897 matches
-
care avea laboratorul legat printr-un pasaj secret de apartamentul ei, ca nici o formulă să nu fie furată. Între secolele XVI și XVII parfumurile se foloseau numai în cercurile bogaților pentru a combate mirosurile corporale, datorită băilor neregulate. În Germania frizerul italian Giovanni Paolo Feminis este creatorul apei de colonie. Iată câtă istorie a parcurs minunatul parfum! Atunci când picurăm putin parfum să fim conștienți de istoria lui. Referință Bibliografică: Parfumul si povestea lui / Carmen Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PARFUMUL SI POVESTEA LUI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372144_a_373473]
-
Apoi trebuia recuperată. Prin impozite! Vai de bietul român. Mai toți funcționarii turci trăiesc numai din bacșișuri și au averi comparabile cu aceea a sultanilor. Așa e la ei și astăzi. La noi bacșișul are altă interpretare. E primită de frizer sau chelner. Uneori pe merit. Uneori! Cerșetorul obține mila, iar medicul sau profesorul șpaga. La ce se referă atunci legea impozitării bacșișului? De unde provin miliardele cu care se îmbogățește statul? Poți spune oare că medicul care mi-a salvat viața
DĂ-MI BACŞIŞ CĂ N-ARE ŢARA BANI! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379759_a_381088]
-
că o să se intereseze și că până într-o săptămână va avea, probabil, un răspuns. Adevărul adevărat este că nu i-a trebuit o săptămână, ea îl avea în vedere chiar pe propriul ei prieten intim, domnul Jean, de meserie frizer de lux, care însă nu lucra în ultima vreme, deoarece mișcarea era cam slabă în acest sezon. Doamna Claudia i-a comunicat că ar fi rost de niscaiva parale, fără prea mare efort intelectual, iar domnul Jean nu s-a
SCHIŢE UMORISTICE (24) – SINCER ÎNDRĂGOSTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374711_a_376040]
-
o metodă de a cădea de pe bicicletă fără să mă aleg cu o cicatrice. Doru plecase deja la facultate și, fiind singur, ocupația preferată era să bat litoralul cu bicicleta. Când mi-au apărut primele tuleie, am mers mândru la frizer. M-a ras cu același brici cu care, înaintea mea, mai dăduse sângele câtorva clienți. Dacă-i spuneai cuiva, pe vremea aceea, că briciul este un instrument barbar, neigienic, sursă sigură de transmitere a bolilor, te lua în râs: “Păi
SUPRAVIEŢUITORUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362225_a_363554]
-
Siècle, Maxim's, Business Club, Cercul celor 30, Clubul L (pentru doamne), Clubul Bois de Boulogne. Și mai amuzant (amuzant pentru noi, cei de la porțile Orientului) pare evantaiul de stabilimente care deservesc rafinatele gusturi ale clanului politocrat: case de modă, frizerii de lux, terenuri și săli de sport, stațiuni speciale de cură balneară și... și... institute de înfrumusețare. Ei, da, luînd act și de această ultimă bolgie a fabricării politocratului, nu mi-am putut reprima reacția, de altfel cu totul firească
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trebuie să rămîi tînăr". Clar? 26 iunie N-am mai intrat într-o frizerie de la... Tezele din '71. Oricum, în momentul ăla eram toți gata rași, tunși, frezați, dar, mă rog, intrasem acum așa, să văd ce mai zic tovarășii frizeri și, hai, treacă, să-mi fac și-o frecție. De-atunci, ăhă! frizeria s-a micșorat, acum e numai jumate din spațiu, deservesc doar două frizerițe. Clienți, ioc. Mă așez în scaun și frizerița, dolofănică, îmi pune prosopul. Și-ncepe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întâmplări, de coloritul unor nostimade. Intriga, încurcată și descurcată cu brio, antrenează în „goană nebună” un zănatec, nevricos cvartet. Un mănunchi de zurbagii păliți de caricatural, oricât se împieptoșează ei în chestiuni de onoare și de amor. Flușturatecul Nae Girimea, „frizer și subchirurg”, e un fante de mahala, stăpân pe grațiile docile ale „ex-marșandei” Didina Mazu, iubeață „damă de verde”, și pe acelea mai năbădăioase ale aprigei ploieștence Mița Baston. Stârnește în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
care dă titlul volumului neagă lumea materiei prin „non-arbori” (urmă din negările lui Nichita Stănescu), vânt necunoscut și vid zgrunțuros. Același proces transformă apa în mâl, iar ploile sfarmă casa fragilă a cuplului. Regnurile se metamorfozează, obiecte pașnice, precum foarfeca frizerului, pot deveni ghilotine agresive, iar bărbații se întâlnesc la chefuri spre a-și pomeni prietenii morți, închinând pahare de lut, umplute greu cu pământul funebru. Bun cunoscător al liricii ebraice, ca traducător de poezie el dă în Sunete ebraice (1975
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]
-
caracterului eteroclit al oricărui limbaj, inclusiv literar. „Construcția” este vizibilă însă doar la o lectură atentă, aluziile livrești, artificiile, trimiterile ludic-ironice la citate, autori (mai ales la „canonicul” Eminescu) subordonându-se unei „mitologii” a personajului nea Gică, „cel mai mare frizer din lume”. Nea Gică este în primul rând un personaj livresc, peste care plutește fantasma autorului: textele lui nea Gică, reproduse cu literă cursivă, deci „citate de autor”, se amestecă, stilistic, cu textele „originale” ale eului-narator. Acest „eu” al poemului
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
și toți naratorii lor ajung să se întretaie: până la urmă se înțelege că este vorba, în diverse moduri literare și lingvistice, prin intermediul unor „bucle”, de aceleași lucruri: timpul, moartea, dragostea și literatura. Nea Gică nu este doar „cel mai mare frizer din lume”, „cel mai bun prieten al omului”, „cel mai clandestin coafor”, ci „autorul”, în sensul unei instanțe fără nume, care generează textul-lume: „Gică fie numele meu”, vers antologic din Nea Gică pe urmele lui Edith Piaf, ce amintește de
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
Abație? Nu. Sfântul Augustin a fost un nimeni, un aventurier oarecare, care a avut norocul să dea peste ceva pe care numai el l-a înțeles și să-și clădească astfel puterea. Fiindcă el n-a fost decât un umil frizer. ― Frizer? exclamă Mos. Om care taie părul altor oameni? Femeia încuviință din cap. Mos și Mas începură să râdă. Kasser nu-și putu stăpâni nici el un zâmbet. ― Și la ce ne folosește povestea ta, femeie? Crezi oare că poți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Nu. Sfântul Augustin a fost un nimeni, un aventurier oarecare, care a avut norocul să dea peste ceva pe care numai el l-a înțeles și să-și clădească astfel puterea. Fiindcă el n-a fost decât un umil frizer. ― Frizer? exclamă Mos. Om care taie părul altor oameni? Femeia încuviință din cap. Mos și Mas începură să râdă. Kasser nu-și putu stăpâni nici el un zâmbet. ― Și la ce ne folosește povestea ta, femeie? Crezi oare că poți discredita
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Pe tot întinsul Câmpiei, unei perne făcute din păr de om i se spune perna Sfanțului Augustin. Călugării cred că e modul nostru de a vorbi despre ei, dar noi știm că nu e așa. Sfântul Augustin a fost un frizer. Nu se poate ca informația asta să nu vă folosească la ceva. Pradă unei inspirații subite, Kasser scoase din buzunar citeva monede din aur și le puse în mâna femeii. Mos clătină din cap. Nu-i plăcea deloc să opereze
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
corpului expediționar cunoscut sub numele de cei O Mie de Voluntari, ziarul nostru a descoperit un discipol izolat undeva în munți, care încearcă să le ducă mai departe menirea. El se numește Augustin Bloose și se pare că a fost frizerul detașamentului. E un om simplu, fără prea multă carte, care din cauza singurătății, leagă destul de greu propoziții. Lucrează la o invenție tainică pe care o numește Alambicul de Dumnezei, a cărei finalitate nu o cunoaște încă. Speră însă că Dumnezeu i
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
celei de-a Doua Însămânțări. În detaliu, lucrurile păreau clare. Privite însă de la depărtate ele semănau cu recrearea Satului de Clone, în încercarea de a revitaliza Abația. Mai ales că nimeni nu părea să-și aducă aminte prea bine de frizerul plăpând și bizar care avea să devină mai apoi Sfântul Augustin. El existase fără îndoială, dar nici unul din cei O Mie de Voluntari nu putea băga mâna în foc că vocația politică lui o depășea pe aceea religioasă. - O să pârjolim
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe care am să v-o spun n-are același farmec în lipsa lui. Abatele m-a întrebat mai devreme dacă sunt Sfântul Augustin cel Nou. Se poate să fiu. În mine trăiește un bărbat care pe vremea adolescenței a fost frizer în Corpul celor O Mie de Voluntari. Se numea Augustin și a crezut că viața lui se terminase când vasul pe care erau îmbarcați tovarășii lui s-a pierdut la orizont. Îl lăsaseră acasă fiindcă era prea mic. Și poate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
altă metodă: vedem pe un preot curvar, pe care l-am prins undeva, l-am fotografiat atunci cînd a avut raporturi sexuale. Atunci Îl chemăm și Îi spunem”, evident să colaboreze cu „organele” (p. 150); „Trebuie educați oamenii noștri, la frizer este sculă moartă, la strungar la fel, la noi este sculă vie” (p. 151). „Ăștia n-au dreptul să scrie scrisori. El poate să scrie, dar noi punem ștampila și spunem «Oradea, scrisoare de la bandit»” (p. 151). Poate nu Întîmplător
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
alături, care avea un sertar special pentru așa ceva și care făcea adesea acest serviciu prietenilor. Autoarea a observat că aproape fiecare stradă „multifuncțională” din cartier avea o persoană care Îndeplinea acest rol: un băcan, proprietarul unui magazin de dulciuri, un frizer, macelarul, tipul de la curățătorie sau un librar. Iar acesta este doar unul dintre multiplele roluri pe care le Îndeplinesc afacerile private. Este puțin probabil că aceste servicii ar putea fi furnizate de vreo instituție publică, ele nefiind În opinia lui
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sine, au trecut din regimul precedent în regimul actual cu o seninătate aproape istorică, dacă ne oprim la unghiul de vedere filosofic. Culoarea, opinia s-au schimbat ca la tomate, cunoscute pentru această însușire, întîlnită în zoologie la cameleoni și frizeri. Ieri: trăiască Dictatura, azi: trăiască Democrația!" Dar cerea atenție și discernămînt, pentru a nu produce nedreptăți. La 23 decembrie înfățișa neomenia hitleristă cu invenția lagărelor de exterminare prin gazare. Pentru ca altă dată să-i creioneze, în tușe repezi, portretul lui
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
fi traducătoare la Institutul de Proiectări Petroliere din Ploiești. Primele fotografii ale lui S. (numele la naștere e Hristea Nichita) arată un copil frumos, blond, cu plete lungi, îmbrăcat ca o fetiță. Un unchi îl duce într-o zi la frizer și îl scapă de povara pletelor lungi și blonde. Tuns chilug, băiatul se privește în oglindă și are sentimentul că a căpătat altă identitate. Îi place să se joace cu copiii din mahala și, după câte spune el mai târziu
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
vreodată, iar glumele europenilor pe seama apaideusiei americanului de rând nu-și vor mai avea rostul - dimpotrivă, s-ar putea ca the middle man american din anul 2035 să se amuze copios pe seama europeanului semidoct și bun specialist: ospătar, taximetrist, agronom, frizer etc. 192. Elmore, Sykes, op. cit., p. 190. 193. Ibidem, p. 192. 194. J. Kingdon, Agendas, Alternatives, and Public Policies, Little, Brown, Boston, 1984. 195. Ibidem, pp. 92-93. 196. Ibidem, p. 12. 197. Elmore, Sykes, op. cit., p. 193. 198. Conceptul de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernă: amestecul de realități temporale paralele (lumea avocaților de la New York, pretențios-frivolă, cu accente de Satyricon, și lumea „paranormală” a anului 1692, populată de vrăjitoare), comunicarea ambiguă dintre lumi, scenariul ezoteric, impregnat de o subversivă ironie auctorială, livrescă. Din povestirile unui frizer proiectează spațiul comunității românești din Queens, și anume zona „luzărilor” și a micilor întreprinzători, cu povești ce pot fi citite într-o cheie politico-alegorică. Dacă cele trei povestiri se caracterizează prin limbajul savuros de sorginte caragialiană, ca și printr-o
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
B. White sau James Thurber fiind evidente. Sunt în Iarmarocul metehnelor (1932) povești cu vapoare navigând în mări exotice, macabre relatări ale unor crime, încheiate cu glume năucitoare: exasperat că nu îi vine rândul la bărbierit, un personaj taie gâtul frizerului și e mulțumit că, de acum încolo, va rezolva definitiv chestiunea, de vreme ce „ocnașii sunt rași complet”; un birtaș, îndurerat că papagalul său și-a pierdut frumosul penaj, se îmbarcă pe un vas încărcat cu fosfați care, însă, explodează, eroul își
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
exista deja în Gherla o rețea de informatori care lucra cu administrația penitenciarului, condusă de Alexandru Matei, Cristian Paul Șerbănescu, Octav Grama, Constantin P. Ionescu și Constantin Stoica. Propunerile pentru numirea deținuților în munci administrative, ca și cele de planton, frizer ori sanitar le făcea rețeaua lui Matei ofițerului politic. După eliberarea lui Alexandru Matei, pe 14 octombrie 1950, conducerea rețelei de informații i-a revenit lui Șerbănescu, până când a părăsit și el penitenciarul, la 4 mai 1951. Popa „Țanu” spune
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Avădanei 3. Răspândirea cadrelor. Implicarea Biroului de Inspecțiitc "Răspândirea cadrelor. Implicarea Biroului de Inspecții" În data de 1 august 1950, la propunerea lui Alexandru Matei, Popa a fost pus de planton la etajul III de către Sucegan, iar Livinschi ca frizer. Rolul celor scoși cu sarcini administrative era destul de important, întrucât aveau o mare libertate de mișcare în penitenciar și adunau multe informații. Ion Voin spune că, de fiecare dată când era anunțată o inspecție, plantoanele Pușcașu, Livinschi și Bărgăoanu adunau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]