8,103 matches
-
telenovelă, dl Grigore Gill Julian, percheziționează redacția ziarului Telegraf în căutarea surselor de informație care i-au condus pe redactori la publicarea unui documentar despre niscai afaceri necurate. În concluzie, nu Hustler e problema, nici plăcerea unora de a le frecventa pe domnișoarele extrase din paginile revistei, ci faptul că responsabilii noștri cu arta și cultura se comportă pornografic. Pe lîngă acești periculoși pornografi de înalt nivel, cei dispuși să dea 49.500 lei pe un număr din Hustler nu sînt
Pornografie și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16168_a_17493]
-
cu seriozitate studiile de pictură pe cînd este încă un adolescent, în jurul vîrstei de șaisprezece ani, înscriindu-se la Academia Julian din Paris. Se așază pentru studii în atelierul lui Jean-Paul Laurens, iar, peste doi ani, în 1902, începe să frecventeze și cursurile Școlii Naționale de Arte Frumoase. Însă indiferent de spațiul concret în care lucrează, de profesori și de ateliere, tînărul student, alături de colegii săi din atelierul lui Jean-Paul Laurens (C. Ressu, J.Al. Steriadi, S. Mutzner, N.Dărăscu, J.
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
poeții "noi", chiar dacă ei au preconizat un program mai mult ori mai puțin diferit de cel romantic. Aceștia îi vor media și viziunile clasicizante. Interesul pentru Elada va fi filtrat, în sensibilitatea poetului nostru, prin lectura parnasienilor, pe care îi frecventează cu pasiune. Apelul lui Leconte de Lisle, de reîntoarcere la vechile mituri și idealuri ale civilizației, e confirmat în cîteva producții macedonskiene precum Hinov, Ospățul lui Pentaur, Avatar etc. Lui José-Maria de Hérédia i se dedică o poezie în limba
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
causeurului irezistibil, "brillant", agresivitatea bunilor vorbitori, al căror succes este o formă de "petites prises du pouvoir" într-un moment în care audiență literaturii a scăzut, nemaifiind practicată decît de "quelques marginaux". Nici lumea bună nu putea lipsi: prințesele, miniștrii frecventați de Sebastian. Dar autoarea conchide: "Lui, plutôt leș belles, & M., plutôt leș intelligentes". Și, desigur leș "affres du style" în varianta Sebastian, care notează ezitările, dificultățile, renunțarea, trecerea dureroasă de la "bucuria de a incepe" la "oroarea" de a vedea lucrurile
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
lui era N. Crevedia!) și autor al unui mansucris excepțional, Groapa. L-am sprijinit din răsputeri (împreună cu Petru Dumitriu și Ov. S. Crohmălniceanu), ne-am împrietenit, l-am văzut publicat, au urmat pentru el ani de succes, continuam să ne frecventăm până când (el fiind redactor-șef la Luceafărul), m-am trezit cu un întreit atac la adresa mea, a soțului meu și a tatălui meu. Ca răspuns la stupoarea mea, soția lui, Marga, mi-a spus: "E nebun!". Totuși, lucrurile s-au
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
totuși despre sine, Monica Lovinescu o face cu un talent literar care o proiectează în absolut, ca pe o eroină din Tolstoi. Merită citit cu atenție, din acest punct de vedere, pasajul în care memorialista se descrie pe ea însăși frecventând spitalul în care se afla internat, într-unul din saloane, André Malraux: "Revăd culoarul de la spitalul Salpêtrière pe care treceam în vârful picioarelor când ajungeam în dreptul camerei sale, să nu întrerup cu cel mai mic zgomot filmul său interior. La
Pagini de mare literatură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16292_a_17617]
-
obiect care taie. Madam C., după pingelirea pantofilor, are acum mania să ascută orice, foarfecile mari și mici, de unghii, cleștii de tăiat trandafirii și alte plante gospodărești sau de podoabă, bricege, cuțite de bucătărie sau de masă... Mai întîi frecventase micul atelier din Amzei, tocilăria cu un strung mic, cu pietre de ascuțit de toate mărimile, aranjate într-o ordine perfectă și etichetate cu litere, cifre... O, îmi spunea madam C., dacă în țara asta ar fi ordine ca în
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
adversarii masculini, oricît de solizi și experimentați ar fi aceștia. Eroina romanului, scris la persoana întîi, își confirmă titlul de neîntrecută judokană. Agilă și inteligentă, cochetă, energică și deloc sentimentală, Charlotte face față celor mai complicate situații în care intră, frecventînd în căutarea vinovaților mediile interlope, înfruntînd agenți ai fostei securități, implicați după '89 în structuri mafiote... Pe parcursul celor peste 250 de pagini ale romanului, autorul nu pierde ocazia de a furniza cititorilor nenumărate detalii (păcătuind pe alocuri prin didacticism) despre
Thomas Prinz - Sosirea la București sau Charlotte în acțiune by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16323_a_17648]
-
Florica nu numai în volumul cu același nume din 1926. Doar școala primară și primele patru clase de liceu le-a urmat, în particular, în țară (numai clasa a patra la Liceul Sf. Sava). Cursul superior al liceului le-a frecventat la Paris la vestitul Liceu Henri IV, părinții îngrijindu-se, în capitala Franței, să amenajeze un apartament confortabil, în care s-au aflat aproape simultan la studii sora sa Pia și fratele său Nicolae, sub îndrumarea atentă a mamei lor
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
anticariatelor, a colectat, citindu-le, cărțile marilor poeți parnasieni și simboliști, pe care îi iubea și, pe unii, i-a și cunoscut. Firește și studiile superioare (la Sorbona, studiind Literele și, paralel, Dreptul) le-a urmat la Paris. Acum a frecventat marile cafenele literare "Closerie des lilas" și "Vachette". Își ia ambele licențe în 1914, 1915, reîntorcîndu-se în țară, fără a evita, din august 1916, războiul, la care a participat ca ofițer de legătură pe lîngă Misiunea franceză, scăpînd, ca prin
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
aceasta să i le dea spre lectură marelui critic. Într-o vacanță, tînărul poet a fost invitat de Maiorescu, care i-a rostit cuvinte de apreciere pentru poeziile sale, publicîndu-i-le, apoi, în Convorbiri literare din 1911. Ajuns în țară, îl frecventează, prin prietenul său Horia Furtună, pe Macedonski, de a cărei operă s-a înamorat, ajutîndu-l, în 1912, pe săracul mare bard să publice volumul Florile sacre și, în 1916, a contribuit total pentru publicarea plachetei lui Bacovia Plumb. Atmosfera poeziei
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
E adevărat, Verdi izbutise în jumătate de secol de carieră să depășească, în viață fiind, statutul lui de "star": devenise un mit. E adevărat că în Italia secolului 19 opera se consuma cu apetitul cu care, astăzi, un public extins frecventează cinematograful sau... fotbalul. Cine nu mă crede poate consulta un martor, încântător în elocință sensibilă și ironică: Stendhal. Proiecte mondiale, extraordinare, au fost puse în lucru și realizate pe măsura popularității cu care maestrul Giuseppe continuă a fi și un
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
ca, evident, un loc sigur al rătăcirii și al perdiției. în pofida acestui fapt, Münchenul nu este pentru Camil Ressu decît un oraș de tranzit și locul în care va descoperi, în chiar mediul academic pe care se străduiește să-l frecventeze, mirajul Parisului. Odată ajuns la Paris, se înscrie, evident, la Academia Julian și frecventează vreme de șapte ani atelierul lui Jean Paul Laurens unde îi are colegi pe J.A. Steriadi, E. Stoenescu, S. Mutzner etc. Profesor admirat și iubit
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
nu este pentru Camil Ressu decît un oraș de tranzit și locul în care va descoperi, în chiar mediul academic pe care se străduiește să-l frecventeze, mirajul Parisului. Odată ajuns la Paris, se înscrie, evident, la Academia Julian și frecventează vreme de șapte ani atelierul lui Jean Paul Laurens unde îi are colegi pe J.A. Steriadi, E. Stoenescu, S. Mutzner etc. Profesor admirat și iubit de studenți, Laurens îi va fi deșteptat lui Ressu interesul pentru compozițiile monumentale și
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
sînt esențiale și îi întrețin în permanentă stare de funcționare tonusul expresiei și motivația de a picta: ideologia, perspectiva sociologică, vocația monografică. Încă de la Paris, Camil Ressu, ,,obsedat" după cum singur o spune ,,de vechile mele simpatii pentru lumea necăjită",3 frecventează cu oarecare consecvență întîlnirile socialiste la care ascultă verbul inflamat al lui Jaurès și are chiar mici explicații cu soldații călare ai Gărzii Republicane. Odată întors acasă, în 1908, în climatul politic și moral încă marcat de răzvrătirile țăranilor din
Camil Ressu, la o nouă privire (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16493_a_17818]
-
dense în evenimente din istoria acestui secol. Amănuntele picante despre autoare le aflăm din postfața lui Ernest H. Latham Jr., în carte întîlnim un autor foarte discret, care nu ne spune nimic despre aventurile sale galante, un personaj neobosit care frecventează restaurante de lux, se amestecă în mulțime, se emoționeză împreună cu ea atunci cînd luminile sînt aprinse la etajul doi al palatului regal sau participă la discuții aproape filosofice despre evenimentele delirante din jur. în spatele tuturor relatărilor se simte însă sensibilitatea
O americancă la Athénée Palace by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16552_a_17877]
-
aceste două luni - ianuarie și februarie 1918, Bucureștiul avea o viață mondenă intensă. Leca Morariu nu scăpa nici o premieră teatrală (la "Comedia" asistă la spectacolul cu O noapte furtunoasă și la Stane de piatră de Sudermann, cu Demetriad și Toneanu), frecventează Kinema "Vlaicu", unde îl vede pe Iulian în Coana Leanca cu dublu sens și în Zinca caută ginere), cerceta expozițiile de la "Palatul artelor", unde expuneau Steriadi, Vermont, Verona, Ressu, Ștefan Popescu ș.a., iar după spectacole, e invitat la cină în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
s-a ocupat de Grigore Palamas. Am stat doi ani și ceva la Sèvres. Am fost coleg cu Ion Cușa, Paul Miron. Aici locuiau mulți români, dar erau și polonezi, și unguri, ucraineni, sîrbi, în sfîrșit, un cămin multinațional. Și frecventați comunitatea rusă? Nu pot spune că o frecventam. Mi-am amintit însă de o întîmplare cu Léon Zander, un evreu mititel... Autorul unei cărți splendide despre "binele la Dostoievski", în general se scriu cărți numai despre "răul la Dostoievski"... Cînd
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
doi ani și ceva la Sèvres. Am fost coleg cu Ion Cușa, Paul Miron. Aici locuiau mulți români, dar erau și polonezi, și unguri, ucraineni, sîrbi, în sfîrșit, un cămin multinațional. Și frecventați comunitatea rusă? Nu pot spune că o frecventam. Mi-am amintit însă de o întîmplare cu Léon Zander, un evreu mititel... Autorul unei cărți splendide despre "binele la Dostoievski", în general se scriu cărți numai despre "răul la Dostoievski"... Cînd am făcut cunoștință cu Zander, prima întrebare pe
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
ele au apărut în decursul anilor în "Cotidianul", dar și în alte ziare și reviste. Este limpede că textele publicistice, nu analizele semiotice sau studiile despre avangardă ori postmodernism i-au adus lui Marin Mincu reputația de personaj greu de frecventat. Într-o lume fundamentală ipocrită, a rețelelor de interese și a grupurilor de prestigiu, Marin Mincu - la fel ca și Alexandru George - demonstrează o intratabilă lipsă de suplețe și de tact atunci cînd spune, fără menajamente, despre alb că este
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
Geo Dumitrescu, ca și Gellu Naum, ca să nu dau decât două exemple ilustre. Fiecare cu povestea lui, cu umilințele și enormul absurd greu de îndurat atunci când proprietarii au început să-i evacueze silit. Pe Geo și pe Gellu i-am frecventat în interval, le-am cunoscut amărăciunea și revolta, și nu neapărat împotriva proprietarilor. Atunci, prin 2000-2001, am făcut și eu o cerere la Primăria Bucureștiului solicitând două camere, nu mai mult, în care să-mi mut calabalâcul, strânsura de-o
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
bărbatul și criticul nu se înțeleg în privința femeii, unul raportând-o la condiția biologică a sexului, iar celălalt la actul scrisului literar, care e intelectual și individual."( p.27) Savuroase, analizate cu finețe, sunt și portretele unora dintre doamnele care frecventau cenaclul Sburătorul, decupate din Memoriile criticului. Portretul Soranei Gurian sau acela al lui Bebs Delavrancea (apariție "mică, miniaturală, cu un cap mare, plin de zulufi, cu ochi franci") întrețin impresia că în cartea Elenei Zaharia Filipaș, scriitoarele-personaje sunt cel puțin
Doamnele, între ele... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/11981_a_13306]
-
ce s-o fi întîmplat? I-o fi părăsit periodic curajul de a scrie romane, ceea ce i-o fi împins sub pulpana literaturii altora? l în Litere (ianuarie), Tudor Cristea găsește compromițător pentru un critic important ca E. Simion să frecventeze emisiunile sulfuroase ale lui Dan Diaconescu de la O.T.V. și încă în compania lui Adrian Păunescu, Dan Zamfirescu și Mihai Ungheanu. în replică, C. Stănescu (Adevărul literar și artistic, 15 februarie) îi cere "argumente", nu "invective" autorului editorialului din Litere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
cu pricina ar fi Iancu Văcărescu, următorul fiind Vasile Alecsandri care-l folosește ca pretext de considerații moraliste, ca și contemporanii săi Costache Negruzzi și Alecu Russo. Eminescu pare să fi gustat balurile de la distanță, în vreme ce Iacob Negruzzi le-a frecventat cu asiduitate. înaintea unor minori precum "poetul cizmar" D. Th. Neculuță, Mircea Dem. Rădulescu sau Eliza Mustea, mătușa lui Bacovia, "femeia petrecăreață", tangenți la motivul în cauză, acesta e ilustrat în chip "umoristic" de către Caragiale: "Carnavalul este în putere. Cîți
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
când a ieșit, ca de obicei, în pauză, Camelia se întâlni în curtea Universității, cu Răzvan. - Mergem să bem o cafea la „ARO”? o întrebă el. “Aro” era localul cel mai scump și mai select din Brașov. De obicei era frecventat numai de străini. Singură, Camelia nu s-ar fi dus acolo. Nu a mai fost la “Aro” decât cu fostul său soț. - Și... cum ai ajuns aici, printre noi? întrebă bărbatul, sfredelind-o curios, cu ochii. Răzvan nu semăna deloc
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]