486 matches
-
-și convingă membrii în această direcție. Cîți oameni au suficient spirit critic încît să discearnă, în propriile gînduri, ceea ce aparține altora și să recunoască față de ei înșiși că, de cele mai multe ori, n-au contribuit cu nimic? Uneori lărgim cercul oamenilor frecventați și al lecturilor, ne facem un merit din eclectismul care ne permite să vedem și să conciliem diferitele aspecte ale problemelor și ale lucrurilor; chiar și atunci se întîmplă adesea ca orientarea opiniilor noastre, complexitatea sentimentelor și a gusturilor să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
se petreceau și drame.) Diferențele se reflectau în comportamente: de-o parte seriozitate, de cealaltă amuzament, frivolitate. Un „mit” al urbanisticii de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și din primele decenii ale secolului XX, grădina publică era locul cel mai frecventat dintr-un oraș de contemporanii lui Bacovia. Acest lucru se întîmpla și la Bacău. Duminicile, sărbătorile, joile (zile libere pentru servitorime), toate drumurile duceau la ea. Cei ce ieșeau să se plimbe „pe centru”, treceau, din curiozitate și pe acolo
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pasiune concretizată în cele din urmă în paginile lucrării pe care noi o salutăm cu extremă căldură, dat fiind faptul că ea a dus la realizarea primei încercări serioase de a oferi o lucrare de sinteză asupra unui domeniu puțin frecventat și puțin luat în seamă de critica și comparatistica românească actuală. Este vorba de o lucrare cu titlu incitant, Literatura și cultura finlandeză. O perspectivă românească, lucrare pe care noi o socotim cu atât mai binevenită, cu cât ea răspunde
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
teatrului, i-a solicitat în nenumărate rânduri piese românești lui Horia Oprișan, în ideea de a promova pe meleagurile finlandeze cultura română, dar și pentru a îmbogăți repertoriul teatrului finlandez. Fiind printre puținele distracții la vremea aceea, teatrele erau foarte frecventate, ajungându-se la o medie de 110-115.000 de spectatori pe an, luna în care se atingea vârful de audiență fiind ianuarie. Nu se întâmpla niciodată să fie sălile goale, iar calitatea reprezentațiilor era satisfăcătoare. Succes aveau mereu piesele autohtone
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ar putea duce la reconsiderarea unor lucrări istorice din perspectiva unor problematici contemporane. Fiind un gen de critică creativă, critica interpretativă vizează mai curând semnificația lucrării de artă decât calitățile sale estetice. Astfel, semnificația devine criteriu de valoare. Cea mai frecventată formă de critică actuală rămâne însă critica culturală, manifestată din perspectiva unei critici sociale, câtă vreme vizează critica lucrărilor de artă ca teoreme și fapte. În cartea sa de diagnostic cu privire la stare actuală a criticii de artă, James Elkins pune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
situații nu constă în proiecții egoiste, ci în colaborare și cooperare, câtă vreme aceasta trebuie să fie pregătită și dezvoltată colectiv 199. Această idee a "construirii unei situații", în vederea depășirii rutinei culturale și, implicit, sociale, constituie una dintre cele mai frecventate surse de inspirație pentru acțiunile artistice motivate politic desfășurate până în zilele noastre. Din aceeași perspectivă a motivării politice se poate spune că teoria post-estetică a studiilor vizuale contemporane reprezintă un construct situațional care se realizează prin eforturile colaborative ale unor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și în ajunul Primului Război Mondial nu avea decât 26 de membri. 16 Ordin onorific din Prusia, fondat de primul rege al statului, Frederic I (1657-1713), în 1701. 17 Celebră grădină zoologică germană. 18 Cunoscut loc de promenadă, unul din cele mai frecventate, aflat între Paris și Saint-Cloud 19 Alexandru A. Beldiman, ministrul României la Berlin în perioada ianuarie 1896-august 1916. 20 Antoine de Rivarol (1753-1801), om de litere și jurnalist francez. 21 Jean de la Fontaine (1621-1695), fabulist și povestitor francez. 22 Jean-Pierre
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
lui Wong Kar-wai, Ashes of Time Redux, care se va proiecta exclusiv la Sibiu. Ne așteptăm la același succes în Piața Mică și tot ce putem spera este ca proiecțiile din timpul zilei de la Casa de Cultură să fie mai frecventate decât cele de la Cinema Arta de anul trecut. 1/2 TIFF 2008. Profil de spectator Adriana Gheorghe Una dintre preocupările inteligente ale organizatorilor TIFF-ului e să capete feedback. Iar partea amuzantă constă în aceea că feedback-ul e dorit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
proiect intitulat Eseu despre literatura criticilor, prin care autorul se angajează să urmărească producțiile nemijlocit literare ale marilor critici români interbelici - un pariu complicat, cu miză bogată. Nu e vorba doar de studiul istoric al unor opere minore, prea puțin frecventate, cu ambiții de arhivă și de anticariat. Dimpotrivă, Patraș răspunde chiar unor neliniști foarte actuale: mai mulți dintre tinerii noștri publiciști literari clamează cu îngrijorare în ultimul timp că „și criticii literari sunt scriitori“. Răspunsul ar fi că da, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
foloseam lemn de fag. Dar numai uneori. Trăiam într-o regiune cu dealurile împădurite bogat. Exista un Ocol silvic cu salariați de operetă (impresia se datora mai ales uniformelor verzi și a pălăriuțelor frivole, fistichiiă și-o berărie personală, destul de frecventată sâmbăta și duminica, undeva, pe malul Siretului... Nu întotdeauna mi se aprobau „trunchiuri“. Luam atunci „grămezi“ de crengi. Ele dădeau focului un fond de trosnituri delicate, de parcă ar fi fost arși pe rug îngerii prinși în pat cu școlărițele internatului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
ca doamnă de onoare a ducesei de Chartres și educatoare a copiilor din familia de Orléans, printre care și viitorul rege Ludovic Filip. Întoarsă în Franța sub Imperiu, beneficiază de o pensie acordată de Napoleon și ține un salon foarte frecventat. Este autoarea a numeroase scrieri de pedagogie cu idei originale și a zece volume de Memorii despre secolul al XVIII-lea și despre Revoluție. GEOFFRIN, MARIE-THÉRÈSE RODET ăParis, 1699- Paris, 1777). Protectoare a literelor și artelor. Soția unui burghez în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
său la Berlin se împrietenește cu regina Prusiei, Ludovica. Către 50 de ani încep să se vădească la ea tendințele mistice, influențată fiind de Swedenborg. Se crede chemată să regenereze prin creștinism întreaga lume; în Germania ține prelegeri populare foarte frecventate. După abdicarea lui Napoleon, în aprilie 1814, prezice întoarcerea lui din insula Elba; notorietatea astfel dobândită o aduce în anturajul țarului Alexandru, asupra căruia exercită câțiva ani o puternică influență mistică, dar și politică, sugerându-i termenii de încheiere a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
Tutovei") pe care o străbate de la nord la sud, este și principala cale rutieră modernizată la care se conectează drumul de țară Stâncășeni-Gura Iezerului (15km) în drumul lor spre orașul Bârlad, drum ce totalizează 40km și care reprezintă cea mai frecventată cale de legătură a sătenilor de aici cu lumea exterioară. Legăturile Stâncășenilor cu Bacăul sunt mult mai slabe, ele presupunând escaladarea spre V-NV, pe drumuri de țară, a unor dealuri până la satele Fântânele, Mărășești sau Voinești pentru a ajunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
calitatea de marginali ai Centrului. Dar, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, distanța dintre absolut și lume modelează mentalitatea colectivă. Indiferent de conceperea ei, preponderent verticală sau orizontală, de tensiunea dintre poli, ea rămîne o distanță unanim frecventată, interogată, cercetată, la care toți membrii societății și toate aspectele vieții lor se raportează într-un fel sau altul. Criza distanței orizontale Modernitatea tîrzie a inaugurat un alt model mental, pe care cercetătorii au ales să îl numească, frapant, poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drumurilor comerciale și organizarea schimburilor locale. Deși satul Șipote nu era străbătut de vreun drum comercial de interes european, el se afla totuși la,,drum mare”, cum se exprima domnitorul Gh.Ghica, la 15 mai 1658, adică pe o cale frecventată mult. Este vorba de, ,Drumul Șipotelor”,menționat la 21 octombrie 1584, care pornea din Iași și trecea prin Tăutești, Mălăești, Gropnița, Șipote și continua prin Stroești, Drașcani, Sulița, Botoșani. Documentele vremii fac referire la importanța acestui drum, pentru că pe aici
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
care evoluează individul și care se transmite prin educație și limbaj. Contextul furnizează cadre de referință, imagini de marcă, modele comportamentale și practici cotidiene, asigurând socializarea și integrarea socială a individului. Oamenii și grupurile umane se diferențiază după mediul cultural frecventat și practicile comportamentale în care s-au dezvoltat. Limba, riturile și culturile, tradițiile, vestimentația, habitatul, tipurile de relații interpersonale formează împreună un cadru social-cultural specific, prelucrat și marcat de memoria colectivă și prin sistemul de norme practicate. Contextul global, noi
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
de conduită (norme culturale, imagini, credințe, reprezentări încorporate de către membrii unei comunități). Funcționarea contextului se răsfrânge asupra funcționarii fiecărui actor social și a reprezentărilor sale sociale. Achiziționăm capital cultural, spune Pierre Bourdieu, de la familie, școală, mediul social, ideologic și cultural frecventat. Plasat într-o „baie culturală”, înconjurat de stimuli socio-culturali specifici, individul descoperă chei cu ajutorul cărora va descifra de acum încolo mesajele culturale și ideologice întâlnite. Contează și unele amănunte biografice: de exemplu, faptul că în adolescență și tinerețe, dar chiar
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
și cerințele individuale ale copilului integrat; înscrierea într-o clasă obișnuită, cu frecvență parțială, și frecventarea alternativă a unei unități speciale (grupă sau clasă), unde copilul beneficiază de educație specială (inclusiv de intervențiile specifice necesare); înscrierea într-o unitate specială, frecventată parțial, în alternanță cu activitățile dintr-o clasă obișnuită; frecventarea exclusivă a unei clase sau unități speciale de învățământ; înscrierea într-o școală specială, frecventată alternativ cu o clasă obișnuită; înscrierea într-o școală specială, cu frecventarea alternativă a unei
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
copilul beneficiază de educație specială (inclusiv de intervențiile specifice necesare); înscrierea într-o unitate specială, frecventată parțial, în alternanță cu activitățile dintr-o clasă obișnuită; frecventarea exclusivă a unei clase sau unități speciale de învățământ; înscrierea într-o școală specială, frecventată alternativ cu o clasă obișnuită; înscrierea într-o școală specială, cu frecventarea alternativă a unei clase sau unități speciale dintr-o școală obișnuită. Dintr-o perspectivă oarecum pragmatică, este mai puțin important statutul de "integrat" al copilului cât mai ales
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și 1891, cursurile fiind organizate pe cele trei mari secțiuni / domenii în care se acordau doctorate: filosofie, filologie clasică și istorie 62. Facultatea de Medicină, care avea atașată Școală de Farmacie, ca și Facultatea de Drept, au fost cele mai frecventate unități din cadrul Universității Libere (de pildă, în 1852-1853, dintr-un total de 300 de studenti înscriși, 118 erau la Medicină, iar 109 la Drept; în 1863-1864, din 419, 155 erau la Medicină, 152 la Drept; în 1874-1875 din 686, 210
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
organizate de Institutul de Înalte Studii (Institut des Hautes Études) către sfârșitul veacului al XIX-lea, destinate "să joace un rol complementar în formarea muncitorilor și a studenților", aduceau de la fiecare audient liber câte 40 de franci pentru un curs frecventat 97. Universitatea Nouă s-a dorit a fi un experiment ce a lăsat o mare libertate de alegere atât profesorilor, în propunerea cursurilor (și amenajarea programelor de studii), cât și studenților, în alegerea prelegerilor. Din punctul de vedere al corpului
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
foștilor elevi ai Liceului "Laurian" va stimula, de asemenea, ambianța culturală a vremii prin organizarea de conferințe, publicarea volumului Amintiri din viața de școlari, dar și prin înființarea Casei de sfat și citire cu o bibliotecă cu 400 de volume frecventată, în 1923, de 100 de cititori. În 1931, donația profesorului Ion Simionescu va alcătui o bibliotecă ce îi va purta numele, în incinta aceluiași liceu. Un grup de elevi va pune bazele bibliotecii Avântul, în 1919, ale cărei principale cititoare
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atâ t România, cât și multe țări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franța
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
calitatea de marginali ai Centrului. Dar, în orice epocă și în orice spațiu de tradiție, distanța dintre absolut și lume modelează mentalitatea colectivă. Indiferent de conceperea ei, preponderent verticală sau orizontală, de tensiunea dintre poli, ea rămîne o distanță unanim frecventată, interogată, cercetată, la care toți membrii societății și toate aspectele vieții lor se raportează într-un fel sau altul. Criza distanței orizontale Modernitatea tîrzie a inaugurat un alt model mental, pe care cercetătorii au ales să îl numească, frapant, poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
platforme de legitimare, cu derapajele în forme vechi sau noi și cu garniturile de tehnici inclusiv de control și, prin asta, de prevenire a riscului pe care și le revendică. În acord parțial cu viziunea lui Foucault, teoreticianul cel mai frecventat în cartea pe care o comentăm, delimitîndu-se onest și elegant de teoriile reducționiste, cele care văd în biopolitică un simulacru rudimentar, o politizare a corpului, ca la sociologul Ferenc Feher, sau o biologizare a politicii, precum la Carl Schmitt, receptînd
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]