1,774 matches
-
morale întemeiată pe o cultură aristocratică explicită aceasta nu înseamnă că nu au și un sentiment de responsabilitate unii față de alții. Coincidența structurală a intereselor lor, ca elementele psihologice complete ce țin de originea și de formația lor, cariera și frecventările lor creează afinități între ei, afinități care le permit să spună unii despre alții: „Bineînțeles, este de-ai noștri”. Toate acestea constituie proba unei conștiințe de clasă în sensul ei psihologic fundamental. Nicăieri în America nu există o „conștiință de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dovada calității unei formații în ciuda criticilor menționate mai sus. Putem să-l atribuim unei serioase selecții prealabile, care nu permite accederea decât elementelor celor mai dotate. De asemenea, putem vedea în el consecința unor relații sociale ce apar cu ocazia frecventării acestor mari școli prestigioase. Pentru unii comentatori, selecția prealabilă este cel puțin în parte rezultatul strategiilor parentale care-i orientează pe copii către „filierele bune”, adică spre câteva licee care garantează cele mai multe șanse în privința reușitei, prelungindu-și activitatea prin clasele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
să spunem și să apărăm „adevărul”, fără de care relațiile dintre oameni ar fi marcate doar de nedreptăți și umilințe. * „Țineți Întotdeauna pe cei răi despărțiți: siguranța Întregii lumi depinde de aceasta.” (La Fontaine) Explicația psihologică o găsim Încă la Democrit: „Frecventarea continuă a răilor sporește Înclinările rele”. Proverbele sînt, de asemeni, convingătoare prin plasticitatea lor: „Mărul putred strică pe celelalte”. * „Cei răi cred că-ți fac mult bine, atunci cînd nu-ți fac rău.” (F. Esop) Însă dacă pentru cel care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
în prietenia trăită, și nu reconstituită în virtutea idealului amintirii prietenului dispărut; în relațiile cu femeile, datorită jubilărilor corporale facile și punctuale, dar fără consecințe nefaste pentru autonomie, într-o poveste menită să dureze o viață, dar fără voluptăți delirante; în frecventarea ființelor alese care-ți permit să-ți edifici libertatea și bucuria - în toate acestea găsești suficientă materie pentru a-ți ocupa întreaga existență. La toate acestea vine să se adauge plăcuta tovărășie a cărților. Pentru că frecventarea oamenilor nu-i de-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fără voluptăți delirante; în frecventarea ființelor alese care-ți permit să-ți edifici libertatea și bucuria - în toate acestea găsești suficientă materie pentru a-ți ocupa întreaga existență. La toate acestea vine să se adauge plăcuta tovărășie a cărților. Pentru că frecventarea oamenilor nu-i de-ajuns pentru a asigura fericirea unui om. Cărțile nu trebuie utilizate cu pedanterie, ci cu scopul de a-ți construi ceea ce Marc Aureliu numește citadela interioară - a cărei metaforă cea mai adecvată este Turnul. Turnul în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Mothe Le Vayer. Sunt însă cele mai importante, întrucât găsim aici istorie, teologie, filosofie și poezie - ceea ce exclude călătoriile, dreptul, jurisprudența și diverse. La Boătie, Montaigne, Marie de Gournay, La Mothe La Vayer: traseul urmat de această bibliotecă indică sensul... Frecventările libertine ale cenaclului „de l’Arbre Sec”, calitățile libertine și ele ale personajului mandatat de Marie de Gournay ca legator universal, filiația bibliofilică și transmiterii bibliotecii vreme de un secol în cadrul bine conturat al gândirii radicale, iată ceea ce ne permite
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Aristip, pentru care dorința îndeamnă mai degrabă la hotărâre decât la abținere. -15- Teoria despre o Venus nomadă. După versurile consacrate plăcerii de a scăpa de furtuni atunci când te afli pe o plajă, cele care deconstruiesc iubirea-pasiune și îndeamnă la frecventarea unei Venus vagabonde - Afrodita pandemiană înfierată de Platon în Banchetul! - figurează printre capodoperele literaturii filosofice. Molière se inspiră de aici pentru câțiva alexandrini din Mizantropul, iar lecția dată de Lucrețiu seamănă cu aceea a lui Ovidiu care, în Remediile iubirii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cât și în cel public, deoarece, deși ambele sunt măsuri de tip comportamental se petrec în contexte diferite și au determinanți diferiți. Practica în spațiul public a fost măsurată folosindu-se un indicator standard pentru studiile de sociologie a religiei: frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună. Atunci când a fost folosit drept variabilă dependentă intr-o analiză de regresie, practica religioasă a fost transformată în variabilă dihotomică, luând valoarea 1, atunci când persoana declara că a frecventat biserica cel puțin odată pe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în considerare toate aspectele vieții dvs., în ce măsură sunteți mulțumit de ea?”, răspunsurile la întrebări fiind măsurate pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă total nemulțumit, iar 10 total mulțumit. Socializarea religioasă în copilărie a folosit drept indicator frecventarea bisericii cel puțin o dată pe lună la vârsta de 12 ani. Vârsta a fost folosită în analiză ca vârstă în ani a respondentului, în timp ce pentru sex, sexul feminin a fost folosit cu valoarea unei categorii de referință în analiza de
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și 1997, așa cum arată REF Ref126749415 \h \* MERGEFORMAT Figura 2. Nivelul de practică religioasă se menține pe toată perioada analizată mai ridicat în mediul rural, validând ipoteza influenței mediului rezidențial asupra comportamentului religios în spațiul public. Deși crește după 1993, frecventarea bisericii în mediul urban se menține totuși la valori mai moderate, în jur de 40% dintre orășeni declarând că merg la biserică cel puțin o dată pe lună. După o creștere semnificativă între 1993 și 1997, practica religioasă în spațiul public
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
cel puțin o dată pe lună. După o creștere semnificativă între 1993 și 1997, practica religioasă în spațiul public înregistrează un platou în orașele României. În schimb, în mediul rural mai bine de jumătate dintre respondenți afirmă că fac același lucru, frecventarea bisericii menținându-se constantă între 1999 și 2005, diferența nefiind statistic semnificativă. Datele cercetării „România Urbană” susțin însă ideea unei creșteri a practicii în spațiul public urban și după 2000, pentru 2005 aproape 47% dintre orășeni declarând că merg la
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o creștere între 1993 și 2005, diferențele dintre sat și oraș ștergându-se practic, ele situându-se în limita marjei de eroare în 2005. Distanța dintre practica în spațiul public și cea în spațiul privat se explică prin faptul că frecventarea lunară a bisericii presupune niște costuri în primul rând de timp. Populația urbană este mai puțin dispusă să suporte aceste costuri, așa cum rezultă din date. În plus, la oraș, controlul comunității asupra practicii religioase este practic inexistent, în timp ce la sat
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
impactului credinței asupra comportamentului religios. Practic, în toate cele trei modele prezentate, care conțin analize pentru trei seturi de date din momente diferite de timp (1993, 1999 și 2005), valorile religioase internalizate au efectul cel mai puternic asupra practicii religioase. Frecventarea bisericii este, în primul rând, expresia unei credințe împărtășite, ceilalți factori favorizând sau nu manifestarea externă a acesteia. Conform rezultatelor analizei de regresie, vârsta și genul persoanei influențează practica religioasă, acești predictori fiind prezenți în toate cele trei modele elaborate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
toate cele trei modele elaborate. Astfel, este mai probabil ca o credință religioasă să se transpună în practică dacă persoana respectivă este femeie, cu atât mai mult cu cât aceasta este mai în vârstă. Datele validează ipoteza efectului vârstei asupra frecventării bisericii, precum și a propensiunii femeilor pentru a merge la biserică. Efectul socializării religioase este unul foarte puternic, însă acesta este prezent numai în modelul pentru datele din 1999, predictorul lipsind pentru 2005. De asemenea, educația are un efect puternic asupra
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
biserică. Efectul socializării religioase este unul foarte puternic, însă acesta este prezent numai în modelul pentru datele din 1999, predictorul lipsind pentru 2005. De asemenea, educația are un efect puternic asupra practicii religioase însă numai pentru modelul din 2005, probabilitatea frecventării bisericii fiind cu atât mai scăzută, cu cât nivelul de educație al persoanei este mai crescut. Trebuie menționat faptul că mediul rezidențial nu influențează practica în spațiul public. Chiar dacă la nivel descriptiv datele indică existența unor diferențe semnificative între gradul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fiind cu atât mai scăzută, cu cât nivelul de educație al persoanei este mai crescut. Trebuie menționat faptul că mediul rezidențial nu influențează practica în spațiul public. Chiar dacă la nivel descriptiv datele indică existența unor diferențe semnificative între gradul de frecventare a bisericii în mediul urban și în cel rural, atunci când se controlează pentru efectul celorlalte variabile, impactul mediului rezidențial asupra practicii religioase dispare. Rezultatul nu duce la concluzia că nu există diferențe între mediul rural și cel urban în ceea ce privește practica
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
nivelul de religiozitate. Analizând din perspectivă longitudinală, efectul genului persoanei crește între 1993 și 2005. Cu alte cuvinte, femeile sunt predispuse să își transpună credință religioasă în comportament. O evoluție inversă se observă în cazul vârstei, al cărei efect asupra frecventării bisericii este mai scăzut în 2005 comparativ cu 1993. Asta înseamnă că, dacă în 1993 cei vârstnici erau mai dispuși să meargă la biserică, în 2005 și tinerii au început să facă acest lucru, vârsta nemaifiind un factor diferențiator în ceea ce privește
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și cu pierderea memoriei, dacă nu chiar a identității, iar acesta e un element ce nu trebuie pierdut din vedere În orice reflecție asupra lecturii, căci În lipsa lui ea nu ar lua În considerare decât partea pozitivă și acumulativă a frecventării textelor. Să citești nu Înseamnă numai să te informezi, ci și - și poate mai ales - să uiți, așadar să te confrunți cu ceea ce În noi e uitare de sine. Subiectul lecturii a cărui imagine se desprinde din aceste pagini ale
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Și-aflăm în timp ce râdem ca-n alte ere cum / mesajele din cosmos ne gâdilă pe burtă.” Tipică din nou pentru „câmpia eternă” este însă evoluția, ascensiunea cârtiței pe sub pământ, de unde iese la lumină „cu stânca-n dinți”. Ceea ce nu exclude frecventarea și a altor simboluri, precum „edenul de piatră”, „cumplita apoteoză”, răsăritul, amurgurile, lacrima, stâlpul, șoimul, care dau și titlul unora dintre volume: Edenul de piatră (1970), Gloria lacrimei (1971), Cumplita apoteoză (1973), Metoda șoimului (1981). Dar A. demonstrează noi disponibilități
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
de filologie romanică și limba polonă la Universitatea Jagellonă din Cracovia, dar le întrerupe cu o nouă plecare pe front și le finalizează abia în 1925. Obține și o diplomă de predare a limbii franceze pentru străini, ca urmare a frecventării unor cursuri practice la Dijon (1924). Își ia doctoratul în filosofie la Universitatea Jagellonă (1926), cu o teză în limba franceză. Până în 1953 funcționează ca profesor la Universitate și la diferite gimnazii din Cracovia, exceptând patru ani de specializare în
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Al. Ruja). Există și o aplecare spre invocarea peisajului preferat, simțit ca teritoriu existențial. Lirica de acest tip, configurată în notația discretă, se înscrie în descendența tradiționalismului transilvănean, îndeosebi a lui Lucian Blaga, prin predilecția pentru satul arhaic, arhetipal, prin frecventarea simbolurilor folclorice, eresurilor și a unor însemne naturale specifice: „O, pe la cântători, / mi-am vopsit chipul cu nori. // Mi-am întins culori umede, rele, / cu gheare-nroșite de stele. // Pe la cântatul negru-ntr-o parte / mi-am cioplit un suflet de
MADUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287948_a_289277]
-
cel mai bine acest proces: „Călăuzit de harta imaginară, [statul colonial] și-a organizat noile sisteme administrative din Învățământ, justiție, sănătate publică și din domeniul imigrației după principiul ierarhilor etno-rasiale care erau, totuși, Înțelese Întotdeauna În termeni de serii paralele. Frecventarea de către populație a școlilor, tribunalelor, clinicilor, posturilor de poliție și de oficiilor de imigrare unde tratamentul era diferențiat a făcut, În timp, ca fanteziile timpurii ale statului să capete o existență socială reală” (Imagined Communities, p. 169). Un argument complementar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
este să ceri mai multor persoane să deseneze cât mai complet posibil harta subiectivă a unui anume teritoriu. Desigur, este de așteptat ca zona de reședință a fiecărei persoane să fie reprezentată mai pregnant În cuprinsul teritoriului dat, rezultat al frecventării ei mai asidue de către protagoniștii experimentului. Dar pe toate hărțile - sau, cel puțin, pe multe dintre ele -, anumite puncte se vor repeta, semnalând astfel că ele sunt repere mai generale pe acea hartă intersubiectivă. O altă metodă constă În prezentarea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al partidului și cel al școlii, sunt considerate adesea de reprezentanții fostei generații drept acte de oportunism. Cei intervievați s-au arătat foarte critici față de o declarație a lui Hans Modrow, pe atunci președinte de onoare al PDS, conform căreia frecventarea unei școli de partid nu constituia semnul vreunei convingeri politice ori a unei viziuni profunde asupra lumii, ci, În realitate, „fraze frumoase, limbaj dublu și carierism”, iar „exhibarea loialității și a devotamentului față de Biroul Politic și de secretarul general permiteau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
capul familiei. Comparativ cu afro-americanii, alte grupuri etnice nonalbe din SUA divorțează mai puțin (Huber, Spitze, 1988). Cu privire la religie, în SUA, cea mai mare rată a divorțurilor o au protestanții, urmând descrescător catolicii și evreii. O corelație puternică există între frecventarea serviciilor religioase și divorț: dintre bărbații albi, cei care nu frecventează aceste servicii divorțează de trei ori mai mult decât cei care o fac cel puțin o dată pe lună (Bryjak, Soroka, 2001). 2. Cercetările concrete care au urmărit efectul variabilelor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]