616 matches
-
cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu tacâmuri, o găină friptă, pâine, plăcintă, pentru ca să aibă ce mânca pe drum . Se leagă batiste la cai și la lăutari și alaiul pleacă la locuința mirelui. Când se ajunge acolo se strigă: „Bună ziua soacră mare, Îți aducem norișoară Și mândruță și frumoasă Și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ca transfor-matul non transformatului. Preparatul se opune putrezitului ca transformare culturală transformării naturale. Alimentele preparate (fierte sau prăjite) sînt mai aproape de natură (friptura) sau mai aproape de cultură (fierturile); în fine, fiertul ține de endobucătărie și de uzajul precumpănitor familial, iar friptul de un uzaj social (rezervat invitaților în primul rînd). Opozițiile fundamentale endogen/vs/exogen (adică materii prime naționale sau exotice), central/vs/periferic (baza mesei și adausurile), accentuat/vs/non-accentuat (sau savuros/vs/insipid) construiesc următoarea arhitectură a combinațiilor în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și de cosmopolitism al codului culinar francez, în timp ce opțiunea pentru endogen, central, accentuat ne îndreptățește să vorbim de un tradiționalism savuros al gastronomiei românești sau italienești. Codurile gastronomice bazate în principiu pe aceste opoziții majore cărora li se adaugă și fript/vs/fiert, aliment încălzitor/ vs/aliment răcoritor (supa aburindă/vs/înghețata sau ceaiul cu ambele funcții la poli sau în Orient) și băutură alcoolică/vs/non alcoolică se combină în cele mai diverse mesaje culinare. O analiză extrem de in-teresantă pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
luptei, sunt introduse elemente comice, uneori chiar satirice, cum ar fi comparațiile cu iz gastronomic, tipic burlești, ale căror ecouri răsună când în războiul plăcintelor din Gargantua, când în haosul absolut din Țiganiada: "Unu-l vrea fiert pe Macon, altul fript;/ Și fiecare, din dușman, o turtă vrea să-și facă;/ Să mergem deci curând la luptă,/ Ca moartea să n-aștepte supărată,/ Ea, care cu coas-amenință și-mi spune/ Să mișc repede și lăncile, și pana". Autorul simte nevoia să
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
a găsit și el nașul, dar eu nu văd pe nimeni în orașul acesta care săi caute lui râcă și să-l taie așa ca pe un pui de găină, nici patru, cinci la un loc, i-ar fi mâncat fripți, nu alta, ehei, grozav bărbat a fost”. Lăscărică tăcu, tăcură și ceilalți cu ochii pironiți undeva, poate vedeau pe un fost mare boxer sau luptător profesionist căruia cel mort acum, îi cătase pricină. Crăcană își aminti într-o fracțiune de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
i se umezesc ochii. Se vede că nimeni altcineva din țara asta nu mai este, în acest timp, la fel de impresionat de ce spune el, ca propria persoană. Și uite așa ascultându-se, îl umflă plânsul... câte ceva despre coate goale, mațe fripte D omniloooor și doamnelor! Stimați concetățeni! Vă declar pe proprie răspundere că eu cel mai serios cetățean din partea de est a mapamondului, sau chiar din partea de est a Galaxiei, (chiar dacă e tot aceeași, ce mai contează pentru un amărât de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
n-o să iasă așa de al naibii, de să râdă și curcile până în mileniul IV, cum a făcut-o de exemplu guvernanții cu profesorii, cu această tagmă idealistă, veșnic flămândă și pusă pe cârcoteală, cu acești coate goale, mațe fripte, rupți în fund și- n bugetul personal, când printr-o lege votată de ditamai Parlamentul țării, acestor nehaliți li se dădea 50% la salariu. Ehei, vă mai amintiți poate, câți au lăcrimat de emoție, când Băsănău punându-și haina sa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bolnavilor era și ea proastă. "La întrebarea ce li s-a făcut cu toții într-un glas au arătat că li s-a dat foarte rea și de obicei nu li se dă altă decât borș și o bucățică de carne friptă, fără ca și borșul să fie măcar făcut cu legume... pâinea au arătat că de cele mai multe ori li se dă uscată și rea", deși bugetul, după cum menționează Catargi, "are prevăzute toate articolele de îndestulare". După ce se face o analiză de sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
împroprietărirea 88 din anul trecut, Eminovici făcuse mare supărare printre țărani, că nu le dăduse pămîntul, după lege. Eminovici a strigat în gura mare că la el oamenii n-au lucrat cu carul cu boi: "Să-mi mănînc eu copiii fripți, daca la mine a lucrat careva, cu carul cu boi!" Este evident că el a spus un mare neadevăr, pentru că își lucrase moșia cu atelajele și cu brațele oamenilor din Ipotești 89. Eminovici era cu mare teamă că nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ar plăcea să fim.” Importantă exploatării simțului olfactiv este demonstrată și de experimentele psihologice realizate de autor prezentate și în cel de-al doilea capitol al acestei părți, rezultatele arătând că atunci când la intrarea într-un minimarket miroase a pui fript, cumpărătorii care iau calea raionului de cărnuri sunt cu 30% mai numeroși. Muzică ambientală din supermarket își pune amprenta asupra volumului cumpărăturilor.Ritmurile lente cresc vânzările cu 38% deoarece clienții sunt mai atenți la informațiile oferite despre produse și rețin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
3); colesterol (3); corp (3); crud (3); legumă (3); oase (3); om (3); pasăre (3); prăjită (3); produs (3); de vită (3); apă (2); bun (2); bunătate (2); calorii (2); cină (2); crimă (2); durere (2); fiară (2); fier (2); friptă (2); grasă (2); grăsime (2); gust (2); lapte (2); legume (2); masă (2); miel (2); moarte (2); pîine (2); prînz (2); proteină (2); rece (2); sarmale (2); shaorma (2); tigaie (2); vegetarian (2); vițel (2); abator; afumată; alarme; alimentație; alimente
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pur; alimentație; amar; amintire; animal; animale; anticorpi; a bea; bifidoc; biscuit; biscuite; bovină; budincă; caimac; calm; cană cu lapte; casă; cu cereale; cu cereală; chefir; ciocolată; ciupercă; colac; copii mici; copilași; copilărie; corn; de cuc; culoare; delicatese; dimineața; fin; frigider; fript; fulgi; grăsime; greu; gros; gunoi; gust; iubire; lactat; lăptărie; leac; mamei; materie animală; matern; mămăliga; mic; mic dejun; microbi; și miere; naște; natural; negru; neplăcere; neplăcut; nesquik; nutritiv; oase; orez; păr; pieptul mamei; pisică; pîine; nu-mi place; plăcere; plăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avea; azi; bebe; bocet; boci; de bucurie; bunica; ceapă; cer; chin; cîntă; complex; condoleanțe; copilaș; to cry; curățare; curge; degeaba; a te descărca; dezbalanță; deznădejde; de dor; duioșie; după iubită; Emo; emoțional; emoționat; eu; examen; fata; fetița; firav; frică; fricos; fript; gălăgie; gelos; gumă; hohote; inima; încet; lacrima; cu lacrimi mari; lacrimi, suferință; lăcrămează; lovit; lovitură; mai mereu; de milă; milă; milos; mîrîie; mornîie; muzică; neajutorare; nemulțumire; nenorocire; neputință; nervi; nervoasă; niorcăială; obraz; ocărî; oftează; om; omul; palid; pix; plăpînd; preferință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
antic; arat; aspecte; aur; aurire; ban; bani; belșug; bețișoare de crabi; boabă; bob; bogat; bostan; bucurie; bunica; bunicul; cartof; căldură; ceapă; cîmp cu porumb; cîmpie; coacem; combină; comestibil; conservat; conservă; cornut; Costinești; culoare; cultură; curcubeu; dezgustător; fier; fiertură; film; fri; fript; fruct; furaje; gingășie; grădinărit; gros; gust dulce; hectar; horn; iarbă; iau; încolțit; lan de porumb; legume; libertate; liniște; lucru; mare; mașcat; mălai, hrană; mărunt; mic dejun; mic; momeală; nașpa; nepăsare; nou; orez; pănușa; plantație; poftă; porc; porci; porumb fiert; prăjitură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
27); carne (22); pasăre (18); animal (12); micuț (11); pufos (10); boboc (6); drăguț (6); ființă (6); de găină (6); prăjit (6); bun (5); firav (5); friptură (5); gingaș (5); grătar (5); pene (5); puf (5); alint (4); cloșcă (4); fript (4); gingășie (4); golaș (4); puișor (4); tînăr (4); viață (4); aripioare (3); avicolă (3); cocoș (3); drăgălășenie (3); frumos (3); hrană (3); iei (3); KFC (3); mamă (3); mititel (3); piept (3); pisică (3); rotișor (3); șnițel (3); bob
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fără cuget; Darius; depresie; deranj; deranjare; des; despărțire; deșertăciune; dezamăgit; deznădejde; dispreț; mai bine dormea; dușman; durea; pe ea; pe el; enervare; etichetă; eu; familii; faptă urîtă; fata; față; față tristă; la fel; fericit; fetele; fetița; a fi trist; frică; fript; frustrant; frustrare; fugă; fugi; fura; furios; gălăgie; ghinion; gîndire; nici să nu te gîndești; glumă; grea; greu; happy; iartă; idiot; a ierta; incomodare; indecis; a indigna; indispune; a se indispune; indispus; inerva; infect; inimă; intenționat; invidia; a irita; ivită; îmbrînci
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cazul supei și al tocanei cu gust îngrozitor puteți proceda la fel; - friptura nefăcută nu se aruncă la gunoi; puneți carnea la loc în tigaie/tavă/pe grătar și așteptați până se frige cum trebuie; la fel, felia de carne friptă doar pe o parte* nu se aruncă, se întoarce și se frige pe partea cealaltă; * Pontul ăsta l-am învățat la pădure; încă eram cu numărul șase, cel care mă lăsa cu gura căscată când spunea povești din bucătărie și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Și ce faci dumneata cu bunurile astea filosofice? Val: Le dau și eu mai departe, altora... știți vorba: primește și dă mai departe... Dar dumneavoastră filosofie... ce bunuri filosofice v-ați însușit? Vecin 2: A, eu nu fac așa ceva! (ca fript) Eu nu-mi însușesc bunuri de astea, că nu-i bine. Val: De ce să nu fie bine? Vecin 2: Vă spun eu de ce. Odată, nemulțumit și eu, ca tot omul, de șef, i-am spus că peștele de la cap se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Ia de-aici... un picior de găină... ți l-am păstrat... Hai ia-l și zi bogdaproste... Auzi, de cînd fac meseria asta, m-am tot întrebat de ce se dă găina peste groapă...! Și, mai ales, de ce se dă vie! Friptă ar fi mai... operativă... mai eficientă... Ha! O iau șefii... cred că o împart cu popii... Treaba lor... Octav: Totuși ce zi e azi? Mi se pare că-i joi. Groparul: Ba eu cred c-ar putea fi luni... Punem
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
la votculiță nu poți să ai surprize! (beau) Cu ce vă mai servim? O țigărușă? Groparul: Deși m-am lăsat de fumat... (ia o țigară) Octav: Dacă te-ai lăsat și de mîncat... să știi că mai am o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai servim? O țigărușă? Groparul: Deși m-am lăsat de fumat... (ia o țigară) Octav: Dacă te-ai lăsat și de mîncat... să știi că mai am o găinuță friptă... Groparul: Mai ai?! Patroane, să știi că nu merg găinile fripte date peste groapă... NU merg. Degeaba am băgat noi inovația asta... Oamenii vor găini vii... Astea fripte aduc numai necazuri... pofte... n-o mai apucă nici dascălii, nici groparii... dispar direct în sacoșele țiganilor... Și n-ai ce să le
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cununia deosebit, crezînd că, dacă doi dintr-o casă iau cununia deodată, nu le va merge bine. Se crede că mireasa care voiește să nu aibă curînd copii își ajunge acest scop dacă ia la cununie în sîn atîtea nuci fripte, pe care le îngroapă în pămînt, cîți ani voiește să fie fără de copii. La cununie, pe cînd se cîntă Isaia dănțuiește, se aruncă de vătăjei* asupra celor cununați zaharicale, alune etc., crezîndu-se c-apoi tinerii vor duce un trai dulce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îi prinsese nu știu cum de față, actorului, o bucată de carne crudă: și-n spectacol i se lipea de carne un fier înroșit în foc. Unele spectatoare cică ar fi leșinat chiar la scena asta, simțind în nările miloase mirosul cărnii fripte! În camerele acestor emisare ale trecutului stăruia un miros inconfundabil: parcă de... noblețe și tensiune culturală... de parfumuri dispărute și tipar colbuit. De vopsele (ulei) și imortele. Aveau ceva de muzeu ilegal, încăperile doamnelor d-anțărț, ceva care predispunea la
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
E un loc de legendă unde te întâmpina "Ancuța cea tânără sau cealaltă Ancuță", care aducea bucate alese și vin în căni noi. La Han totul se desfășura după un anumit ritual: lăutarii cântau între două povestiri, Ancuța aducea pui fripți, vin și plăcinte fierbinți, iar înaintea fiecărei povestiri se făcea liniște, pentru a se crea o atmosferă de vrajă. Două personaje sunt prezente în toate povestirile: comisul Ioniță și hangița Ancuța. De fiecare dată, povestitorul voia să povestească o întâmplare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
7 lacuri mai mari - Rotorua, Rotoiti, Rotoehu, Rotoma, Rerewhakaitu, Okataiha și Tarawera localizate în depresiuni vulcanice formate prin explozie tip calderă și mare - alimentate de izvoare termale. Băștinașii folosesc izvoarele termale pentru fierberea legumelor și zarzavaturilor iar rocile încinse pentru friptul cărnii și peștelui ĂJ. Cook 1770). MANAPOURI - cel mai adânc lac glaciar din Insula de Sud a Noii Zeelande. Se leagă printr-un emisar de lacul Te Anau din nord. Situat într-o vale glaciară lărgită, într-o depresiune al
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]