51,240 matches
-
cel feminin: prima construcție e mai usor de acceptat, a doua e mai supărătoare. Cauza acestei ușoare diferențe (care rămîne de dovedit; de altfel, în acest domeniu sînt de dorit cît mai multe studii experimentale, anchete sociolingvistice) poate fi prezentă frecvență a acelorași unități masculine că nume de botez și de familie: "domnul Vasile" e o îmbinare a cărei eventuală nonconformitate cu regulile exprimării elegante a politeții nu sare în ochi, în timp ce "doamna Vasilica" nu poate fi decît o structură cu
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
a născut la 4 februarie 1954, la Buzău) cunoștea orientările de ultimă oră din poezia engleză și americană și se situa cu dezinvoltura într-un raport de emulație cu poeții români la modă. În plus, în cercurile pe care le frecvență era întotdeauna o apariție spectaculoasă, un triumf al feminității, cum românii mai aveau ocazia să vadă numai în filmele occidentale, cu piscine și palmieri. Surprinzător și lăudabil este faptul că frumoasa poeta - o adevarată Claudia Schiffer a poeziei - a rezistat
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
lexicul neologistic ("precipitații mixte", "arii relativ extinse"; "arie de nebulozitate"), numărul mic de verbe, ale acțiunilor pur meteorologice ("a ploua", "a ninge", "a sufla" etc.), static-descriptive ("a prezenta", "a se încadra") sau ale transformării ("a se accentua", "a se restrînge"); frecvență mare a adverbelor ("predominant", "local", "izolat", "temporar", "trecător"); cuantificarea și modalizarea zonelor de inevitabilă imprecizie ("pe alocuri", "mai mult", "relativ", "unele"); enunțul rezultat e în genere accesibil, dar adesea prea artificializat în comparație cu stilul comunicării curente ("vremea se va răci accentuat
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
nr. 38, 1998), "Dă-mi voie să-ți spun pe nume...", Ioana Pârvulescu observa absența unor cercetări de sinteză asupra onomasticii în literatura română și propunea cîteva extrem de interesante repere istorice și tipologice pentru uzul ficțional al numelor feminine, urmărind frecvență acestora, conotațiile sociale sau livrești, comentariile intertextuale, modificările formale. Domeniul onomasticii literare fiind împărțit de obicei între lingvistică și literatura, aș vrea să adaug aici cîteva observații care merg, cred, în aceeași direcție. Există la noi multe studii punctuale de
Mode onomastice în literatură by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18118_a_19443]
-
observațiilor autorului, prefațatorul creionează acest portret: probabil un cărturar din domeniul umanioarelor, care pare să fi făcut parte din straturile superioare ale societății. Am lăsat deoparte celelalte trăsături, pentru că ele sînt simple elogii, la care eu una nu subscriu. După frecvența cu care folosește, lemnos și obositor, adjectivul "multiplu", formulez și eu o ipoteză îndrăzneață: prefațatorul este, probabil, sociolog. Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc ce-nseamnă, în particular, a fi trădător, citind eseul lui Casamayor, ci doar
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
putut să producă ideea nătânga a supraomului (cf. 910). M-aș miră și eu dacă nu s-ar găsi la Nietzsche urme apăsate de pozitivism. Gândire de epocă, la fel ca supraomul. Mutarea paradisului din cer an viitor a fost frecvență, ca și scoaterea lui de sub jurisdicția lui Dumnezeu, de exemplu la Marx, dar și la Rimbaud și, mai tarziu, la Breton. Totodată, există an epoca două extreme - naturalismul și simbolismul - care se ăntălnesc. Supraomul e o idee naturalista spusă an
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
i-a încurcat pe partenerii care îl alcătuiesc. De aceea în disputele din Convenție glasul președintelui aproape că nu s-a auzit, iar în duelurile dintre CDR și Partidul Democrat intervențiile președintelui aproape că n-au avut ecou. De unde și frecvențele declarații ale dezamăgirii președintelui față de mediul politic autohton. Paradoxal, dar tocmai din cauza că n-a putut influență prea mult disputele din mediul politic, Emil Constantinescu n-ar trebui acuzat că a făcut rău. În afară de astă el nu poate fi învinuit
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
și fizionomia umană în întregime. Creația modei exprimă acest imens efort de gandire care forțează căile naturale ale fanteziei și le poartă pe un drum comun de înnoire. Drumul este al tuturor deopotrivă însă fiecare în parte are satisfacția schimbării. Frecvență mare a înnoirii întărește iluzia că ea s-a petrecut într-adevăr. Răsfoind revistele de modă vechi, sau picturi de epocă încerci o stranie senzație de familiaritate în atmosferă vremilor apuse căci bizareria vestimentației nu poate ascunde fizionomia umană cunoscută
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
mai iubita, măi adorata. Dar fixitatea ei mai mare ar putea poate s-o îndepărteze, si de aceea ea este înlocuită cu repetiția. Mobilitatea ei se înlocuiește cu o repetare obsedanta a aceleiași imagini, prin toate mijloacele, în toate împrejurările. Frecvență imaginii transmise înlocuiește mișcarea ei. Întreruperea temporară o reîmprospătează, permite o nouă surpriză și potențează satisfacția reîntâlnirii. Mass-media sudează planurile gândirii și le întrerupe cu pauze rezonabile de respirație. Ea creează o comoditate a gândirii. Răspunsurile par satisfăcătoare. Starea de
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
s-a ăntâmplat nimic, Proprietatea și posesiunea, Graal. Sub o linie de demarcație, se specifică: Volumul 3 (proiect vag). Pentru a ajunge la lotul râvnit de 24 de capitole, autorul recurgea la bucăți de altădată (cu vizibilă nemulțumire, trădata de frecvențele ezitări și semne de ăntrebare): Ilustrul șarlatan (?), Vântul de martie (?), Dușmănie (?), Bedros (?), Exaltarea și prăbușirea lui..., Construcția paradisului, Panait Petre, jongleur, scamator, (11 iunie 1948), Distracție de revelion, Drăcie, Tristan, Vânătoare de lupi (ănainte de Construcția! De-aici urmează Justiția
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
fi "nici mai misterioasă, nici mai laconica decât precedentele." Un argument material că episodul final nu a fost lăsat neterminat - sau mai precis că aceasta a fost voința autorului de a lăsa cititorului ultimul cuvânt - ar fi folosirea, cu oarecare frecvență, de către Mateiu, a punctelor de suspensie... Iar pentru a clarifica ăntregul curs al episodului final, N. Manolescu susține existența unei anumite succesiuni ăntre episoade, din care ar rezulta că femeia cu ochi de pisică din fotografia ce-l fascina pe
Sub pecetea tainei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17468_a_18793]
-
totuși cazul siglei CV - "CV-ul lor cuprinde expoziții peste Ocean" (RL 2790, 1999, 20) - care se aude azi, foarte des, în formă orală si-vi. Rostirea englezeasca a abrevierii are explicații socio-culturale: contactul masiv cu oferte de serviciu străine, frecvență anunțurilor de mică publicitate în engleză; sintagma latină curriculum vitae era folosită totuși la noi dinainte de masivă influență contemporană a englezei, ceea ce ar face preferabila, cred, o abreviere adaptată regulilor românești.
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
fost an realitate: un potpuriu de lucruri sinistre zugrăvind vremea noastră, căreia n-ar trebui să i se povestească decât astfel de istorii, si, de altfel, responsabilitatea asta o las pe seama naratorului principal (n.n. idem). Pantomima, gesturile an raport cu frecvențele schimbări de voce, prin care Bixiou zugrăvea interlocutorii puși an scenă, probabil că ele erau perfecte, deoarece cei trei auditori de față lăsau să scape exclamații gălăgioase de ăncuviintare și interjecții de mulțumire. - Și Rastignac te-a refuzat? i se
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]
-
an numărul viitor), a prezentat ultimul lui film, Black Cât, White Cât (Pisică neagră, pisica albă), care rulează, acum, ăn oraș, si care ar merita să facă succes de public chiar și la noi, țară europeană cu cea mai slabă frecvență an sălile de cinema. După un film greu, ca Underground, (care a avut parte nu numai de Palme d^or, dar și de comentarii "politice" defavorabile), Kusturica a avut un moment de cădere, ăn care a declarat că n-ar
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
modest care prin temperamentul, prin datele sale psihosomatice are vocația refuzului oricăror servituți, într-atât încât refuză chiar participarea la viață breslei scriitoricești (șezători, conferințe), ilustrativ în acest sens fiind și faptul că deși avea un cult pentru E. Lovinescu frecvență să la ședințele cenaclului condus de acesta a avut un caracter "oscilatoriu și intermitent", scriitorul acesta, deci, a fost constrâns totuși să accepte unele activități practice, unele posturi: secretar de presă (din 1941) la Direcția Presei din Ministerul Propagandei Naționale
Între actiune si contemplatie by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/17585_a_18910]
-
ultimă generație. "Au fost special construite pentru România. Au posibilitatea de a măsura absolut toate platformele și toate tipurile de televiziuni, inclusiv HD. Metoda prin care se vor recunoaște canalele este una modernă, respectiv audiomatching, deci nu o să mai fie frecvență pe canal, ci audiomatching", a explicat Lucia Antal. Între noutățile avute în vedere în măsurarea audiențelor TV din 2012 se numără "vizionarea decalată" și "testarea virtualmeter". Încercăm să testăm acest virtualmeter, deci ne pregătim pentru vizionarea TV online și prin
Noutate la măsurarea audienţelor TV: Va fi luată în calcul şi vizionarea online () [Corola-journal/Journalistic/24755_a_26080]
-
confirmat ipoteza și ne-a permis formularea următoarelor concluzii: compoziții corelate cu cerințele specifice creșterea dificultății atât a elementelor acrobatice cât și gimnice (în special piruete și sărituri cu întoarcere) respectarea cerințelor generale privind compoziția apropierea conținutului de exercițiile băieților frecvența mare a acelorași elemente și legări acrobatice și gimnice reducerea legărilor și combinațiilor gimnice executarea multor mișcări pe colțurile covorului, la nivelul membrelor superioare folosirea cu preponderență a diagonalelor neacoperirea spațiului oferit de aparat deplasări mici, pe distanțe scurte reducerea
STUDIU PRIVIND IMPLICAȚIILE CODULUI DE PUNCTAJ FIG ASUPRA COMPOZIȚIILOR EXERCIȚIILOR LA SOL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Mihaela Cristina Manos () [Corola-journal/Journalistic/247_a_533]
-
percepută; 3. Măsura cunoașterii privind Sindrom Down; 4. Disponibilitatea de a lucra cu persoane cu Sindrom Down. Rezultate și comentarii Expunerea la situații discriminatorii este evidențiată de respondenți (tabel nr. 1), ceea ce a permis sistematizarea tipurilor de discriminare și calcularea frecvenței acestora. Au fost și studenți care au ales varianta «nici una» precum și studenți expuși la mai mult de un singur tip de victimizare, așa cum se poate vedea din tabelul de frecvență și graficul prezentate în continuare. Rezultatele evidențiază faptul că nu
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
1), ceea ce a permis sistematizarea tipurilor de discriminare și calcularea frecvenței acestora. Au fost și studenți care au ales varianta «nici una» precum și studenți expuși la mai mult de un singur tip de victimizare, așa cum se poate vedea din tabelul de frecvență și graficul prezentate în continuare. Rezultatele evidențiază faptul că nu toți cei care au fost expuși disriminării s-au perceput drept victime (32,7%); 44,7% percep un singur tip de victimizare și 22,7%, două sau mai multe. Intensitatea
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
au fost expuși disriminării s-au perceput drept victime (32,7%); 44,7% percep un singur tip de victimizare și 22,7%, două sau mai multe. Intensitatea percepută a discriminării ,evaluată pe o scală tip Lickert în 5 trepte, prezintă frecvențe între 38,6% (medii) și 0 (foarte mult). După cum reiese din cele de mai sus, la început (testarea 1), nivelul cunoștințelor a fost scăzut; după parcurgerea programului de activități fizice adaptate, subiecții și-au evaluat cunoștințele ca fiind medii, spre
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
Dragoș Bondoc-Ionescu Cuvinte cheie: atleții săritori în lungime, comportamentul psihomotric, grafic al frecvenței cardiace, alergare uniform accelerată, momentul exploziv al bătăii. Rezumat Starea de prestart și de concurs în proba de lungime este marcată de concentrarea atenției, care se înscrie în plan atitudinal al deprinderilor și obișnuințelor de a concura, de a se
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
în curbele frcvenței cardiace care reflectă și modul de abordare a probei în funcție de experiența competițională. Introducere În scopul de a studia comportamentul psihomotric al atleților săritori în funcție de stabilitatea și echilibrul psihic pe parcursul săriturii, în climat de competiție am folosit înregistrarea FRECVENȚA CONTRACȚIILOR CARDIACE cu ajutorul unui pulsometru model S 610 care, prin interfanta cu infraroșu, înregistrează valorile până la 15 s. Înregistrările au fost prelucrate pe calculator special cu interfantă în infraroșu, în Elveția, pe baza unui program Polar Precision Performance SW iar
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
infraroșu, înregistrează valorile până la 15 s. Înregistrările au fost prelucrate pe calculator special cu interfantă în infraroșu, în Elveția, pe baza unui program Polar Precision Performance SW iar datele obținute au fost prezentate în tabelul 3.5, care prezintă înregistrările frecvenței contracției cardiace și corespondența lor în performanță. Analizând rezultatele înregistrărilor grafice din tabel constatăm urmatoarele. Tudor Bogdan înregistrează valori în frecvența contracțiilor cardiace de 150/s pe parcursul elanului până la 203-204 în momentul exploziv, bătaie, zbor, aterizare; la sărituri de 8
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
unui program Polar Precision Performance SW iar datele obținute au fost prezentate în tabelul 3.5, care prezintă înregistrările frecvenței contracției cardiace și corespondența lor în performanță. Analizând rezultatele înregistrărilor grafice din tabel constatăm urmatoarele. Tudor Bogdan înregistrează valori în frecvența contracțiilor cardiace de 150/s pe parcursul elanului până la 203-204 în momentul exploziv, bătaie, zbor, aterizare; la sărituri de 8,10 m, 8,06 m și 8,08 m, cu o curbă uniform ascendentă a graficului, ceea ce denotă o alergare uniform
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]
-
o curbă uniform ascendentă dar cu valori mai mici, circa 148/s până la 194/s, ceea ce denotă că nu abordează hotărât elanul și săritura, fapt oglindit într-un rezultat mai slab de 7,47 m, sub posibilitățile sale. În urma testării frecvenței contracției cardiace (frecvența contracțiilor cardiace) se concluzionează că pe parcursul elanului și săriturii se ajunge la o deplină concordanță cu pregătirea tehnico-fizică îndelungată îmbinată cu o stabilitate psihică de concurs adecvată, precum și o acomodare biologică la toți factorii (starea pistei, climat
TUDIU ASUPRA COMPORTAMENTULUI PSIHOMOTRIC AL ATLEȚILOR SĂRITORI ÎN LUNGIME ÎN CLIMAT DE COMPETIȚIE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dragoş Bondoc-Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_537]