8,242 matches
-
fi reconfirmați." ... 3. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins: "ARTICOLUL 14 Limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete, ale cererii de brevet european și ale altor documente (1) Limbile oficiale ale Oficiului European de Brevete sunt engleză, franceza și germană. ... (2) O cerere de brevet european este depusă în una dintre limbile oficiale sau, în cazul în care este înregistrată în altă limbă, este tradusă în una dintre limbile oficiale, în conformitate cu Regulamentul de aplicare. Pe parcursul procedurilor ce au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146036_a_147365]
-
ce au loc în fața Oficiului European de Brevete, exceptând cazul unor prevederi contrare ale Regulamentului de aplicare. ... (4) Persoanele fizice sau juridice având domiciliul său sediul pe teritoriul unui stat contractant care are ca limbă oficială altă limbă decât engleză, franceza sau germană și cetățenii respectivului stat cu domiciliul în străinătate pot depune documente într-un termen stabilit într-o limbă oficială a acelui stat. Totuși ei vor trebui să depună o traducere în una dintre limbile oficiale ale Oficiului European
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146036_a_147365]
-
mărturie pentru aceasta, plenipotențiarii autorizați, după ce și-au prezentat puterile lor depline, constatate a fi în buna și cuvenită formă, semnează prezentul act de revizuire. Încheiat la Munchen la 29 noiembrie 2000, într-un singur exemplar original în limbile engleză, franceza și germană, toate cele trei texte fiind în mod egal autentice. Prezentul text original se depune în arhivele Republicii Federale Germania. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146036_a_147365]
-
a fiecăruia dintre protocoalele-anexa, în conformitate cu art. 5; ... e) notificările de denunțare primite în conformitate cu art. 9 și datele la care ele dobândesc efect. ... Articolul 11 Texte autentice Originalul prezenței convenții și originalele protocoalelor-anexa, ale căror texte în limbile: arabă, chineză, engleză, franceza, rusă și spaniolă sunt în mod egal autentice, vor fi depuse la depozitar, care va transmite copii certificate tuturor statelor. PROTOCOL privind fragmentele nedetectabile (PROTOCOLUL I) Este interzis să se folosească orice armă al carei efect principal este rănirea prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140294_a_141623]
-
asupra datei la care prezenta convenție va intra în vigoare în conformitate cu art. XV; ... c) asupra denunțurilor notificate în conformitate cu art. XVI; ... d) asupra notificărilor adresate în conformitate cu art. XVIII. ... Articolul 19 1. Prezenta convenție, ale cărei texte în limbile engleză, chineză, spaniolă, franceza și rusă au aceeași valabilitate, va fi depusă în arhivele Organizației Națiunilor Unite. 2. Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite va trimite o copie certificata conformă cu prezența convenție tuturor statelor.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128868_a_130197]
-
2. De asemenea, depozitarul va informa Secretariatul Națiunilor Unite despre toate ratificările, aderările și denunțările pe care le va primi referitoare la prezentul protocol. Articolul 102 Texte autentice Originalul prezentului protocol, ale cărui texte în limbile engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceza și rusă sînt deopotrivă autentice, va fi depus depozitarului, care va transmite copii certificate conforme tuturor părților la convenții. Anexă 1 REGULAMENT REFERITOR LA IDENTIFICARE Capitolul 1 Cărțile de identitate Articolul 1 Cartea de identitate a personalului permanent sanitar, religios
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156277_a_157606]
-
să prin mijloace tehnice de detecție. Anexă 2 Cartea DE IDENTITATE a ziaristului în misiune periculoasă Exteriorul cărții de identitate (Numele țării care a eliberat această carte) Carte de identitate de ziarist în misiune periculoasă Notă: (în limbile engleză, arabă, franceza, rusă și spaniolă). Prezenta carte de identitate este eliberată ziariștilor în misiune profesională periculoasă în zonele de conflict armat. Purtătorul are drept să fie tratat că persoana civilă potrivit convențiilor de la Geneva din 12 august 1949 și protocolului lor adițional
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156277_a_157606]
-
București, ca Prim Secretar al Legației Britanice de acolo. Probabil cu un salariu de 1000 de lire sterline pe an, plus alte drepturi aferente - alocații de chirie, de călătorie, sau chiar pentru vorbirea fluentă a unor limbi străine (mai puțin franceza!), alocații pentru haine, etc. În mod cert Bucureștiul nu i-a făcut o primă impresie favorabilă, mai ales că venea de la Vatican, dar, explorând frumusețile rurale „în pofida drumurilor atroce”[1], Sir Alec Randall și familia sa au ajuns să îndrăgească
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
întrucât Randall însuși se îndoia că vreunul dintre cei prezenți citiseră ceva din operele lui Forster. Engleza era încă o Cenușăreasă la facultățile de litere, nu exista de fapt nici o Catedră de Engleză la universitate, prosperau în schimb cele de franceză, italiană și germană. Consiliul Britanic nu era reprezentat în România. Engleza președintelui PEN-clubului român, altfel un om foarte amabil, era rudimentară, culeasă de prin cataloagele Hardy - nu Thomas Hardy, ci faimoșii frați Hardy, producători de ustensile de pescuit. Președintele era
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
era rudimentară, culeasă de prin cataloagele Hardy - nu Thomas Hardy, ci faimoșii frați Hardy, producători de ustensile de pescuit. Președintele era (oare cine?), ca să-l cităm din nou pe Sir Alec Randall, un „undițar pasionat”, folosind, ca majoritatea românilor școliți, franceza ca a doua limbă. S-a perfectat și o vizită la Doftana, după o recepție într-un orășel pitoresc nu departe de capitală, recepție care începuse cu tradiționala cafea turcească și dulceața din petale de trandafir. Au urmat felii de
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
Brâncoveanu erau cam de aceeași vârstă cu copiii lui sir Alec și, vecini fiind, oportunitățile de joacă sau de cină luată în comun erau numeroase. În astfel de împrejurări, Randall nu se minuna că Morgan prefera compania tânărului profesor de franceză al copiilor. O ocazie pentru scriitor, crede diplomatul, de a împărtăși dintr-o experiență asemănătoare când, proaspăt licențiat la Cambridge, fusese angajat ca profesor de engleză pentru copiii contesei Elizabeth von Arnim.[8] *** Poate că episodul cel mai pitoresc din
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
nu tu ești vinovată, poate că eu sunt acela. Poate că nu cunosc la fel de bine limba franceză ca și tine. - Dragul meu Giacomo, tu îți consumi câțiva euro pe telefon ca să te scuzi că nu te-ai exprimat corect în franceză, sau ai dorit de banii aceștia totuși să-mi spui cu totul altceva? Bănuiesc că nu pentru asta mai sunat așa de dimineață. - Of, iubito, voi românii sunteți foarte dificili, foarte suspicioși. - Vrei să mă faci să înțeleg Giaco, că
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1429192704.html [Corola-blog/BlogPost/357735_a_359064]
-
de romanistică la Zurich, cu Theophil Spoeri și Arnald Steiger, și la Paris cu Jean Boutiere. În 1955 își susține doctoratul cu tema „Existence poetique de Bacovia”, care a fost publicată în 1958. Urmează intrarea în învățământ ca profesoară de franceză la licee, timp de 15 ani, și de literatură și civilizație franceză la Școala de interpreți din Zurich. O docență în română în cadrul comparativ o readuce sub veneratele bolți academice pentru 22 de ani. În 1990 se încheie viața sa
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
le făcea, dar probabil încerca, acum, la bătrânețe, să se curețe de păcate. Se apucase și el de scris, își scria memoriile, scria până în noapte târziu. Când am tras cu ochiul la ce scrie, am rămas surprins, nu scria în franceză, dar cuvintele îmi păreau cunoscute dacă încercam să citesc pe litere. L-am întrbat numaidecât: „În ce limbă scrieți, dacă nu sunt prea indiscret, stăpâne?” A zâmbit și-a scuturat din deget în semn de ceartă „Ai tras cu ochiul
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Congolezul_juma_ciprian_alexandrescu_1357920588.html [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
familie de oameni modești și harnici. A făcut școala primară, gimnaziul și liceul în localitatea natală. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Craiova în 1972, specialitatea limba și literatura româna-limba franceză. A funcționat 7 ani ca profesor de franceză în județul Caraș-Severin. Din anul școlar 1978-1979 s-a întors în Rucăr, devenind profesor titular la Grupul școlar forestier Rucar. Și-a dobândit prin perseverență si muncă asiduă respectul binemeritat al elevilor și consătenilor ei. Pe lângă munca la catedră a
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLVII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xlvii_george_nicolae_podisor_1330241028.html [Corola-blog/BlogPost/346850_a_348179]
-
că am participat la foarte multe manifestări științifice în țările în care am avut posibilitatea să ajung, pentru că aveam lucrări în programul congreselor de medicină veterinară. Am avut și avantajul de a cunoaște și limbile străine de largă circulație, respectiv franceza, germana, engleza, destul de bine și maghiara și ceva rusă. Am continuat deci să dau din mine ce am avut mai bun și din păcate am fost de multe ori pus în situația să am un gust amar pentru că nu am
DE LA CAMPENI ÎN ARIZONA de IOAN RADU în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/De_la_campeni_in_arizona.html [Corola-blog/BlogPost/344916_a_346245]
-
ajutat de către legionari. Românii și nevestele lor canadience Majoritatea prietenilor lui nea Mitică și-au luat soții canadience de origine engleză sau franceză. Având o abilitate deosebită în învățarea limbilor străine, aproape toți știau mai multe limbi, în special engleza, franceza, germana și italiana. Unul dintre ei, Titi Filip știa și greaca și cu o grecoaică s-a căsătorit. Cornel Popa s-a căsătorit cu o canadiancă din British Columbia, pe nume Eunice, o femeie de excepție, după cum îmi spune nea
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9.html [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
megapixeli care se mișcă mult mai repede are cu 60% mai mulți pixeli și o rezoluție maximă de 3264×2448 pixeli, rezoluția filmării HD a ajuns la 1080 pixeli, comenzi vocale complete ale telefonului, cu funcții disponibile în limba engleză, franceza și germană, viteza de download poate ajunge până la 14,4 MB/s, Rețină Display, Face Time și multe altele. La capitolul costuri, iPhone 4s va fi disponibil pe culorile alb și negru și va avea prețurile următoare: 16GB la 199
Apple a lansat oficial noul iPhone 4s by http://www.iasi4u.ro/2011-apple-a-lansat-oficial-noul-iphone-4s/ [Corola-blog/BlogPost/95722_a_97014]
-
coșmar de când a cunoscut-o și mai ales de când a aflat că nu îi este indiferent fetei, ba mai mult, era gata să aibă o aventură cu el. Totul s-a dus pe apa sâmbetei când a apărut profesorul de franceză. Nici nu avea curajul să dea ochii cu Ramona. Ce îi va spune? Cum să justifice gestul său? Numai fiara din el l-a determinat să procedeze așa fără să se gândească la consecințe. Chiar dacă fata nu se accidenta, tot
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403943614.html [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
din obișnuită de a sta liniștiți în bănci. Diriginta noastră, aceeași pe care o avusesem timp de patru ani, ne-a spus numele profesorilor repartizați la clasa noastră: - În general, veți avea cam aceiași profesori, cu foarte mici modificări. La franceză, latină, matematică, aceiași... la româna, tot pe mine, la istorie pe tovarășul Grubea, la științe naturale pe..." Fiecare nume vechi menționat nu ne producea nicio impresie. Unele însă, cum ar fi cel al profesorului nostru de franceză, M., zis Damigeana
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1414652274.html [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
mici modificări. La franceză, latină, matematică, aceiași... la româna, tot pe mine, la istorie pe tovarășul Grubea, la științe naturale pe..." Fiecare nume vechi menționat nu ne producea nicio impresie. Unele însă, cum ar fi cel al profesorului nostru de franceză, M., zis Damigeana sau „Damigeon", atât de îndrăgit de toți, ne bucurau. Când am aflat ca la istorie nu ne va mai predă profesoara cea tânără și drăguță din urmă cu un an, toți au început să protesteze pe tăcute
PROFESORUL MEU de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1414652274.html [Corola-blog/BlogPost/384114_a_385443]
-
Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicină alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoză și tu poți face minuni” de Ovidiu Creangă (Toronto-Canada), antologii trilingve (română, engleză, franceza), poezii semnate de poete din România, SUA, Canada: “Doamnele poeziei”, „Șansele poeziei”, „Ortopezii” de Michael Cutui (Germania), „Prin sita vremii” și „Oglindiri” de Elenă Buică (Pikering-Canada), „Trandafirul deșertului”, „Atingeri divine” de Mariana Eftimie Kabbout (Galați-România), „Celor fără vină” de Felicia
DIALOG DESPRE STIHURI SI PROZA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/_cititorul_este_timpul_insirat_pe_generatii_dialog_despre_stihuri_si_proza.html [Corola-blog/BlogPost/349596_a_350925]
-
ei se stabilise o relație aproape frățească. La Moscova, Narcisa îi cuceri pe cavaleri prin voioșia și exuberanța sa. Aici descoperi o lume nouă, diferită de cea din București. Cu limba nu avea probleme, căci studiase în facultate rusa, engleza, franceza și germana, iar în particular italiana, spaniola, portugheza și greaca. În capul său era enciclopedia întregii lumi! Doar fusese șefă de promoție! Familia de nobili ruși îi puse Narcisei la dispoziție o trăsură și un birjar de vârsta a doua
XVI. CURTEZANII DIN MOSCOVA ŞI VIENA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1424253332.html [Corola-blog/BlogPost/377292_a_378621]
-
Ai devenit membru al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru. Ce ne poti spune despre aceasta prestigioasă organizație? Ioana MOLDOVAN: Asociația are ca membri zeci de țări, iar fiecare țară are lista sa de membri. AICT folosește două limbi oficiale: franceza și engleza, iar asociația este afiliată UNESCO. Exista un comitet executiv care se întrunește în fiecare an să discute chestiunile importante. Se organizează congrese tematice. Eu am fost în 2006 la ediția in Seul (Coreea de Sud). Atunci se celebrau și 50
INTERVIU CU IOANA MOLDOVAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ioana_moldovan.html [Corola-blog/BlogPost/349073_a_350402]
-
debutat apoi în revista Limbă și literatură pentru elevi și mai târziu în revista Ramuri. Fiind singură la părinți, am urmat tradiția din România acelor timpuri, familia s-a ocupat mult de educația mea, de la cinci ani aveam ore de franceză, pian, balet...pe multe le-am abandonat cu timpul, dar formația acelor ani a însemnat mult în evoluția mea. Cu un tată profesor de literatură și o mamă bibliotecară, am trăit între cărți, citeam mult și ca orice copil care
INDIA CA SPAŢIU SPIRITUAL INTACT ÎNTR-UN DIALOG CU SCRIITOAREA CARMEN FIRAN, AUTOAREA ROMANULUI “INDIA ÎMPOTRIVA CUVINTELOR” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/India_ca_spatiu_spiritual_intact_intr_un_dialog_cu_scriitoarea_carmen_firan_autoarea_romanului_india_impotriva_cuvintelor_.html [Corola-blog/BlogPost/356068_a_357397]