35,905 matches
-
va accentua treptat în Banat, Crișana, Maramureș și în vestul și nord-vestul Transilvaniei. În județele Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Bistrița Năsăud, Mureș, Sălaj, Cluj, Alba și Hunedoara vor fi intervale cu averse torențiale, vânt cu aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice și, pe arii restrânse, căderi de grindină. Cantitățile de apă vor depăși local 25 l/mp și izolat 40 l/mp.
Cod galben de furtuni în vestul și nord-vestul țării şi de caniculă în sud by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21615_a_22940]
-
doctrine și teorii. Din câte s-a văzut (și se vede chiar și la noi), până în prezent, eclectismul nu este soluția problemelor importante ale adevărului și nici soluția cea mai bună de viață, deoarece, chiar prin natura sa indeterminată, generează frecvente dileme și confuzii. Nevoia noastră de adevăr insistă că unele explicații trebuie să fie false și că trebuie să existe tot timpul, măcar, o explicație adevărată. Simțul de adevăr și de veridicitate este considerat a fi ori inerent structurii minții
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
exclusiv unul științific, de afirmare și slujire a adevărului, pentru combaterea minciunilor, exagerărilor și interpretărilor tendențioase, inexacte, subordonate unor interese de ordin politicianist cu privire la adevărul istoric al existenței românilor în Ungaria pre și post-trianonică. El nu poate trece cu vederea frecventele și încă actualele atacuri ale unor cercuri iredentist revizioniste și revanșarde, care au tot interesul să difuzeze teze mârșave legate de existența etniei românești în acest spațiu. Prin aceasta, el nu urmărește scopuri de ordin politic, ci doar recunoașterea unei
Triplu eveniment editorial. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]
-
puțin de opt trimestre consecutive de scădere economică anuală. Iar dacă s-ar uita la graficul creșterii trimestriale economice din perioada respectivă ar vedea un grafic care, în termeni de specialitate, se numește “grafic fierastrău” și care arată o variație frecventă în sus și în jos a economiei românești, ceea ce demonstra că-i lipsește busola care să o scoată din groapa recesiunii. Mai mult, guvernarea de atunci a fost într-adevar ca un “fierăstrău” pentru economia românească, tăind în toate direcțiile
Marea manipulare statistică, dezvăluită de un ministru cheie în guvern by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/21923_a_23248]
-
asupra cărții, probabil Amurgul gândurilor, apărută la Sibiu, în 1940. " Ele șaprecierileț îmi par cu atât mai măgulitoare, îi scrie, cu cât am recunoscut la d-ta o singulară siguranță de gust, din epoca în care norocul făcea întâlnirile noastre frecvente. Deja cu Lacrimi și sfinți, d-ta ai avut o îngăduință pe care n-am întâlnit-o decât la 2-3 persoane în țară. Aproape toți prietenii de la București au găsit-o slabă, același lucru îl vor face desigur cu ultima
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
urmări asta, încă ar însemna că-ți dă importanță. Dar nu, el se exprimă mizerabil pentru că pur și simplu așa are chef, făcând abstracție de tine ca de un copac de pe stradă. O altă formă de impolitețe o constituie referirile frecvente la persoane de care n-ai auzit și în legătură cu care nu ți se dă nici o explicație: "l-am așteptat pe Gabi două ore/ în stație pentru că n-aveam țigări"; "am chemat-o pe Magda la cofetărie", "s-a întors Cristina
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
prelungit timp de nouă ani părea a nu fi suficient. Corpul era mereu încercat de fistule purulente (unele apărînd și sub ghips) care, pînă se spărgeau (dacă se spărgeau!), urcau chinul cu cîteva cote mai sus iar boala de stomac, frecventă, sporea drama pînă la liziera imposibilului. A început să scrie poezie, în 1934 adunînd poemele în placheta Corpul transparent. Dar voia să scrie proză. A început chiar o scriere, cînd, în primele luni ale anului 1934, norocul a făcut să
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
trezise singur leoarcă", continuă cu "se îndrăgostise turtă", "pînă-ncărunțise criță", "protesta la toartă", "se îmbată lela", "se îngîmfase bocnă" - pentru a sfîrși cu distihul "Geaba, Stavăr! Gata, fete! / Azi ești singur ciuciulete" (sublinierile, desigur, îmi aparțin). Una dintre cele mai frecvente expresii de subliniere a intensității mi se pare a fi, în momentul de față, la sînge; față de cele citate la început, ea este specializată pentru acțiuni severe, în special de supraveghere și control. Evoluția semantică e sugerată în DLR (tomul
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
sistemul - Șefu, Tovarășu' -, cu o poreclă depreciativă bazată pe asemănarea fonică, Ceașcă, sau cu epitetele insultătoare Paranoicul, Pelticul, Piticul, Cizmarul. Formulele retorice vehiculate în decembrie 1989 au produs desemnări efemere - Dictatorul, Tiranul - precum și stabila substantivizare ironică a adjectivului celui mai frecvent, Odiosul, redusă în glumă, prin anii 1992-1993, la hipocoristicul Odi (Ody). Denumiri parodice, preluînd discursul adulator din timpul vieții, au fost Cîrmaciul, Dibaciul, Genialul; li se pot adăuga cele venite pe filieră străină, prin traducere: Danubiul gîndirii, Geniul Carpaților - formule
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
Ceașcă" (EZ 2486, 2000, 12) - și nu lipsesc cu totul nici inovațiile: "marea boală a lui nea Nicu mondialu'" ("Academia Cațavencu" = AC 7, 1997, 1); "Nicușor-Dictatorul Minune" (AC 1, 2000, 1). Amintesc, fără alte comentarii, cîteva din formulele - unele mai frecvente, altele cu o singură atestare - prin care a fost numit Ion Iliescu, în timpul mandatului său; multe sînt deja uitate, devenind chiar de neînțeles, pentru că se bazau pe aluzii la o întîmplare a momentului: (Nea) Nelu, Neluțu, Nea Jean, Ilici, Regele
Nume prezidențiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16825_a_18150]
-
membri de azi ai Academiei n-au frecventat niciodată Biblioteca Academiei.) Scrierile lui Z. Ornea oferă o imagine de ansamblu a literaturii române din a doua jumătate a secolului nouăsprezece și prima jumătate a secolului douăzeci (căreia i se adaugă frecvente referiri la literatura română veche și, mai ales, la cea contemporană). Această imagine se remarcă prin verosimilitate. Cunoscutul istoric literar (care abia în aceste zile a împlinit șaptezeci de ani, cu toate că înțelepciunea unui om de șaptezeci de ani a avut
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
limitate sau deschise. Modelul e dezvoltat mai ales în registrul familiar-argotic: "un tip brici", "o apărare beton", "o rochie trăsnet" etc. De altfel, succesul lui marfă a fost anticipat (deși cronologia fluctuațiilor lexicului argotic e greu de stabilit) de folosirea frecventă a altui substantiv cu sens apreciativ-superlativ: meserie ("Mă uitam în dreapta, în stînga, excelent, meserie aeroportul" - Gabriela Adameșteanu, Vară - primăvară, 1989, p. 155), concurat de altfel de un adjectiv variabil din aceeași familie lexicală: meseriaș,-ă ("Ce antenă meseriașă aveau ăia
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
călugăriță este, în seria feminină, termenul obiectiv, neutru, "din afară", presupunînd o anume distanță și putînd fi folosit în mod general, fără diferență de confesiune. Mai greu e însă de stabilit dacă există vreo diferență în uzul celorlalți doi termeni frecvenți, maică și măicuță. Ambele cuvinte implică un grad mai puternic de respect și afecțiune (justificat de evoluția semantică din termenul de rudenie, devenit termen de adresare și apoi de desemnare); sînt preferate pentru desemnările "din interior", deci pentru călugărițele ortodoxe
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
chiar cel al patului din perioadele de spitalizare. "Asemenea elemente nu pot fi cunoscute, însă, decît acolo unde există o birocrație detaliată și unde la nivelul întregii populații e educat respectul pentru arhive: corespondență, memorii, albume etc. Or, la noi, frecventă e mentalitatea de a arunca "orice nu putem recunoaște, orice ne stă în cale și ne încurcă". Nevrînd să i se cunoască "urmele", Bacovia însuși a procedat la fel: Nu a lăsat decît prea puține ciorne și manuscrise în devenire
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
pe care ați scris-o există o intensă tematizare a identității, a soartei străinului într-o epocă în care foarte mulți sunt peste tot acasă și totuși, niciunde cu adevărat. În paginile romanului dvs. de debut se fac trimiteri foarte frecvente la România. Cum ați resimțit relația dintre limba germană în care v-ați scris textul și o sensibilitate, aș spune identitară, străină de limba în care vă exprimați? A.V.: Mama și tatăl meu au plecat din România în 1967
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
exhibiționist. Iar în cele din urmă să recurgă la o recuzită poetică spectaculoasă și costisitoare. Sentimentul indiferenței cititorului (al indiferenței lumii, al indiferenței lui Dumnezeu) constituie esența poeziei lui Daniel Bănulescu. Excentricul poet este de fapt un personaj tragic. Referirile frecvente și provocatoare la viața sexuală țin de aceeași dorință de a tulbura, de a răvăși, de a face lumea atentă fie și pentru câteva secunde. Nu este vorba de o obsesie sexuală, ci de o obsesie a comunicării. în încercarea
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
formate prestabilite, limitându-i la maximum timpul de concepție și sedimentare a ideii documentare. Se urmărește de obicei impactul imediat, "vizibilitatea" instantanee a produsului documentar - aspecte esențiale pentru o mentalitate instituțională care judecă exclusiv pe criterii de audiență. De-aici frecventa alunecare a documentarului de televiziune dinspre filmic spre jurnalistic, atât în ceea ce privește selectarea subiectelor considerate capabile să "hrănească" un documentar, cît și decuparea ulterioară a acestor subiecte. O altă "afecțiune" a documentarului contemporan (prin care înțeleg ceva mai mult decât produsele
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
eroul poveștii să cunoască proba primirii (fie ea benefică sau ostilă). Copilul pierdut în pădurea din poveste vede strălucind la capătul ei o lumină care poate veni de la o zînă, vrăjitoare sau căpcăun. Scenele de ospitalitate nu sînt atît de frecvente pe cît s-ar putea crede la prima vedere cînd visăm la poveste ca la o structură de primire. Ele sînt totuși etape capitale, care au o funcție definită importantă în povestire: moment inițiatic, moment de întîlnire, moment de schimb
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
primă importanță reunind răsturnări, opoziții, transformări. Schimburile, darurile și contra-darurile, intră în schema proppiană a unei diegeze care situează actanții, determinînd adjuvanții și opozanții. Diferitele figuri ale gazdei (pitic, bătrîn, zînă, vrăjitoare, căpcăun, ca să le cităm doar pe cele mai frecvente) determină destinul eroului. Dacă ospitalitatea gazdei-zîne îngăduie eroului o reîmprospătare a puterilor, o nouă plecare, un elan pozitiv în parcursul inițiatic, căpcăunul este o figură nu mai puțin interesantă, trădînd ambivalența fundamentală a situației ospitaliere, marcată de tot felul de
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
Rodica Zafiu Una dintre cele mai recente expresii colocviale, frecvente în limbajul tinerilor, este de cartier: construcție doar parțial transparentă, deoarece substantivul cartier, în sine nemarcat pozitiv sau negativ, poate denumi deopotrivă zone de periferie și zone centrale, părți atît sărace cît și foarte luxoase ale orașului. În uzul actual
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
emblemei cartierului; e suficient să amintim o serie de titluri - al unui album muzical (De cartier), al unei casete (Star de cartier), al unor piese muzicale: Limbaj de cartier; Poveste de cartier etc. Este deci normal ca o altă sintagmă frecventă să fie tocmai cea care desemnează, generalizînd, fenomenul: muzică de cartier -"Timpuri Noi sunt primii care au făcut muzică de cartier ..." - LD, 31 martie); arta de cartier este înregistrată cu o certă distanțare ironică ("arta zisă "de cartier", așa cum se
"De cartier..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17022_a_18347]
-
anului 500 și patru milioane și jumătate în jurul lui 1800. Raportată la Europa (inclusiv Rusia), populația de pe aria noastră geografică reprezenta între două și patru procente și jumătate, în același interval, doar că n-a fost o creștere continuă, ci frecvente suișuri și coborîșuri, procentul cel mai mare fiind atins în anul 650, iar cel mai mic în anul 1600. în vremea lui Ștefan cel Mare, în Moldova, erau patru sute de mii de locuitori, iar în Țara Românească de sub Brâncoveanu, șase sute
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
tot felul de avantaje pe care celelalte țări din zonă le-au dobândit de mult: de la suspendarea vizelor pentru Occident la diversele "oleoconducte" și piețe zonale, de la acorduri culturale la facilități economice. în continuare, pentru intelectualul român modalitatea cea mai frecventă de a se impune în Occident e fuga și renunțarea definitivă la calitatea de român. Această imagine e, din multe puncte de vedere, falsă. A fost suficient să arunci o privire de Paști la televizor pentru a te convinge că
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
xenofobiei și antisemitismului", iar dintre acestea e citată la loc de frunte România literară: "...trebuie să subliniem că, deși rare în presa cotidiană, în presa literară articolele consacrate unor personalități evreiești ale literelor, din România sau din alte țări, sunt frecvente și că publicații cum sunt , și <22> au o adevărată strategie în acest sens (s.n.). Numai în ultimele două luni, au fost acordate spații mari unor analize sau prezentări ale operei și vieții lui Felix Aderca (C. Stănescu), Benjamin Fundoianu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
despre cele cîteva cuvinte în -iot care mențin activ sufixul în română (și între care cel mai important e fanariot), ca și de invențiile mai recente, glumețe, produse prin adăugarea aceluiași sufix (doimaiot, mangaliot, iașiot), aminteam că reprezentantul cel mai frecvent și mai semnificativ al seriei derivative este, în momentul de față, mafiot. Cuvîntul a fost, după toate probabilitățile, adapatat în română, chiar cu ajutorul sufixului în cauză: originalul italian e mafioso; de altfel, în multe limbi - franceză, engleză etc. - el a
Mafiotic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17109_a_18434]