1,352 matches
-
Iosif o-nsoțește În staulu-ncălzit cu abur și cu fum``. Icoana, lumii-a rămas moștenire (Mamă și prunc ne-ocrotesc amândoi) Și iată, iar tresar inimile-n noi De vis unite și de-mpărtășire. În flori, pe geamul zării se preface, Lumina. Freamătă-n brad culori și jar... În minte toți cei dragi, din nou, apar Și timpu-n amintire se desface.. Privirea ne e-n crengi strălucitoare Și rugăciunea-n lacrimi pe obraz, Un dor iar ne cuprinde...și-n extaz Plutim, plutim
ZILE DE CRĂCIUN de LIA RUSE în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367886_a_369215]
-
n-am, și nu sunt,ce-am pierdut. Și nu sunt privitori să mă vadă râzând cum golesc din pahar o uitare în plus cum prin trențe-mi curg ani, însă viața s-a dus și pe străzi trec iubiri fremătând. Sunt hoinarul nebun, ochi de stele mă ning și mă dor când adorm pe o bancă de lemn doar prin plâns de viori frigul nopții îl sting și din bocetul lui îți fac semn. Nici nu pot să te vreau
CANA DE GER de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368008_a_369337]
-
în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului ceas de vânt e ceas de vânt pe a pădurii față în cor sub adiere gânguresc frunzișuri alintate-n dimineață foșnindu-i lin răspunsul: te iubesc ! *** vântul, codrul vântul freamăt codrul geamăt unul frânge altul plânge schimbă timpul anotimpul codrul crește vânt oprește unul freamăt altul geamăt *** Referință Bibliografică: adieri ... / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
ADIERI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368026_a_369355]
-
nu mai este de vină Dumnezeu, și nici filozoful francez. Binevoiți a desprinde fir cu fir buchetul de interogații care tot sporește, pentru a amirosi și cunoaște aromele și tainele îmbătătoare năvălind dinspre „pajiștile” mirifice ale Puterii, care inundă și freamătă nările, ațâță puterile judecății, răscolește și înfierbântă simțurile pentru a găsi începutul unor dumireli care să ne redea linștea, să împace distorsiunile și contrarietățile într-o logică accesibilă nouă oamenilor și în măsură să grăbească concilierea într-o unică „îmbrățișare
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
Diaconescu către discursul muzical în care par a se fi strâns cele mai incitante ritmuri în armonie cu trăirile egoului. Clasicismul prozodic al versurilor e însă mai degrabă o formă de îmblânzire a convulsiilor lăuntrice, un act de exorcism. Poemele freamătă de sensibilitatea unei poete admirabilă. Aceași seducție pentru versul clasic o descoperim la Lavinia Huțișoru Dumitru. Această amplă antologie se încheie cu proze semnate de Elena Buică (Toronto, Canada ), Radu Botiș, Cezarina Adamescu, Adrian Botez, Liliana Moldovan, Ovidiu Creangă,( Toronto
CU SPRIJINUL LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366919_a_368248]
-
Diaconescu către discursul muzical în care par a se fi strâns cele mai incitante ritmuri în armonie cu trăirile egoului. Clasicismul prozodic al versurilor e însă mai degrabă o formă de îmblânzire a convulsiilor lăuntrice, un act de exorcism. Poemele freamătă de sensibilitatea unei poete admirabilă. Aceași seducție pentru versul clasic o descoperim la Lavinia Huțișoru Dumitru. Această amplă antologie se încheie cu proze semnate de Elena Buică (Toronto, Canada ), Radu Botiș, Cezarina Adamescu, Adrian Botez, Liliana Moldovan, Ovidiu Creangă,( Toronto
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366960_a_368289]
-
Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1605 din 24 mai 2015 Toate Articolele Autorului strada mă înghite neputincioasă știu că din mine răsar zgomote. nu ies niciodată dacă nu deschid gura și atunci las la fiecare pas ușa deschisă freamătă în mine ceva ca un șarpe încolăcit pe un copac uscat habar nu am cum se numește totuși strig în mine să mă aud oricum strig tăcerii să-mi ardă cuvintele trece un tramvai cu un număr simplu: 1 al
RECIPROCĂ REGIZORI PIŞCĂTURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367583_a_368912]
-
din noi furat! Nu vă întristați, el este încă Acolo-n Apuseni destul, „Lovească-l fulgerul din stâncă Pe cel străin și nesătul!” Știu, de durerea voastră multă Se zvârcolesc în somn străbunii, Stă iarba în genunchi și-ascultă Cum freamătă din Dor gorunii... Cu-aceeași sfântă rugăminte V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme-n ceruri Dumnezeu! LASĂ-MĂ SĂ FIU CU TINE Hai, lasă-mă să fiu cu tine În noaptea
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
fiecare trup născut le gusta pe buze,sevele-amare. Jucăuș,vântul le așeza pe umeri mantia lui caldă,primele petale ce le îmbrățișa ființa,aripile boțite în stoluri de vise sau praful de iubire acolo unde dragostea începuse să încolțească.Aerul fremăta de atingeri timide de iubire,de bâzâit avid de cunoaștere,de vechi melancolii îmbrăcate de timiditate,de glasuri alungite într-o ritmicitate diformă în care hotărârile erau încă fără de contur. Soarele începu să-și ascundă încet,una câte una,toate
SIMFONIA PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367655_a_368984]
-
vânt puternic. Apoi cerul s-a umbrit în gri închis, și valurile Mării Mediterane se înfruntau cu malul, cu stâncile, cu timpul, cu istoria și legenda, ridicând stropi mari spre înalturile de-acum și de altădată... Lumea din portul telavivian fremăta multicoloră și-și căuta rosturi de odihnă și deconectare. Bună dispoziție, oameni ceva mai zgribuliți, goană după clipa cea mai frumoasă ce poate fi. Restaurante pline, fiecare se retrăgea pe unde-i era mai la-ndemână. Venisem acolo și eu
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
de marii scriitori ai neamului românesc, de sub un cer albastru și cinstit, precum simțirea a tot ce era curat și bun și frumos acolo. Nu c-aș fi eu un mare băutor, dar cârciumile din anii studenției mele, surâdeau și fremătau. Se făcea, desigur, și atunci și acolo literatură. Și dacă nu se discuta despre cărți și viață, se trăia viața, care, mai apoi, devenea carte. In Copou era cârciuma „Rarăul”. Uneori eram acolo cu Cezar Ivănescu, cu Dan Ravaru, cu
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
drept, la nivelul apei, l-am scos ușor din apă, fără să fie nevoie de minciog și l-am introdus în juvelnic. Această activitate a trezit dintr-o dată interesul partenerei mele de pescuit, căruia nu-i mai era somn și fremăta nerăbdatoare pe lângă mine, să-i pregătesc scula de pescuit. Să-mi montezi și mie fixa, sau prăjina - cum îi spuneți voi, pescarii! Vreau să prind și eu pește, doar de asta suntem aici! Imediat, iubito, se rezolvă! Credeam că dorești
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
atenție tăriei terenului de desfășurare a „ostilităților”, era parcă cel mai comod loc folosit vreodata într-o partidă de amor sublim. Ochii îi scânteiau de poftă, buzele ei umede mușcau uneori cu tărie, dar eu nu simțeam durerea... Cu mâna fremătând de nerăbdare i-am scos petecuțul de material, care stătea în calea dorințelor vizibil manifestate de amândoi, slipul meu având acelaș destin. Perișoarele sale coapte și tari la pipăit erau preocuparea buzelor mele și a mâinilor, iar printre pulpele sale
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > PISCURI DE AZUR Autor: Viviana Milivoievici Publicat în: Ediția nr. 2008 din 30 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Piscuri de azur Glasuri înăbușite freamătă prin tremurul valurilor mării și-un vis topit într-o lacrimă de înger se naște-acum pe piscuri de azur zboară spre infinitul singurătății în liniștea nopții către luceafărul iluziei scrijelit pe stânca cerului. Viv Referință Bibliografică: Piscuri de azur / Viviana
PISCURI DE AZUR de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367755_a_369084]
-
cireș roiuri de albine Doar cei fărădelege m-au biruit Nelegiuirea mea o vei curăți Sfânta biserică mă va înfrăți În lumea ce vine să fiu miruit Cu tăria Ta cel ce gătește munții Dincolo fiind încins cu putere Bucuria freamătă-n jurul frunții Tot pământul a dat roade bogate Slava Ta sfântă o simt în artere În lumea Ta Doamne ies din păcate PSALMUL 65 Dați slava laudei Lui în univers Să-i cânte numele Lui în altare Puterea Sa
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
în care Dumnezeu și legea nu aveau loc iar fiecare dintre ei căpătase în loc de inimă, o piatră. Așa îi mustrase Botezătorul. Îi reveni apoi în minte Irodiada cu figura ei mândră, cu o nedisimulată bucurie afișată pe chip, cu nările fremătând de plăcerea pe care i-o dădea cruda priveliște. De față cu sluga își cuprinse capul în mâini simțind că îi fuge pământul de sub picioare. Irod simțea adesea că lucrurile îi scapă de sub control, că făcea lucruri pe care nu
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]
-
trecuse printr-o căsnicie mai mult sau mai puțin reușită, iar acum ne întâlneam, într-o încercare de a ne regăsi unul pe altul. Când s-a întors cu fața spre mine, am observat mișcarea sânilor ei mici și tari, fremătând de nerăbdare. Mi-a prins gâtul într-o îmbrățișare tandră și am simțit-o imediat lipindu-se toată de mine, cu sfârcurile micuțe, pe care mi le închipuiam de o roșeață delicată, produsă de apa fierbinte a dușului, cu șoldurile
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
și hotărâre, acea duritate a gingășiei care o făcea să plutească în alte lumi. Buzele mele explorau fiecare porțiune din frumosul său trup, nu lăsam niciun centimetru pătrat de piele nesărutat, coboram din ce în ce mai aproape de scobitura dintre pulpe, în timp ce degetele ei fremătau nerăbdătoare prin frizura mea ciufulită. Suzana, cu capul lăsat pe spate, cu gura larg deschisă, ajunsese aproape de agonie și, cu o voce tot mai slabă, șoptea din când în când: „dotkni sa ma, prenikajú me, pobozkať me , înfigându-și călcâiele
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ce-i invada corpul său tânăr. Mircea o ajută pe Săndica să scape de rochița scurtă, în timp ce fata îl ajută să-și scoată pantalonii și tricoul. Cu mâinile tremurând de excitație, Mircea desfăcu capsele sutienului, lăsând liberă frumusețea sânilor, ce fremătau de nerăbdare. - Ce frumos miroși! Parcă ai adunat toată mireasma florilor de primăvară de pe câmpie, spuse Mircea explorându-i lobul urechii, coborând apoi pe gât și pe sânii ce se legănau jucăuși în timp ce ea se frământa continuu prin patul larg
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
Țara asta nu-i un tort anume Din care tai felie după plac, Din Cer mă strigă morții ei pe nume, În Versul meu durut nu pot să tac! Mihai Întâi la Mănăstirea Dealu, Domnul Cuza din Moldova dragă, Cum freamătă din rădăcini Ardealu'- Unirea noastră vă rămâie-ntreagă! Din inimă cuvintele mă ard, Cum poate mâna mea să nu le spună? Nu vă jucați cu Țara biliard, Cine împarte vânt, furtuni adună ... Iarăși e neliniște pe hartă, Stau mai-marii Clipei
NELINIŞTE PE HARTĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367176_a_368505]
-
Versuri > Farmec > AUR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 171 din 20 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Mă tot încearcă rima unui Vers, Eu știu că nu e vremea pentru scuze, Prin Apuseni, din ce în ce mai des Numele tău îmi freamătă pe buze... HORIA! Atât mai spun și tac, Vorbească cei ce încă ne subjugă, Sunt plin de aur, Doamne și sărac- Ascultă-mă din împietrita rugă! A seceriș miroase pe coline Și a pâine coaptă în cuptor- Nu știu de ce
AUR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367251_a_368580]
-
adâncu-mi sfat ce ți l-am dat ștergându-mi roua de pe buze cu râsul florii ce-am uscat. ceri gândului să nască clipa încătușată-n mori de vânt trezindu-mi somnul din aripa cu raze blânde de cer sfânt. tu, freamătă minune blândă și nu-ți lăsa uitarea-n jos pe drumul tău cu umbre- pândă voi fi altarul spre frumos! Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Cântec de drag / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2305, Anul VII, 23
CÂNTEC DE DRAG de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368620_a_369949]
-
mă - nvelesti Cu lacrima - ți fierbinte Măreț ești că un zeu Dar sufletul ți - e rece ! De cred în tine azi E pentru că tânjesc Că viața mea s-o vezi Cu ochi dumnezeiesc . Iubesc făptura ta , Mă înflorește vară , Îmi freamătă tăcut Eternul și candoarea ! Mă lasă să veghez La poarta ta deschisă Și - adu - mi în dar de vrei Iubirea ta nescrisa ...! Referință Bibliografica: Strigat / Roznovan Amelia Lavinia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2278, Anul VII, 27 martie 2017
STRIGAT de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368627_a_369956]
-
stropi de brumă Ne-nvaluie suflarea în zorii zilei reci Și gerul arde-n noi pierdutele poteci. Ne doare ignoranța,tăcerea grea în doi Când obosiți de toate,noi nu mai suntem noi ! Ne mistuie dorința și crezul în iubire Ne freamătă în inimi tangoul fericirii. Și rătăciți prin lume,asiduu încercăm Să mai găsim , iubite , speranța ce-o visăm Ne-ncearca Raiul astăzi și îngerii ne-ndeamna Să credem în iubire , atunci când ea ne cheamă . Și vine primăvară și simți cât
PUTEREA IUBIRII NOASTRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368629_a_369958]
-
stropi de brumă Ne-nvaluie suflarea în zorii zilei reci Și gerul arde-n noi pierdutele poteci. Ne doare ignoranța,tăcerea grea în doi Când obosiți de toate,noi nu mai suntem noi ! Ne mistuie dorința și crezul în iubire Ne freamătă în inimi tangoul fericirii. Și rătăciți prin lume,asiduu încercăm Să mai găsim , iubite , speranța ce-o visăm Ne-ncearca Raiul astăzi și îngerii ne-ndeamna Să credem în iubire , atunci când ea ne cheamă . Și vine primăvară și simți cât
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]