627 matches
-
cu blândețe: „Dacă știi atâtea, tu poți să înveți și acasă” și cu tact pedagogic, îi trimise acasă pe ambițiosul Săndel și pe susținătoarea lui, Maricica, care se simțea mândră de curajul protejatului său. într-un fel îndrăzneala micuțului ei frățior era un fel de mângâiere pentru ea care nu a avut parte, la timpul său, să învețe mai mult așa cum ar fi dorit. Săndel ca mezin, avu în continuare parte de răsfățul surorilor și fraților mai mari, așa încât în anul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
misiune, pe care o îndeplinea cu râvnă, foarte pătruns de răspunderea ce i-o încredințaseră cei mari. Bineînțeles că soră -sa mai mare, Maricica, avea sarcină să-l verifice și să supravegheze din când în când cum își îndeplinește treaba frățiorul ei mai mic, misiune pe care aceasta o împlinea cu conștiinciozitate, ajutându-se și cu o nuielușă mlădioasă. Cei șapte miei ce formau cârdul împreună cu micuțul lor păstor, au fost eroii unei întâmplări pe care o țin minte chiar și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de slujba de supraveghere a micii turme. Sora Maricica, care purta răspunderea mai tuturor vietăților din bătătură, asculta gălăgia făcută de cei doi în joaca lor și se gândi că ar trebui să vadă cum își îndeplinește treaba zurbagiul ei frățior. De pe marginea gropii unde meștereau cei doi se auzi o întrebare amenințătoare: − Unde-s mieii, Săndel? Acesta iese speriat din groapă, rotește privirea și răspunde, pripit: − Aici-s. Adinioarea i-am adus, și privește în jur, mirându-se că nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vede. Maricica nu mai așteaptă, îl prinde de mânuță, îi dă cu îndemânare jos pantalonașii și-i trage pe fundul gol câteva vărguțe, neluând în seamă nici strigătele de durere, nici lacrimile ce curgeau în șuvoi din ochii bezmeticului ei frățior. Victor, tovarășul lui de joacă nu așteaptă continuarea judecății, o zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur cu necruțătoarea ei surioară, devenită un aspru judecător. Maricica îi mai arse câteva vărguțe la întâmplare și-l
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
soră-si că îl așteaptă judecata mai aspră a părinților, fugi ca din pușcă după văru-său Victor care a intrat în podul șurii acasă la el și s-a pitit după niște ciovee. Maricica, încă înciudată de pozna micului ei frățior, începu să se gândească în ce direcție o fi luat-o cârdul de miei, ca să-i găsească înainte de a călca pe straturile din grădinile oamenilor sau, ferească Dumnezeu, să se înfrupte din răsadurile de zarzavaturi plantate de gospodari. S-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pardesiu larg. Avea și un basc cu un țum buruc foarte mare. Altfel, era simpatic și spunea povești drăguțe : „Vă pleacă părinții la servici și voi rămîneți singuri acasă. Vă jucați, vă mai uitați la televizor, vă faceți temele, dar frățiorul mai mic umblă cu chibriturile în camera lui și mai întîi aprinde covorul, apoi și perdeaua și apoi ia casa cu totul foc... Sau părinții voștri pleacă cu mașina la munte, merg ce merg și ajung acolo sus, pe serpentine
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și lumbricus terestris) care afânează pământul, dând posibilitate multor alte ființe să se dezvolte. Mai cunoaștem Lipitorile (Aulastomum gulo Moq Tand. și Hirudo medicinalis L). În pădure, școlarii au adunat fragi, șapte-n gură pentru ei, unu-n traistă, pentru frățiorii lor mai mici de acasă, școlărițele au adunat însă mai ales flori, multe flori. Și nu numai din pădure, ci și de pe luncă la întoarcere. Domnu’ le-a povestit multe și despre bogăția florilor satului nostru. I-a învățat că
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai aveau și alte forțe politice evreiești. Vrând să le agațe În mreaja lor dibace, liderii evrei comuniști le acordaseră un oarecare credit, urmând ca asaltul final (dacă va fi fost!) să fie dat după acapararea puterii totale de către scumpii frățiori români, adică după câștigarea super-previzibilă a alegerilor din 28 martie 1948. Secretarul Secției de tineret-central, Beno Meirovici, semnase Împreună cu seniorul P. Iscovici „Circulara nr.14” din 16 martie 1948, ce a avut un foarte strict caracter informativ: „Vă trimetem alăturat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
că d’aia s-a dus pentru 1 an și 4 luni la cătănie! e.j. Sssst! Revoluția culturală e la nord-coreeni nu la noi! Este arhicunoscut de-acum faptul că abramburiciul din Scornicești a Împrumutat proastele obiceiuri ale iubitului frățior galben Kim Ir Sen În urma vizitei sale În „Țara dimineților liniștite” din 1971. Pe atunci, bunicul actualului nebun de legat Kim Jong Un, declanșase o imensă teroare În țărișoara sa prin aplicarea așa-zisei „revoluții culturale” care nu a fost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
alcătuirile lumii colțarul s-a prăbușit peste patul unde de obicei dormeau băieții, acoperindu-l și fărâmițându-l sub zecile de kilograme de cărămidă și mortar. Înger sub palma lui Dumnezeu, Cezărica, cu plecarea ei în Cer și-a salvat frățiorii.. Poate că și acuma și pentru totdeauna îi privește din ceruri, acolo unde este, și le ocrotește existența. * Nașii Vernescu ne-au chemat la Ploiești și ne-au dat aparatul lor de radio cu 2500 de lei. Era tot un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
moral și cognitiv să depășească conduita limitată. În baladă, portretul fraților nu îi menajează deloc: „Că, de-i mare,/ Minte n-are;/ Că-mbrăcat e ca un domn,/ Minte n-are nici d-un om” și îi subliniază atributele mezinului excepțional: „Frățiorul ăl mai mic,/ Ăl mai mic/ Și mai voinic,/ Că-i cu statul/ De copil/ Cu sfatul/ De om bătrân”. Al treilea frate valorifică încercările fraților, „acolo unde apare numărul trei se face apel la întreaga ființă a omului, ca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
acut apropierea de sacrul stâng: „Daca vedea și vedea/ Că vânaturi nu-ntâlnea,/ Că și drumul se-nchidea,/ Că-n deșert se obosea/ Și căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stâng: „Daca vedea și vedea/ Că vânaturi nu-ntâlnea,/ Că și drumul se-nchidea,/ Că-n deșert se obosea/ Și căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că mi le-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vârf,/ Că țiu și eu de mănunchi./ (...)Dar Scorpia ce-mi făcea?/ De necăjită ce era,/ Drept în sus că s-azvărlea,/ Cu gura proțap ieșea/ Ca să cuprinză lumea/ Și prin paloș că trecea,/ Pân’ la coadă se spărgea/ Și doi frățiori ieșeau/ Nevătămați, cum erau”. Saltul în statutul de inițiat este, în această baladă, de două feluri: frații mai mari trebuie să coboare în pântecul monstrului și săși piardă identitatea slabă, de bieți coconi neexperimentați, în timp ce mezinul, în cazul căruia vitejia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unuia dintre flăcăi, pretext mitic pentru descoperirea partenerului potrivit pentru incursiunile în sacru. Puterile identice îi fac să se descopere parcă în oglindă, mai mult chiar, înrudirea magică acționând și asupra companionilor întru mit: „Rudă bună se găsiră,/ Rudă bună, frățiori,/ Și caii lor veri premari” (Robești - Vâlcea). Legătura mistică dintre cei doi este nuanțată de textele basmelor, frații născuți în urma aceleiași fecundări magice parcurg un traseu similar. Musuioc ucide pajura, sub al cărei chip stă monstrul înghițitor, și scoate din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
însă, apariția la orizont a unui nou membru într-o familie, nu poate crea decât o stare de fericire și de satisfacție nu numai pentru viitorii părinți, ci pentru întreaga familie, pentru ceilalți copii bucuroși că vor avea încă un frățior, o surioară pe care sigur, altruist, o vor iubi, pentru bunicii mulțumiți că șansa prelungirii în timp a stirpei lor crește exponențial odată cu apariția fiecărui urmaș. Asemenea pentru unchi, mătuși, rude mai îndepărtate, nași, vecini și adevărații prieteni. Într-un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
moarte-aș ieși Da’ nu mă pot despărți De dragă măicuța mea Că rămâne singurea. Că le las cu mare jele. Strigă moartea treia oară : Ieși Onule pân-afară. Bucuros moarte-aș ieși, Da’ nu mă pot despărți De dragi frățiorii mei C-am trăit puțin cu ei. Strigă moartea a patra oară Ieși Onule pân-afară. Bucuros moarte-aș ieși, Dar nu mă pot despărți De dragi surorile mele Că le las cu mare jele. Strigă moartea-a cincea oară
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
respectul, și mai ales că eram și sărăcuță nu aveam de loc încredere în dragoste, că și pretențiile erau mari, iar eu rămâneam mai mult decât precaută. In timpul războiului lucram și la cenzura militară, eram și tânără, cu trei frățiori și soț pe front, viața îmi era mai mult în lacrimi de durere, de durerea lor și de ceea ce aflam la cenzură și opream a fi cunoscut. Acum îmi este foarte rău, tremur, scriu anevoios, dar mă bucur că tot
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
vin, să avem și noi struguri ca să mâncăm. Făceam brazde în grădină și puneam ceapă, roșii, lăptuci pentru salată, fasole, și a început să arate gospodăria noastră frumos. Creșteam păsări și porc, numai cu buruiană cărată cu sacii. Impreună cu frățiorii mai mari, tăicuțu a plantat pomi fructiferi în curte și grădină, aveam prunii, merii și nucii noștri, zicea să nu cerem la lume. Ne luau părinții de copii la muncă, ne învățau să țesem pânză, să tricotăm, să croșetăm, să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fete. Am crescut mărișori, ne-au dat la școală. Am fost toți la școală, afară de surioara mea care a rămas tare supărată că n-au dat-o și pe ea la școală. Eu eram mai mare cu un an ca frățiorul meu Grigore. El era tare bun la matematică, iar eu citeam frumos, recitam, învățam repede poezii și cu măicuța cântam, că-mi plăcea. Când am ajuns eu în clasa a III-a și frățiorul într-a doua, cărțile costau 300
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
mai mare cu un an ca frățiorul meu Grigore. El era tare bun la matematică, iar eu citeam frumos, recitam, învățam repede poezii și cu măicuța cântam, că-mi plăcea. Când am ajuns eu în clasa a III-a și frățiorul într-a doua, cărțile costau 300 și 200 lei iar caietele, cerneala, tocurile și penițele alți bani, caietele le rupeam mereu, penițele se stricau, cerneala se vărsa și aveam și alte necazuri, că toată ziua ciopleam să facem cele 100
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
dacă mă exprim bine ! Am crescut, am pierdut pe măicuța, ne-am descurcat greu numai cu bietul tata, care ne spunea mereu să fim cuminți și cinstiți, să nu râdă lumea de noi că nu avem mamă. S-au făcut frățiorii mai mari și surioara la fel, unul a plecat în București, doi s-au căsătorit. Am crescut și eu și când am împlinit 16 ani, tăicuțu cum a venit cineva, cum m-a căsătorit. A rămas singur cu trei frățiori
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
frățiorii mai mari și surioara la fel, unul a plecat în București, doi s-au căsătorit. Am crescut și eu și când am împlinit 16 ani, tăicuțu cum a venit cineva, cum m-a căsătorit. A rămas singur cu trei frățiori mici, iar eu cu o căsătorie nereușită. A început războiul, mi-au plecat trei frățiori pe front, concentrați din februarie 1939 printre care și soțul meu. După un timp, deși eram gravidă cu băiatul, i-am spus bietului tată că
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
căsătorit. Am crescut și eu și când am împlinit 16 ani, tăicuțu cum a venit cineva, cum m-a căsătorit. A rămas singur cu trei frățiori mici, iar eu cu o căsătorie nereușită. A început războiul, mi-au plecat trei frățiori pe front, concentrați din februarie 1939 printre care și soțul meu. După un timp, deși eram gravidă cu băiatul, i-am spus bietului tată că plec să-mi fac un alt rost în viață. Dânsul, deși la 52 de ani
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
toți că el nu poate vedea o altă femeie în locul bunei mele mame, și repeta că n-ar suporta să se poarte rău cu copiii lui sau când ne ducem acasă să nu ne vadă. Au crescut și cei doi frățiori mai mici și când au ajuns la 18-19 ani s-au căsătorit cu două fete bune care l-au îngrijit și iubit pe tăticul meu, iar dânsul le-a respectat și le-a iubit și nu permitea de loc fraților
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]