654 matches
-
poate spune că esențialul carierei lui scriitoricești s-a desfășurat în anii de dinaintea instaurării regimului totalitar. Un roman oarecum izbutit, deși fără mari pretenții, este Fete bătrâne (1946), cronică a vieții într-un minister, carte amar-satirică, având o dezvoltare ce frizează grotescul, deschizând drumul, într-un fel, unei literaturi care va explora absurdul vieții de birou. „Fetele bătrâne” sunt mai multe tinere funcționare, încă necăsătorite, obsedate de găsirea unei „partide”. Cititorul află că ministerul în care ele lucrează e o instituție
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
a-i pune la încercare fidelitatea. Reușind să o tulbure, e cuprins de remușcări și, spre a reînnoda firul rupt al încrederii, vrea să simuleze un accident de mașină, menit să readucă afecțiunea femeii, dar este ucis. Aici cazuistica geloziei frizează, în același timp, absurdul și ridicolul. Șeful Preda, ultima nuvelă, exploatează gelozia paternă, care ia o turnură demențială, patologică și duce la întâmplări tragice. În general, sub aparențe inofensive, aproape banale, personajele lui S.-R. ascund un uriaș potențial de
SIMIONESCU-RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
și, în mod nedefinit, de bulversantele răsturnări de ierarhie pe care le aduce instaurarea comunismului. Naivitatea și buna-credință, uneori stupefiante, se ciocnesc de versatilitatea și ipocrizia socială, într-o frescă unde moravurile au trăsături vii. Câteva piese, de mici dimensiuni, frizează anecdoticul și aduc un final de farsă, construit din desfășurări ce rămân eliptice. Un personaj așteaptă înfrigurat apariția unei amante necunoscute, în care își descoperă, buimăcit, soția (Leul), un prizonier de război, întorcându-se în satul distrus, devine oaspetele propriei
TURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290309_a_291638]
-
cronicarul, de a cântări valoarea cărților la care se oprește, operație pe care o face obiectiv, neinfluențat de prestigiul autorilor ori de opiniile confraților. T. își formulează judecățile direct, fără să menajeze eventualele susceptibilități, câteodată chiar într-un chip ce frizează brutalitatea. Cronica dedicată piesei Cocoșul negru de Victor Eftimiu debutează cu o introducere în care verva caustică flagelează reclama, falsul și mistificarea. Alteori, în același scop, se recurge la o formulă percutantă, anunțată chiar în titlu: o trilogie (a lui
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
Contemporanul”, „Adevărul de Cluj”, „Cetatea culturală”, în diverse almanahuri și volume colective. A susținut două decenii emisiuni la Radio Cluj. V. și-a propus să urmeze „tradiția prozatorilor realiști”. În consecință, nuvelele și povestirile lui pornesc de la fapte reale, uneori frizând senzaționalul. În Colina zorilor (1987), poate cel mai reprezentativ volum al său, se pot identifica elemente ale fantasticului (povestirea Vânătoarea), în alte proze realitatea (adormită sau poate visată) e provocată prin întrebări cărora nu li se sugerează un răspuns. Chiar
VARVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290440_a_291769]
-
Caragiale, G. Călinescu, Panait Istrati, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Emanoil Bucuța, Ionel Teodoreanu, G. M. Zamfirescu, I. Peltz, Emil Botta, Radu Stanca. Deși consideră romantismul o permanență, Z. nu atribuie caracter romantic inerent simbolismului, expresionismului și suprarealismului. În general, studiul frizează superficialitatea, pe de altă parte irită prin prețiozitate. Neajunsuri de felul acesta, cărora li se adaugă formulări confuze, improprietăți terminologice etc., afectează și analiza consacrată naturalismului, intitulată Sub semnul realului (1974). Debutând cu geneza curentului și manifestarea sa în Franța
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
1967) conține un număr important de schițe „patafizice”, descinse adică din „știința soluțiilor imaginare”, conform definiției date de Alfred Jarry. Modalitatea construcției este urmuziană, dar similitudinile merg până la un punct. Debutul narațiunilor se supune aproape totdeauna realului, situațiile inițiale nu frizează neobișnuitul, dimpotrivă, sunt mărunte și simple până la banalitate. Premisa și ansamblul întâmplărilor care o susțin sunt ale observatorului realist. Realul se fisurează însă repede, lăsând loc terifiantului, farsei tragice. În Piesa, de pildă, spectatorii care asistă la o reprezentație mediocră
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
personal și social. În plus, identitatea profesională produce un sentiment de apartenență la colectiv, la contextul apropiat. Așadar, subiecul social nu poate fi un produs izolat, coerența identitară nu înseamnă invarianță, unitatea și stabilitatea sinelui nu reprezintă un nod rigid, frizând patologicul, dar nici încorporarea fără reflecție proprie și evaluare personală a presiunilor externe. Construirea și evoluția identității personale și sociale, profesionale sau comunitare, politice și ideologice presupune o evoluție caracterizată prin continuitate și discontinuitate, o acțiune continuă de (auto)transformare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu ceea ce găseai și nu aveai nevoi speciale sau restricții. Bolnavii ridicau probleme deosebite din acest punct de vedere, impunând familiilor eforturi deosebite pentru a găsi alimentele necesare dietei care li se recomanda. Uneori lucrurile luau proporții dramatice, însă drama friza comicul, dacă nu nebunia, când pacienții respectivi refuzau sa mănânce produse obținute cu mari sacrificii de cei apropiați lor2. Momentele de acest tip, imposibil de evitat, au un caracter revelator al potențialului destabilizant pentru echilibrul personal și familial al dificultăților
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Anterior R. încercase, odată cu seria scrierilor avându-l drept personaj principal pe Târlici, să abordeze domeniul al cărui public-țintă îl compun copiii și adolescenții. Numai că între naivele aventuri ale lui Târlici și pornografia afișată în narațiunea din 1996, involuția frizează lipsa de măsură în relatarea unor întâmplări, chipurile de o „extraordinară” complexitate existențială. În fața acestui deșeu epic, cu greu se poate ascunde regretul că R. nu s-a oprit la banalele, dar, în fond, acceptabilele încercări poetice de până atunci
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
al meu, în toată putrefacerea facerii mele / singură tu miroși a Dumnezeu” (Biserica de frig). În sine, dorul de absolut este un motiv romantic. Aici el capătă însă, ca anterior la Arghezi, accent modern prin violența formulărilor, o violență ce frizează uneori agresivitatea. În general, starea cea mai propice marilor elevații lirice e, în opera lui P., frenezia. Dintre marii moderni, Arthur Rimbaud este poetul cu care autorul Fântânii somnambule are cele mai substanțiale afinități și chiar metafora titulară e o
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
rodire și declin, strategia caracteristică optează pentru antifrază, ironie, pentru un fel de „înșelare” sistematică a cititorului. N. se autodefinește chiar drept „cea care aruncă piatra/ în apa liniștită a simțului comun”, iar seducția aceasta este atât de puternică, încât frizează adesea teribilismul. Își construiește poemele din aglomerări vertiginoase de imagini, bogăția realului, polimorf și proteic, transformându-se în densitate lirică. Inorogul alb aduce o tonalitate nouă: metaforele se împuținează, discursul pierde din impetuozitatea inițială, imaginile se simplifică, nu își mai
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
ideile pure”. Universul poetic se înclină tot mai primejdios către proza cotidianului, spre confesiunea voit apoetică în care soții discută în pat povestea ultimei sute de lei - prozaism care poate fi doar o altă poetică. Dar senzualitatea salvează și secvențele frizând banalitatea și clișeul - bunăoară „un strop de viață e mai prețios ca orice” - prin tulburătoare desene japoneze: „Eu mă dezbrac și conturul meu se suprapune/ Pe conturul unui trandafir”. Acum pătrunde în poeme lumea jocului, sentimentul matern, anxietatea cedând în fața
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
bătrânețea castată”, „praporii de pulberi indiferențiale” etc. Paradoxal, în pofida acestor hazardate ori disonante alăturări de sintagme, atmosfera creată este de o halucinantă intensitate a implicării eului poetic. M. reușește să fie și de o mare candoare, dar și să braveze, frizând cinismul. În pofida efortului de disciplinare, de reducere a aluviunilor lingvistice (sesizabil în ultimele creații), lirica sa rămâne, cum remarca Mircea Iorgulescu, „agitată cu violență de impulsuri contradictorii și tulburi, epuizante”. SCRIERI: Rugăciune către Efemera, București, 1969; Diapazon, București, 1973; Între
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
total. Remarcabila stăpânire a științei versificației, îndemânarea prozodică, erudiția, inventivitatea lexicală, simțul umorului (dus uneori până la sarcasm), inteligența scăpărătoare, recurgerea ghidușă la un patrimoniu livresc substanțial și solid, vivacitatea asociativă, o irepresibilă înclinație spre mânuirea ludică a limbajului (cu rezultate frizând uneori verbigerația mecanică, subordonată performanței ritmice sau eufonice gratuite, iritantă poate, dar ajungând nu o dată în vecinătatea procedărilor avangardiste sau a tehnicii comicului absurd) au individualizat poezia lui postbelică, inclusiv pe cea „de comandă”. Poetul a dobândit în peisajul literar
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
se aștepta: să rămână În fruntea serviciilor secrete. Mircea Mihăieș: Îți voi da exemplul unei acțiuni foarte interesante, care pentru mine spune totul: cea a domnului Timofte, folosită ca armă de atac În perioada În care nu era la putere. Frizând ilegalitatea Într-un mod pentru care Într-o țară democratică probabil că ar fi făcut pușcărie, s-a adresat ofițerilor Serviciului Român de Informații amenințându-i și Îndemnându-i la nonactivitate. El a spus că ar fi o greșeală să
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cu soldați și o porniră încet înapoi, spre răsărit. Într-o zi, în zori, deja în Rusia, în vreme ce trenul era oprit lângă un sat, Pavel văzu o femeie tânără care spăla rufe, ghemuită la marginea apei. Straneitatea acelei dimineți liniștite friza nebunia. Pavel pricepea, fără a putea spune limpede, că acum, după tot ce se petrecuse în război, era cu neputință să stea cineva acolo, pe malul acela, în liniște, clătind în apă bucățile alea de pânză albă. Era cu neputință
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
francez”, chiar dacă scriitoarea crede că le-a părăsit „înainte de a le da formă materială”) e mult mai complexă. Ceea ce leagă fluxurile narative, trei la număr, nu este doar trecerea unor personaje prin fiecare dintre ele, ci confluența problematică. Insolite, situațiile-pivot frizează absurdul, și chiar îl produc. Răspunzând invitației de a vizita, într-un grup de scriitori, un fel de școală, Alexandru Șerban se pomenește închis în ospiciu. La țară, cultivatorii de pământ își procură hrana de la oraș. Pâinile găsite asupra celor
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
modul În care G.D. Își Încheie viața? În orice caz, sunt excluse motivațiile de ordin patologic. Este vorba despre un act de voință deliberat, cu o semnificație morală. Deși are În el multe note demonstrativ-histrionice, de tipul unei pregătiri care frizează punerea În scenă a unui spectacol În care autorul este și actor, sinuciderea lui G. D. trebuie considerată un act moral. Acest caz ne Întoarce la modelul clasic al morții, precreștin, amintindu-ne atât de Socrate, cât și de Cato
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
împărtășesc entuziasmul. Își stăpânește cu greu o tresărire nervoasă. Auditoriumul este aproape plin acum, dar cei mai mulți par mai degrabă preocupați să salveze aparențele unei bune educații. Nu fac zgomot, dau însă dovadă de un dezinteres și de o răceală ce frizează insolența. O! Duce mâna la gură oripilată. — S-a întâmplat ceva, Vipsania? se interesează afectuos Pu pius Piso. Face semn că nu și mai trage o dată cu coada ochiului spre rândul din spate, unde Labienus și Casius Severus trag un pui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
intercalate displăcut, Coco făcuse caricatura grotească a întregii mele sensibilități. Îmi căzu capul pe umăr. Fără să-și explice bine motivul, Coco pricepu că mă jignise. Vru s-o dreagă și făcu o reflexie profundă pentru capul lui mic și frizat: - Eu nu te înțeleg. Pe de o parte te interesează chestiunile mari, ca moartea și viața, iar pe de altă parte detailezi la infinit o biată ființă umană, fără importanță. Numai cei care n-au curiozități metafizice găsesc pe oameni
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
era mai mare dragul. Atunci solistul emise un bis, mai amortizat și mai prelung decît primul, sub forma unui șuierat, care emula o pană de cauciuc și lăsa să se vadă limpede că Juanito poseda un control al sfincterului ce friza virtuozitatea. M-am Înclinat În fața evidenței. — Aveți dreptate. Nu sînt rudă cu doamna Coronado, Însă trebuie să stau de vorbă cu ea. E o chestiune de cea mai mare importanță. Bătrînul se apropie de mine. Avea un zîmbet pișicher și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
care ar fi fost cea mai mare și mai urgentă necesitate? Și ce strategie avea să folosească în fața actualei superiorități a lui Hideyoshi? Katsuie era obsedat de Hideyoshi. Mai mult, gândurile îi erau dominate cu tărie de o antipatie ce friza ura curată. Convocându-și vasalii superiori, discută cu ei până după miezul nopții. A doua zi, de la cartierul general al statului major începură să pornească grăbiți, în toate direcțiile, curieri cu mesaje. În același timp, Katsuie însuși îi adresă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
calități deosebite, precum și o ținută exemplară în orice împrejurare l-a pus viața și societatea. Evident, autorul nu se poate împăca cu situația actuală din școlile de toate gradele subliniind negativ lipsa uniformelor școlare și înfierează vestimentația tranziției postdecembriste care frizează bunul gust și minima decență - în școală și în afara ei. Nu e de acord nici cu unele structuri din învățământul superior postdecembrist care s-au transformat în fabrici de diplome, fără acoperire valorică. După pensionare, când i s-a propus
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
bucurat deloc. Nimic nu mă prea bucura, fiindcă trăiam cu umbra amenințătoare a chestionarului deasupra capului. însă cele trei batoane de Fuse mi-au fost de ajutor. 31tc "31" A doua zi dimineața, la ședința de grup, ușurarea mea a frizat isteria când mi-a devenit clar că în centrul atenției urma să fie John Joe. Josephine a început să-l prelucreze imediat. —Vinerea trecută ți-am analizat trecutul romantic și sexual, a zis ea. Poate că de atunci ai avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]