3,189 matches
-
cere insistent două tipuri de suport simbolic: pe de o parte, resuscitarea memoriei prin invocarea marilor figuri ale istoriei, iar pe de altă parte, reprezentarea alegorică a unor noi aspirații. În fața acestor mari provocări ale timpului, nici retorica hieratică a frescelor și nici lumina stinsă a icoanei nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o expresie directă, puternică și purtătoare a unor mesaje fără echivoc. Altfel spus, este nevoie de sculptură, de arta de for. Cei care vor umple golul de
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
bucureștenă a luat din gardul Mântulesei, adică a luat de unde nu este nimic." (p. 72) Acesteia, Andreea Răsuceanu îi mai adaugă una, pe care-o corelează cu o analiză (pertinentă, dar pe alocuri inutilă, mai ales în inventarierea bestiarului) a frescei Bisericii Mântuleasa. Între categoriile păcătoșilor care apar ipostaziate acolo, există una, a celor care ascultă pe sub ferestre, pe care n-o mai întâlnim nicăieri altundeva. Sursa e un text apocrif din secolul al XVI-lea despre coborârea Maicii Domnului în
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
să suspende inexplicabil câte un raționament cu ceva temeiuri documentare. De pildă, lipsindu-i datele certe cu privire la vestimentația boierilor Manți, autoarea rezolvă cazul trimițând la familia, egal înstărită, a Băbenilor: „Din păcate, la Biserica Mântuleasa nu există o astfel de frescă, dar ne putem imagina portretele, cel puțin pe cele de tinerețe, ale Mariei și Stancăi, asemănătoare cu acelea (ori, poate, ceva mai modeste), ale jupâneselor din familia Băbeanu." (p. 95) Urmează câteva pagini de asemenea garderobă prin ricoșeu. Iar astfel
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
prin care permitea fondarea unei episcopii armene la Suceava, oraș din care (de la marcarea celor 70 de ani ai revistei Bucovina literară și de la Festivalul de Poezie „Nicolae Labiș”) parcă aș fi luat-o direct spre Erevan. În interiorul catedralei există fresce create la hotarul secolelor XVII-XVIII. În complexul mănăstirii mai sunt cuprinse o trapeză, un hotel, casa catolicosului, școala, turnul de apă, alte clădiri. Și muzeul, de care aminteam, unde rămân surprins ce mult și înduioșător până la indicibilă smerenie seamănă Maica
Jurnal de Armenia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/4958_a_6283]
-
291 pag. Și în Plan de rezervă, cel de-al treilea roman din seria epică dedicată excavărilor în istoria comunismului românesc (după Supunerea și Cât ar cântări un înger), Eugen Uricaru păstrează cam aceeași formulă hibridă: realism cu deschideri de frescă, grefat pe structuri de adâncime simbolic arhetipale, condimentat cu elemente de senzațional și de miraculos. Insolitul, parcă mai temperat acum, de aici vine, fiindcă tehnica narativă este simplă: secvențele, montate ca într-un film care eludează, uneori, mici intervale temporale
Dragoste în vremea holerei roșii by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4963_a_6288]
-
atenția publicului larg asupra adevăratelor modele morale și culturale românești. Împotriva uitării În ORIZONT nr. 7, Micaela Ghițescu publică ample fragmente din cartea Între uitare și memorie, în curs de apariție la Editura Humanitas. Sunt pagini tulburătoare, care completează dramatica frescă a regimului comunist de la noi: „Prietena mea Mariana fusese ridicată de pe stradă în septembrie, cu vreo lună înainte de mine. Pur și simplu, dispăruse din grupul nostru. Eu am «beneficiat» de alt tratament: am fost arestată de acasă, în toiul nopții
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
realistă, linia unei fotografieri foarte exacte a lumii omului, cu exterioritatea și interioritatea ei. Realismul se identifică, în primul rînd, cu o dorință de obiectivitate în descrierea realității și mizează pe materialitatea lumii, pe ceea ce este obiectual, rațional, explicabil, descriptibil. Fresca, panoroma socială și psihologismul erau principalele direcții de acțiune ale romancierilor. Treptat, a câștigat teren, aș zice, o nouă atitudine veche: lumea omului e mai largă decât își îngăduia realismul s-o cartografieze. Ea cuprinde și vizibilul, dar și invizibilul
Singurătatea autorului de romane by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/4668_a_5993]
-
precădere, fapte, întâmplări, situații și destine. Consemnându-le, le comentez doar rareori. Evit, pe cât pot, enunțurile apodictice. Las verdictele în seama materialului probator”. Așa încât, mai mult decât o autobiografie reconstituită memorialistic, Internaționala mea e o reconstrucție documentară cu intenție de frescă. Oricât de ciudat ar părea faptul, Ion Ianoși își documentează propria existență cu acribia și cu imparțialitatea consacrate în volumele de cercetare propriu-zisă. Certificate de familie, situații școlare, liste instituționale sau referințe bibliografice, caiete de însemnări din adolescență, toate sunt
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
Xavier Forneret. Microficțiuni este o culegere de proză scurtă, așa cum indică și titlul, conținând 500 de texte a câte o pagină față-verso fiecare. Deși nu sunt traversate de un fir narativ comun, cele 500 de proze scurte alcătuiesc o vasta frescă a lumii contemporane, evidențiind viciile, dar și calitatea umană a unei societăți în degradare. Volumul abordează teme tabu precum sexualitatea, relațiile de cuplu ostile sau stranii, paternitatea și maternitatea privite cu răceală, fără clișee, greutatea de a accepta îmbătrânirea etc.
RÉGIS JAUFFRET - Microficțiuni by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/5863_a_7188]
-
atent și discret filtrate printr-o melancolie bine temperată. Dacă mai adăugăm și fidela redare a trăirilor experimentate de cineva prins „la interval”, între lumi și sisteme sociale (cum se întâmplă în cazul unui terminal aviatic) ,rezultă o carte complexă, frescă vie a unei societăți americane cu totul altfel decât cea pe care ne-am putea-o închipui.
Cronica unui zbor amânat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5549_a_6874]
-
de mari dimensiuni, „Morgan Library” este de o maiestoasă eleganță. Pilaștri dorici, coloane ionice, reliefuri alegorice înnobilează fațada. În interior, trei camere sunt construite radial în jurul unei rotonde centrale, având un tavan pictat de Harry Siddons Mowbray (1858-1928), inspirat de frescele lui Rafael și Pinturicchio de la Vatican. În 1924, „Morgan Library” devine o instituție publică, J.P. Morgan donând statului New York clădirea și fabuloasa colecție moștenită de la tatăl său. O anexă este construită în 1928 pe locul fostei locuințe a magnatului. În
Morgan Library: arhitectură, colecții, expoziții temporare by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5686_a_7011]
-
Voncu Recuperat, într-o anume măsură, de regimul comunist, încă de la sfârșitul deceniului al șaselea, Ion Agârbiceanu este, totuși, cunoscut astăzi aproape exclusiv în ipostaza de prozator laic, autor al unor povestiri și romane ce s-au dorit a fi fresce ale vieții cotidiene din Apuseni. Victimă a interzicerii, de către același regim comunist, a Bisericii Române Unite cu Roma - și, evident, a refuzului lui Agârbiceanu de a abjura -, literatura lui de inspirație direct sau indirect creștină nu a mai fost niciodată
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
Nimigean, pe care nu l-am amintit întâmplător, fiindcă și el creează, într-un scenariu romanesc cu arhetip biblic, un personaj al mamei memorabil). Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului constituie, deopotrivă, o cronică de familie, cu zvâcnete dureroase, mistico-apocaliptice, și o frescă socială - în descendența prozei realiste tradiționale - a satului transilvănean din timpul comunismului și al paraginii postdecembriste (istoria „a două generații dintr-un neam neașezat, în rele vremuri de neașezare și sărăcie”). Tabita hașurează epic o „hartă a morților” săi, într-
La Judecata de acum by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/5594_a_6919]
-
ana, Elena Badea Experții care lucrau la restaurarea unei fresce renascentiste despre Invierea lui Iisus, aflată la Vatican, au descoperit un detaliu rămas neobservat vreme de secole, care ar putea fi prima reprezentare europeană despre amerindieni. Într-un articol publicat la 27 aprilie în L'Osservatore Romano, publicația semioficială de la
Detaliu uluitor descoperit la Vatican, într-o pictură despre Învierea lui IIsus by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56298_a_57623]
-
experților care lucrau la restaurarea ei o scenă interesantă, în care apar bărbați goi, purtând pe cap coroane de pene și care par să danseze. Un bărbat călare este și el, de asemenea, vizibil în acea scenă. Potrivit lui Antonio Paolucci, fresca realizată de Pinturicchio datează din anul 1494, la doar doi ani după ce Cristofor Columb "descoperise" cele două Americi. Fresca este localizată în așa-numitul Apartament Borgia din Palatul Apostoloc de la Vatican, constituit din trei camere folosite în trecut de papa
Detaliu uluitor descoperit la Vatican, într-o pictură despre Învierea lui IIsus by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56298_a_57623]
-
pene și care par să danseze. Un bărbat călare este și el, de asemenea, vizibil în acea scenă. Potrivit lui Antonio Paolucci, fresca realizată de Pinturicchio datează din anul 1494, la doar doi ani după ce Cristofor Columb "descoperise" cele două Americi. Fresca este localizată în așa-numitul Apartament Borgia din Palatul Apostoloc de la Vatican, constituit din trei camere folosite în trecut de papa Alexandru al VI-lea, celebrul și infamul Rodrigo Borgia. Reprezentarea din acea acea frescă este în concordanță cu povestirile
Detaliu uluitor descoperit la Vatican, într-o pictură despre Învierea lui IIsus by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56298_a_57623]
-
Columb "descoperise" cele două Americi. Fresca este localizată în așa-numitul Apartament Borgia din Palatul Apostoloc de la Vatican, constituit din trei camere folosite în trecut de papa Alexandru al VI-lea, celebrul și infamul Rodrigo Borgia. Reprezentarea din acea acea frescă este în concordanță cu povestirile lui Columb care spunea că a fost salutat de bărbați goi, pictați cu negru și roșu și care dansau pentru exploratorii europeni sosiți de pe mare pe țărmul a ceea ce ei credeau pe atunci că era
Detaliu uluitor descoperit la Vatican, într-o pictură despre Învierea lui IIsus by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56298_a_57623]
-
Marea, peștera (corespondentă cu valea de marmură unde are loc resurecția Salomeii) sunt alte simboluri supraadăugate, ce le nuanțează permanent pe cele anterioare. Dar romanul este, simultan, și unul de iubire, chiar erotic, ori unul de atmosferă, dar și o frescă socială, valențele din acest câmp semantic fiind clare și robuste, în contururi de un relief net și sever. Deși aparțin actualității, personaje precum Salomea și Lala se revendică de la fondul arhetipal, iar Stratis, naratorul și alter egoul autorului, este poetul
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
Simona Vasilache Personajele din Calea Victoriei (Naționala Ciornei, 1930) par ready-made-uri de București, pe care Cezar Petrescu doar le culege ca să le așeze într-o cuprinzătoare frescă de moravuri. Plutesc, gata conturate, în aerul unui timp în schimbare. Mirel Alcaz, sub numele cu adieri orientale, de mister căutat, este un exemplar caragialian pur-sânge, flecar în cafenele, familiar cu cine vrei și cu cine nu vrei, însă cu
Fantoșe bucureștene by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3325_a_4650]
-
în viețile altora, le ating sau le răstoarnă. Ei se află în continuă mișcare, în diferite locuri, seamănă cu doi magneți puternici, ascunși sub urzeala ce țese firele vieții celorlalți și le tot schimbă țesătura. Se naște astfel o uriașă frescă a lumii latino-americane, dar ai nevoie să urmărești, ca pe un covor plin de figuri geometrice închizând siluete și locuri, fiecare cu propriile culori și contururi. Doar privirea globală reușește să vadă întregul. Unul dintre capitole, 20, cuprinde o singură
Nebuni întru Poezie by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3429_a_4754]
-
Ion Voicu, ionvoicu Nicolae Bănicioiu, ministrul Tineretului și Sportului, aflat la o conferință la Casa Titulescu, a prezentat o fotografie surprinzătoare realizată în Addis Abeba. În Catedrala “Sfânta Treime”, din capitala Etiopiei, se află o frescă care ilustrează momentul când Împăratul Haile Selasie a ținut un discurs la Liga Națiunilor, în iunie 1936. Italia invadase țara africană, iar Nicolae Titulescu a pledat intens pentru impunerea de sancțiuni economice față de agresor, declanșând reactii ostile în cercurile extremei
Fresca lui Titulescu, fotografiată de Bănicioiu în Addis Abeba by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36837_a_38162]
-
indiferent de orientarea politică a guvernului din care făcea parte. Pe plan extern a apărat egalitatea dintre statele mari și cele mici, pacea și respectarea suveranității. Am mers în Etiopia după ce am citit ce a scris profesorul Potra, în căutatea frescei pe care a descris-o atât de bine în cărțile sale. Am intrat într-o bisericuță din Addis Abeba, unde toată lumea știa de Titulescu și cei de acolo m-au îndrumat către Catedrală. Ei sunt ortodocși schismatici, dar apropiați de
Fresca lui Titulescu, fotografiată de Bănicioiu în Addis Abeba by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36837_a_38162]
-
m-au îndrumat către Catedrală. Ei sunt ortodocși schismatici, dar apropiați de noi ca și rit. În această catedrală, care este cea mai importantă biserică ortodoxă etiopiană, se află mormântul lui Haile Selasie, iar pe cupola principală se găsește o frescă reprezentându-l pe Nicolae Titulescu prezidând sesiunea Ligii Națiunilor, în momentul în care Împăratul Etiopiei ținea istoricul său discurs. Acest împărat de legendă este foarte apreciat în Etiopia, e personajul istoric central, toată lumea vorbește cu mândrie de el, tocmai pentru că
Fresca lui Titulescu, fotografiată de Bănicioiu în Addis Abeba by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/36837_a_38162]
-
de la Aman și Grigorescu la Luchian și Tonitza. Școlit în atmosfera academismului francez de la Ecole des Beaux Arts din Paris, G.D.Mirea a făcut carieră în țara sa: profesor și director al Școlii de Arte Frumoase din București, autor de fresce în locuri de prestigiu publice sau private - precum Banca Națională și palatele protipendadei, precum clădirea actualului Muzeu George Enescu - și portretist al aristocrației din vremea sa, devansându-l pe mai tânărul Eustațiu Stoenescu. Deși a fost un artist căruia i
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
încununată de succes a ICRL la câte o nouă ediție a Fiestei francofoniei, sau în cadrul atâtor acțiuni de cooperare culturală întreprinse în bună înțelegere cu colegii francezi. În cartea lui Alexandru Șerban există o fotografie a unei superbe bisericuțe cu fresce exterioare, evocând stilul mănăstirilor moldave, amplasată într-un mirific peisaj. E vorba despre biserica ortodoxă din Tușnad Băi, ctitorită de Mihai Șerban în anul 1938. În urma unor îndelungi tribulații, și înșelând vigilența organelor totalitare, cei trei frați Șerban - Mihai, Alexandru
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]