oftat prelung îi scapă de undeva, de dinăuntru și îi țâșnește afară, aruncâdu-se voit în fața mașinii galbene,pline de hepatită. Îl strivește cu roțile ,chiar dacă îi aude țipătul ca un ecou care-i învăluie ființa ,dar e târziu să mai frâneze. Privește mut doar înainte deși nu vede absolut nimic.... Îl sesizează abia într-un târziu,frânează brusc și se oprește, într-un final ,. „E mai bine să am cu cine vorbi .” Îl vede în oglindă cum aleargă,destul de bine pentru
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
galbene,pline de hepatită. Îl strivește cu roțile ,chiar dacă îi aude țipătul ca un ecou care-i învăluie ființa ,dar e târziu să mai frâneze. Privește mut doar înainte deși nu vede absolut nimic.... Îl sesizează abia într-un târziu,frânează brusc și se oprește, într-un final ,. „E mai bine să am cu cine vorbi .” Îl vede în oglindă cum aleargă,destul de bine pentru părul lui cărunt,dar dă totuși înapoi să-i curme gâfâiala. I-a mai rămas puțin
FRAGMENT DIN ROMANUL ÎN LUCRU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376048_a_377377]
-
Mai este o cauză.Profesorii care redactează manualele școlare sunt formați la “școala”realismului socialist făcând ca această boală să “viruseze”manualele și de aici trece la elevi.Generații întregi vor purta cu ele această mentalitate care ani buni va frâna societatea nostră în mersul ei spre democrația capitalistă autentică. Această“boală“,de care vorbeam mai sus, întrepătrunsă cu non-arta promovată de televiziunile private, a dus în prezent la scăderea ștachetei calității culturii de masă.Este important să înțelegem că în
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > FEMEIE LA MALL Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului femeia frânează brusc în mijlocul străzii poartă o fustă prea scurtă ( ca s-o poți denumi fustă! ) își scoate un picior impecabil afară apoi pe celălalt între cele două secvențe ne fotografiază privește spre mall și pe buze-i apare-o grimasă „iar
FEMEIE LA MALL de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375732_a_377061]
-
și tocmai din această pricină s-au șters toate urmele. - Sunteți niște incapabili, niște incompetenți cu toții ! Nu știu de ce dracu’ vă mai țin ăștia în poliție ! O liniște apăsătoare se lăsă asupra tuturor, spartă însă de mașina medicinii legale care frână scurt lângă cei patru. Cadavrul fu ridicat și dus la morgă pentru necropsie. Comisarul își aprinse o țigară, a cincea pe ziua de azi - promitea la fiecare sfârșit de săptămână să se lase în următoarea de acest viciu ucigător - și
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
acuză comunismul care a ruinat țara, celălalt acuză occidentalii care ar impune norme, un ritm și metode de dezvoltare străine spiritului românesc. Acestea se desfac în două tendințe: una vizează accelerarea procesului de integrare europeană, cealaltă ar vrea să îl frîneze. Aceste aprecieri asupra sensului istoriei și avatarurilor actualității se mai explică și prin stratificări sociale care exprimă interese specifice. Paradoxal, elitele vechiului regim s-au convertit la economia de piață în măsura în care, pînă în prezent, această formă de economie, departe de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
să facă dreptate săracilor, să-i pună la adăpost în fața oricărei nedreptăți și violențe din partea colectorilor de tribut și să împiedice ca săracii să fie oprimați". Activitatea judiciară este consemnată în protocoalele Instituite prin ordin de principe. Grija de a frîna arbitrariul marilor proprietari și nevoia resimțită de boieri de a păstra mîna de lucru și de a-și păstra șerbii și fac să accepte, în martie 1746, în Țara Românească, o primă limitare a șerbiei. Mitropolitul o declară în acel
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Marea Britanie optează pentru o diplomație de echilibru și acționează în sensul menținerii Imperiului otoman. Interesele de putere se alimentează cu argumente ideologice: Franța lui Napoleon III este purtătoarea cauzei tuturor naționalităților din Europa, Austria garantul unității propriului său imperiu frînează orice proces de eliberare a naționalității care ar putea să producă dezintegrări și transformări teritoriale. Cu toate acestea, divergențele ideologice împiedică o apropiere franco-rusă încă de la începutul anului 1860, cum demonstrează acest mesaj al cancelarului rus Gorciakov: "Franța este amestecată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și economice, rămînînd atașați unei viziuni organiciste a istoriei. Pledînd pentru o evoluție naturală, pentru care voința individuală și politică nu are în realitate decît o importanță superficială, conservatorii au blocat deschiderea liberală din secolul al XIX-lea; ei au frînat punerea în aplicare a votului universal. Dacă acesta ar fi fost aplicat în 1848 așa cum doreau vizionarii revoluționari conștiința civică ar fi fost alta... Conservatorii au ridicat în slăvi, în sprijinul propriilor interese, imaginea țărănească idealizată a patriei și au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
1864, din 1920 și din 1945, reforma din 1949 proslăvește distrugerea micii proprietăți. Or, în 1948, mica proprietate reprezintă 92% din totalul pămînturilor și 80% din suprafața agricolă. Factor de înapoiere, mica proprietate nu este adaptată pentru utilizarea tehnicilor modeme, frînează dezvoltarea prin incapacitatea sa de a răspunde cerințelor orașelor. Trebuie deci să se treacă la marea proprietate socialistă. Depășirea acestei etape implică din partea partidului o acțiune pedagogică. Gheorghiu-Dej afirmă: "Socialismul nu se realizează cu analfabeți". Pedagogia comunistă înseamnă fie alb
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au consultat pe conducătorii blocului de Est. La București, ei au oferit un ajutor direct lui Gheorghiu-Dej. Acesta a sesizat noua elasticitate a Blocului și s-a adaptat printr-o formulă de loialitate radicală față de Uniunea Sovietică, care nu a frînat, ci dimpotrivă, a favorizat o administrare optimă a situației interne, care poate fi interpretată și ca o grijă față de interesul național, dar și ca o ambiție de longevitate a puterii. După cum se exprimă Ghiță lonescu, unul dintre cei mai lucizi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de mare, încît se vorbește de o "revoluție culturală" și se evocă influența modelului chinez asupra șefului statului. Poate că inundațiile din 1970 și dezastrul pe care 1-au antrenat întrețin un fel de furie a lui Ceaușescu el este frînat în voința lui de a stăpîni natura ce alimentează o nouă flacără ideologică: trebuie să se revină la crezul care asigură victoria și să se regăsească convingerea comunistă. În mai 1970, "... după ce am vizitat județele și localitățile lovite de dezlănțuirea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Helsinki de către România reține o formulă: aceea a corelației dintre respectul independenței fiecărui stat și edificarea securității europene. Concluziile ce decurg din acest principiu vor fi enunțate oficial de România: "Se-nțelege de la sine că imixtiunile nu pot decît să frîneze procesul de realizare a securității europene și că ele nu au nimic în comun cu ușurarea destinderii. Amestecul în afacerile interne ale altor state poate doar să pericliteze începutul fragil al destinderii. Tapajul ce se face în Occident în legătură cu pretinsele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
propuse asupra personalului implicat și descoperiți posibilitatea de a învinge rezistența la aceste schimbări; 6. Acționați pentru realizarea schimbărilor preconizate, asigurând inclusiv pregătirea personalului implicat; 7. Introduceți un sistem corespunzător de supraveghere a noului nivel al calității, care să nu frâneze procesul îmbunătățirii continue. De asemenea, Juran definește două tipuri majore de activități specifice managementului calității: * încurajarea apariției de aspecte pozitive care combat problemele cronice; * controlul efectuat cu scopul prevenirii apariției unor aspecte negative și combaterii problemelor sporadice. În concepția lui
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
arată că ar fi posibilă o dublare a conținutului de dioxid de carbon la fiecare 50 de ani care urmează.Conform acelorași calcule, temperatura biosferei ar trebui să crească cu 4-50. Modificarea chimică a atmosferei și efectele ei vor fi frânate, însă, de inerția termică a componentei lente, oceanele și ghețurile polare. Există și alte gaze a căror concentrație atmosferică crește în manieră îngrijorătoare și care contribuie, din ce în ce mai mult, la efectul de seră. Subliniem, pentru aceasta, bioxidul de azot, metanul, compuși
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
post care se respectă România Cultural cineva, în anul 1997, mai poate face exerciții filosofice de atare anvergură, punîndu-l, evident, în oarecare jenă pe redactorul cu întrebările. Ce întrebări! pentru că filosoful nostalgic se află într-un monolog maniacal, greu de frînat. Noroc de limita emisiunii. Și cînd nu mai sînt decît cîteva secunde, filosoful... special aruncă ultima grenadă fumigenă: dacă i-ar fi avut, la examenul de marxism, pe Dej și pe Ceaușescu, sigur i-ar fi picat.. (Îl omisese, din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
văzut proletarul de rînd, lumpenul, în ce cuibușor trag, pentru o noapte, două, cei doi căpcăuni? N-am avut onoarea să-l vizitez. Întîmplarea face să-i calc acum pragul, în dimineața asta cu ploaie reavănă. Reflex vechi, traumatizant: să frînez la poartă și să aștept. Nimeni. Intru, înaintez cu prudență. Nimeni. Doar un cotei vagabond, făcînd ceva pe burlanul prin care iese șuvoiu-nspumat. Cobor și urc treptele peronului. M-aștept să fiu întîmpinat de vreun pistolar, ceva. Prostii. N-apare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un cotlon al pădurii, pe la Pluton, pe dreapta, în mica poiană aburindă, scenă paridisiacă: două trupuri goale, băiat și fată (Mirtil și Chloe?), prinse într-un dans doar de ele știut, pe o muzică doar de ele auzită. Faptul că frînez și că le urmăresc de la 20 de metri unduioasa mișcare nu schimbă nimic. Dansul continuă. Pornesc excitat. Viteză maximă pînă la viaductul de la Coada Lacului. Din nou cîrcotașul demon: cu ce parșivă plăcere trec iar peste fantoma secată a lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]