1,046 matches
-
cunoscut o dezvoltare remarcabilă, întrucât, din anul 1996, din cei circa 600 de bursieri străini provenind din 25 de țări ale Europei Centrale și de Est, aproape 100 (20% din total) sunt români; - susținerea unor programe conjugate de cercetare-formare (filiere francofone de învățământ superior, DEA, DESS și acorduri între instituții de învățământ superior); - sprijin acordat întreprinderilor româno-franceze care doresc să realizeze proiecte de formare, cercetare-dezvoltare sau de inovare tehnologică. Această inițiativă promițătoare a fost explorata în cadrul unui program demarat în anul
PROGRAM ROMÂNO-FRANCEZ din 13 iunie 2001 de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnica pentru anii 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
-
Curie" din 92330, Sceaux și Școala Centrală din București (secția bilingva) Primirea în Franța între 21-28 decembrie 2001 (a 8 elevi) și deplasarea între 27 octombrie - 5 noiembrie 2001 (a 8 elevi) Cooperare educativa interdisciplinara într-o rețea de instituții francofone solidare ES 19 Colegiul "Saint Sauveur" din 85620, Rocheserviere și Școala generală nr. 7 din Reșița Primirea în Franța în octombrie 2001 (a 30 de elevi) și deplasarea în mai 2002 (a 35 de elevi) Funcționarea instituțiilor, întreprinderilor. Agricultură și
PROGRAM ROMÂNO-FRANCEZ din 13 iunie 2001 de cooperare culturală, ştiinţifică şi tehnica pentru anii 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142283_a_143612]
-
sa desfășoare activități de cooperare universitară și științifică ce se înscriu într-o perspectiva de dezvoltare a spațiului cultural, științific și tehnic de expresie franceza, în special în următoarele direcții: a) sa ajute diferitele instituții de învățământ și de cercetare francofone din regiune să se integreze în rețelele AUF; ... b) sa pună la dispoziție membrilor săi serviciile și mijloacele de acces la informația științifică și tehnica disponibilă pe diferite suporturi, în special electronice; ... c) sa dezvolte schimburile multilaterale dintre membrii săi
ACORD din 15 noiembrie 2001 între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF) relativ la Biroul Europa Centrala şi Orientala al Agenţiei Universitare a Francofoniei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146024_a_147353]
-
diferite suporturi, în special electronice; ... c) sa dezvolte schimburile multilaterale dintre membrii săi; ... d) sa susțină acțiuni de formare, seminarii, colocvii de natura universitară și de cercetare în aceasta regiune; ... e) sa pună în practica orice mandat încredințat de către instituțiile francofone multilaterale, a cărui sarcina ar fi acceptată de AUF. ... 1.2. Ministerul Educației și Cercetării din România pune la dispoziție în mod gratuit pentru AUF localurile necesare pentru funcționarea la București a Biroului regional pentru Europa Centrala și Orientala, care
ACORD din 15 noiembrie 2001 între Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România şi Agenţia Universitară a Francofoniei (AUF) relativ la Biroul Europa Centrala şi Orientala al Agenţiei Universitare a Francofoniei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146024_a_147353]
-
1 - Organele autorității executive, titlul ÎI - Cheltuieli materiale și servicii - pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea Conferinței paneuropene a miniștrilor de justiție (București, 5-7 iunie 1995) și a reuniunii pregătitoare a Conferinței celor 47 de miniștri de justiție din țările francofone (București, 25-26 mai 1995). Articolul 2 Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în bugetul de stat pe anul 1995, care rezultă din prevederile art. 1. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: Ministrul justiției, Gavril Iosif Chiuzbaian Ministru de stat, ministrul finanțelor
HOTĂRÎRE Nr. 336 din 19 mai 1995 privind alocarea de fonduri din bugetul de stat pentru organizarea Conferintei paneuropene a ministrilor de justiţie (Bucureşti, 5-7 iunie 1995) şi a reuniunii pregătitoare a Conferintei celor 47 de miniştri de justiţie din ţările francofone (Bucureşti, 25-26 mai 1995). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112806_a_114135]
-
și Farmacie Militară Naționale 16. Comisia Interna- Porrentruy 1926 1974 Ministerul România participă ționala de Istorie - Elveția Apărării din anul 1974 Militară Naționale 17. Asociația Interna- Quebec 1989 1993 Ministerul România participă țională a Arhivelor de Interne din anul 1993 Francofone 18. Consiliul Interna- Paris 1948 1956 Ministerul România participă țional al Arhivelor de Interne din anul 1956 19. Comitetul Tehnic Paris 1895 1895 Ministerul Membru fondator Internațional pen- de Interne tru Prevenirea și Stingerea Incendi- ilor 20. Consiliul Interna- Paris
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
Maritimă Franci francezi 29.000 2. Comitetul Internațional de Medicină și Farmacie Militară Franci belgieni 41.600 3. Comisia Internațională de Istorie militară Franci elvețieni 550 Ministerul de Interne 1. Interpol Franci elvețieni 138.400 2. Asociația Internațională a Arhivelor Francofone Franci francezi 500 3. Consiliul Internațional al Arhivelor $ S.U.A. 1.902 4. Comitetul Tehnic Internațional pentru Prevenirea și Stingerea Incendiilor Franci elvețieni 2.180 Ministerul Culturii 1. Fondul Cultural al Consiliului Europei Franci francezi 299.460 2. Centrul Internațional de
ORDONANŢĂ nr. 41 din 12 august 1994 (*actualizată*) privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110176_a_111505]
-
familiar n.tr.) capătă sens. Folosit aici cu sensul de bucată de țesătură (aflat la originea lui pattemouille cîrpă umedă pentru călcat) cuvîntul nu este familiar decît în estul și sud-estul Franței și în Elveția. Mai puțin obișnuit în afara ariei francofone, el are nevoie de o trecere prin relația de izotopie a discursului din cauza omonimiei sale cu patte-jambe a copilului. Incoerența de ce un singur picior în acest caz? orientează interpretarea (și traducerea) spre un obiect la fel de drag copilului ca și ursulețul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
unui act de comunicare determinat din punct de vedere socio-economic), au fost studiate diferite tipuri de fenomene enunțiative, îndeosebi deicticele personale și spațio-temporale (Guespin, 1976), discursul raportat, polifonia, ghilimelele (Authier, 1981), în așa măsură încât au devenit unele dintre caracteristicile francofone ale analizei discursului. Mai precis, problematica legată de enunțare s-a organizat pe nouă nivele ce interacționează constant: * nivelul local al operațiilor prin care se marchează discursul raportat, reformulările, modalitățile etc, care permit confruntarea diverselor poziționări 7, sau caracterizarea genurilor
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
într-o perspectivă națională, ce va da prioritate apartenenței față de un stat, se vor altera în tentativele lor de acaparare sau de înlăturare a adeziunilor religioase rivale. În Franța, îndeosebi, unificarea lingvinstică a în-tîrziat mai mult decît în zonele protestante francofone din Elveția vecină. Mai cu seamă galicismul lui Louis XIV și, mai mult încă, furia anticlericală a iacobinilor și a succesorilor lor mai mult au minat decît au întărit identitatea colectivă a francezilor. În Italia, de asemenea, artizanii unificării au
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
În afară de aceasta, referitor la formarea și difuzarea sa progresivă, se cuvine să spunem din nou că apariția sa se datorează destul de puțin statului de pînă la generalizarea serviciului militar și a școlilor primare publice. Faptul este demonstrat de exemplul periferiilor francofone ce au scăpat de sub autoritatea puterii centrale franceze. Astfel, Savoia se situează în avangarda francofoniei cu toate că a fost supusă pînă în 1860 unei dinastii piemonteze și că aceasta era italofonă. În momentul alipirii de Franța, 97,8 % dintre școlarii între
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
fiind vreme îndelungată depozitarul identității lingvistice a Flandrei opunîndu-se astfel unei burghezii a "fransquillon-ilor" care tinde, pînă în 1930, să adopte franceza. Dar și în acest caz, sentimentul de umilire culturală a căpătat amploare abia în momentul rupturii dintre Belgia francofonă și Belgia neerlandofonă, adică, atunci cînd cea dintîi, conser-vîndu-și hegemonia politică, și-a păstrat preponderența Industrială și comercială. Abia atunci, natura statului belgian a părut intolerabilă pentru masele de flamanzi biruite de povara econo-mică și demografică. Și, la rîndul său
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
putut deci să se coalizeze unii contra altora sau, cînd această coaliție s-a produs totuși, în 1847, în contextul războiului civil Sonderbund-ul ea a opus cantoane protestante de orientare liberală și laică ce erau în aceeași măsură germanofone și francofone altor cantoane, catolice și clericale, nu mai puțin amestecate în plan lingvistic. E adevărat, afiliațiile confesionale pierzîndu-și din pregnanță, asemenea clivaje contrariază mult mai puțin în prezent. Antagonismul grupurilor lingvistice este acum ațîțat, făcînd destul de vulnerabilă o identitate care, în fața
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu vreuna din subordonările determinate de norma constituțională, poate se circumscrie cadrului teritorial al unui canton sau se atașează aceluia, relativ transteritorial, al confederației întregi. Însă la fel de bine el poate să ignore această normă, supunîndu-se unei alegeri lingvistice, "romandă", adică francofonă sau germanică sau, mai rar în zilele noastre, se poate exprima printr-o identifi-care religioasă, protestantă sau catolică. Un astfel de dispozitiv cu geometrie variabilă favorizează, s-ar spune, particularis-mele. În cazul elvețienilor însă, tocmai particularismele creează un obstacol ferm
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
explicată prin existența unei alianțe nefirești între, pe de-o parte birocrați și asistențialismul care perturbă funcționarea pieței și partidele nedemocrate ținute ostatice de grupurile de interese speciale care beneficiază de pe urma distorsiunilor pieței (Laycock, 2001, 2005b). Cu excepția naționalismului de inspirație francofonă, de dinainte de 1960, populismul canadian nu a reprezentat niciodată o amenințare serioasă la adresa minorităților. S-ar putea argumenta chiar că versiunea social-democrată a populismului anglofon, din perioada 1930 și începutul anilor '90, a susținut mai puternic regimul drepturilor liberale și
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
rămâne foarte depolitizată în Belgia. 5 Creșterea polarizării nu este legată direct de dificultățile pe care partide consacrate le-au experimentat în ultimii ani, la formarea coalițiilor guvernamentale. Aceste dificultăți provin din conflictele dintre reprezentanții individuali ai flamanzilor și partidele francofone legate de descentralizarea și viitorul statului belgian. 6 În 1995, pentru a contracara succesul electoral al VB, partidele consacrate au creat o nouă poziție ministerială: Ministrul pentru politici urbane (De Decker et al., 2005). Politicienii locali și organizațiile semi-guvernamentale au
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Colecția ACADEMICĂ 19 Seria Spații francofone EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ. Coordonatorul seriei SPAȚII FRANCOFONE este Marină Mureșanu Ionescu. Consilieri științifici: Jacques Moeschler, Université de Genève; Daniel Fondanèche, Université Paris 7; Patrice Brasseur, Université d'Avignon; Anne-Marie Callet-Bianco, Université d'Angers; Jean-Pierre Longre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Colecția ACADEMICĂ 19 Seria Spații francofone EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ. Coordonatorul seriei SPAȚII FRANCOFONE este Marină Mureșanu Ionescu. Consilieri științifici: Jacques Moeschler, Université de Genève; Daniel Fondanèche, Université Paris 7; Patrice Brasseur, Université d'Avignon; Anne-Marie Callet-Bianco, Université d'Angers; Jean-Pierre Longre, Université Lyon 3; Guillaume Robert, Centre Culturel Français de Iași; Elenă Prus
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în sfera privată a persoanelor (oamenilor). Elveția Răspuns M. D.: În Canton de Vaud, Biserica reformată a cunoscut o mare autonomie din anul 1845 și nu au existat separări violente la începutul secolului al XX-lea, ca în alte regiuni francofone. Constituția din 2003 prevede un stat laic, cu o legătură între Sstat și comunitățile religioase recunoscute (Biserica reformată, Biserica romano-catolică și Comunitatea izraelită) care primesc finanțare din partea Statului; alte comunități pot cere aceeași recunoaștere în anumite condiții precizate de lege
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Studii culturale VOLUM APĂRUT ÎN PARTENERIAT CU AMBASADA FINLANDEI ÎN ROMÂNIA Paul NANU este lector la Institutul de Limbi Străine și Traduceri din cadrul Facultății de Științe Umaniste, Universitatea din Turku, Finlanda. Licențiat în limbă și literatură franceză, master în literatură francofonă, doctor în filologie română. Experiență în predarea francezei și românei ca limbi străine. Coordonator al volumului Romania în the world. Contacts and reception (2014), autor al mai multor articole științifice pe literatură francofonă, literatură finlandeză, interculturalitate și didactică. Paul NANU
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
limbă și literatură franceză, master în literatură francofonă, doctor în filologie română. Experiență în predarea francezei și românei ca limbi străine. Coordonator al volumului Romania în the world. Contacts and reception (2014), autor al mai multor articole științifice pe literatură francofonă, literatură finlandeză, interculturalitate și didactică. Paul NANU, Literatura și cultura finlandeză. O perspectivă românească (c) 2015 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1996 și 1999. NȘDU = Lazăr Șăineanu, Dicționar universal al limbii române (coord. Alexandru Dobrescu), Chișinău, Litera, 1998. OFA = articolul Rédiger sans discriminer: précision et clarté, pe www.ofa.gov.on.ca/english/ajt/IID.html, pagină a Oficiului pentru Afaceri Francofone (Office of Francophone Affairs) din Ontario, Canada. OQLF = pagină (cu mai multe subdiviziuni) a Office Québécois de la Langue Française, pe www.oqlf.gouv.qc.ca. Pușcariu = Sextil Pușcariu, Limba română. I. Privire generală, București, Editura Minerva, 1976 (reproducere a textului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
întâlnit sâmbătă, 19 martie, cu un grup de elevi, profesori, dar și colegi universitari pentru a prezenta Universitatea noastră și a-i convinge pe cei prezenți că Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava este cea mai bună alegere pentru studiile francofone. M-au ajutat în acest demers: Patricia Prodan, studentă anul I Franceză-Engleză, Andreea Juduc, student-masterand anul II Semiotica limbajului în mass-media și publicitate, Cristina Obreja, student-doctorand la specializarea Lingvistică, și Irina Lulciuc, profesoară de franceză la Colegiul Național “Mihai Eminescu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
pentru reușitul eveniment, sunt convinsă că asemenea acțiuni ne pot ajuta să parcurgem mult mai rapid calea afirmării noastre în Europa. (aprilie 19, 2010) De Ziua Franței... 1. Întreg militantismul meu social are, dacă vreți, rădăcini și explicații de sorginte francofonă. Primele reviste pentru copii, pe care părinții mi le-au pus în mână, au fost „Roudoudou”, „Riquiqui”, „Pif le chien”. Au urmat cărțile franțuzești pe care, înainte de a le deschide, le miroseam. Mi se părea întotdeauna că scrierile din franceza
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
faptele vorbesc: o echipă de teatru francofon cu un palmares interesant (să nu uităm că primul festival internațional de teatru francofon RITUF a fost organizat în câteva ediții la Suceava), un semnificativ număr de parteneriate și acorduri bilaterale cu universități francofone, numeroși studenți și profesori în stagii și misiuni de predare în cadrul acestor cooperări, Zilele Francofoniei la Suceava de peste cincisprezece ani, manifestări științifice și culturale care au ca limbă principală de comunicare limba franceză, rezultate strălucite în domeniul traducerilor literare și
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]