635 matches
-
ș.a.m.d. - fie distinct, fie în rubrici: răbojul cărților, plivind, cronică, poșta redacției, poșta administrației, bibliografie... * Supliment la Junimea Literară din mai - iunie 1924 este Buletinul Bibliografic care însoțește revista până în 1928, de când revista nu-și mai scrie pe frontispiciu numele Leca Morariu, secretar de redacție. Despre Buletinul Bibliografic, Leca Morariu explică în numărul unu al acestuia în „Rostul Nostru”, publicat, firește, în Junimea Literară ce este cu „catalogul public al uitatelor noastre rafturi cu cărți, care va semnala unde
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Timișoara, Focșani. „Limbajul mimic al surdomuților” era titlul broșurii scrise de prof. Dimitrie Rusceac și realizată la Editura autorului, cu numeroase figuri în text, deosebit de utilă celor interesați. * Lumina, organ profesional al cantorilor bisericești din eparhia Bucovinei, având înscris pe frontispiciu conținutul psalm.145 „Cânta-voi Dumnezeului meu cât voi trăi”, reapare la Cernăuți la 28 octombrie 1938, director și redactor responsabil Onufrei Dobrea, redacția și administrația: strada C. Negruzzi nr.13 B, Cernăuți. Tiparul la Glasul Bucovinei. Lumina apărea ca
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în continuare, SANIC), fond Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, dos. 348/1903, f. 42. 151 Unii au încercat să iasă în evidență prin improvizații ingenioase. De exemplu, la Liceul Internat din Iași, în seara acelei zile "s-a scris pe frontispiciul clădirei în litere mari de foc electric "24 Ianuarie", cuvinte cari, de pe punctul culminant al Liceului, au strălucit până târziu în noapte peste întreg orașul" (Ibidem, f. 3). 152 Ibidem, f. 28. Era vorba despre acțiunea Liceului "I.C. Brătianu" din
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
va rămâne cu degetul anchilozat tot restul vieții. Concomitent cu activitatea de la Lupta, Bacalbașa, încrezător în talentul său umoristic s-a ocupat și de redactarea unei destul de hazoase reviste satirice, Ghiță Berbecu, antibrătienistă și antidinastică, ce, după cum se menționa în frontispiciu, va apărea „în toate zilele, afară de duminică, luni, marți, miercuri, joi și vineri“, adică, mai pe scurt, sâmbăta, între 8/20 noiembrie 1887 și 19 februarie/3 martie 1889. Aici a semnat cu pseudonimele deja cunoscute, Bacon, Radu Țandără (de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
deveni curând - fiind inițiat deci și în „tainele zeilor“ -, obținând chiar pe lista conservatoare mandatul de deputat al Colegiului al II-lea de Ilfov, la alegerile din februarie 1911 și apoi, din nou, în 1912. În Patriotul, Bacalbașa, nominalizat în frontispiciu, în primii ani de apariție, ca redactor șef, a scris articolul-program al gazetei („Întot deauna în împrejurările periculoase, națiunile conștiente au încredințat cârma mâinilor celor mai vânjoase și minților celor mai puternice; la noi, tocmai studiu introductiv 11 dimpotrivă...10
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu șeful guver nului. Noi asupra acestui punct, trecut de-acum în istorie, păstrăm tăcere“17. Sub conducerea sa (de la 11/24 iunie 1915 el nu mai figura însă ca director al ziarului, acesta apărând acum numai cu mențiunea în frontispiciu „Organ al Partidului Conservator“), Steagul nu a adoptat o atitudine accentuat germa nofilă, lui Bacalbașa îngăduindu-i-se să publice aici articole de frumoasă atitudine patriotică și de clarviziune istorică, activitatea sa publicistică atingând acum un neîndoielnic moment de vârf
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un conținut nou acestei teze, descoperind legătura care există între viciile civilizației și inegalitatea socială. Socrate susținea că binele este înnăscut spiritului uman, cunoașterea lui însemnînd cunoașterea de sine. Se știe că maxima preferată a lui Socrate era maxima de pe frontispiciul templului din Delfi: Cunoaște-te pe tine însuți! Platon susținea și el bunătatea originară a omului, scopul educației fiind acela de a da corpului și sufletului perfecțiunea de care sînt capabile prin naștere. Platon identifică natura cu perfecțiunea. Ceea ce se
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
În Transilvania lui natală. Vărul lui Valer, străbunicul meu Gheorghe Hedeș XE "Hedeș" , a rupt Însă această tradiție a orientării spre apus și s-a Întors cu fața spre Răsăritul de unde veniseră și strămoșii săi, boierii făgărășeni. După cum scria pe frontispiciul ziarului Tribuna (Încă din anul 1884), soarele românilor ardeleni răsărea acum de pe malurile Dâmboviței. Nu știu dacă străbunicul Gheorghe a ajuns vreodată la București, dar, după cum Îmi povestea cu emoție bunicul - și după cum atestă credenționalele păstrate În arhive -, În decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ieșea și separat, În tiraje suplimentare). Pe parcursul duratei sale de apariție vor fi editate 22 de numere, din 12 mai până În 13 octombrie, când atât Învățătorul poporului, cât și Organul luminării Își suspendă În mod definitiv aparițiile. De fapt, pe frontispiciul ultimului număr al foii populare din Blaj figurează data de 6 octombrie. În schimb, ultimul număr al Organului național poartă o dată mai curioasă, „6-13 octombrie”, iar notița finală, care anunța Încetarea apariției gazetei, prezintă scuzele redacției, arătând că numărul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca de altfel toate tipăriturile coresiene, are drept caracteristici, formatul mare, lipsa foii de titlu și a numerotării foilor. Textul cărții este imprimat cu cerneală neagră și roșie, fiind bogat împodobit cu mai multe tipuri de inițiale ornate și cu frontispicii alcătuite din motive florale. Evanghelia cu învățătură s-a editat la comanda și pe cheltuiala judelui Brașovului, Lucas Hirscher, a cărui emblema împodobește drept recunoștință întreaga pagină de titlu. Cartea a circulat pe întreg teritoriul românesc, contribuind la dezvoltarea culturii
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Costache Ghioca a întreprins cele necesare începând din 1859 (diverse cereri și liste) și a construit actuala biserică cu hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavril, sfințită pe 8 noiembrie 1861. În unele documente se menționează și alți ani, dar pe frontispiciu e clar: anul 1861, deci noi sărbătorim acum 150 de ani de la sfințirea acesteia! Primul preot se numea Vasile Ivan, (al cărui neam s-a menținut în sat până acum câțiva ani), din 1877 - Ion Focșăneanu, satul avea atunci, repetăm
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Costache Ghioca a întreprins cele necesare începând din 1859 (diverse cereri și liste) și a construit actuala biserică cu hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavril, sfințită pe 8 noiembrie 1861. În unele documente se menționează și alți ani, dar pe frontispiciu e clar: 1861, deci noi sărbătorim acum 150 de ani de la existența acesteia ! Primul preot se numea Vasile Ivan, (al cărui neam s-a menținut până acum câțiva ani, din 1877 - Ion Focșăneanu, satul avea atunci - 1877 - 90 familii, 315
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Dragomir Petrescu, conducerea redacției este preluată de poetul și criticul literar Iacob Slavov. Sunt inaugurate rubrici noi: „Folclor din Bugeac”, susținută de L. Căzăceanu, M. Lungianu și Gh. Bârlea, „Lirica bucovineană”. În octombrie 1938, I. Slavov demisionează, în continuare pe frontispiciul apărând doar numele directorului. Deși colaborează aceiași autori, profilul revistei se schimbă în mod vădit spre sfârșitul perioadei bolgrădene. Rubrica „Răzoare străjerești” suprimă consecvent spațiul rezervat literaturii, B. devenind tot mai mult o publicație oficioasă. În decembrie 1938, din inițiativa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285917_a_287246]
-
, LE, publicație care a apărut la Paris, bilunar, între 1953 și, probabil, 1968, sub direcția lui Constantin Arsene. O mențiune din frontispiciu - „Le premier journal publié dans le pays roumain, le 8 Avril 1829, par J. Heliade Rădulesco” - sugerează ideea de continuitate culturală, intenția fondatorilor revistei de a se menține, dincolo de granițele țării, în tradițiile presei românești. Revista, imprimată prin șapirografiere, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
două secțiuni: prima, scrisă în franceză și engleză, este consacrată actualității politice internaționale, în special evenimentelor care privesc și situația României. Semnează aici G. Mugur, Fred Reiser și mai rar, Pamfil Șeicaru. Cea de a doua secțiune, aflată sub același frontispiciu, dar scrisă în românește, este în cea mai mare măsură, uneori chiar în totalitate, dedicată problematicii culturale și cuprinde cronici literare, eseuri, însemnări, semnalări de publicații din exil, sporadic chiar versuri. Pamfil Șeicaru, care semnează majoritatea comentariilor politice (Cum merg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
DACIA LITERARĂ, revistă care apare la Iași din noiembrie 1990, purtând pe frontispiciu indicația „Fondată în 1840 de Mihail Kogălniceanu”. În 1991 este editat un număr dublu, iar din 1992 publicația devine trimestrială. Coordonator și inițiator al seriei noi este Lucian Vasiliu, iar director de onoare Al. Zub. Comitetul de redacție îl are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286638_a_287967]
-
bibliografică, fiecare reprezentând câte un STAS. ISBD(M) monografii Termeni specifici: colecție, monografie în mai multe volume ISBD(S) seriale ISBD(A) carte veche: descrierea publicațiilor apărute întrunul sau mai multe volume până la 1801. Termeni specifici: amprentă, caiet, colofon, pagină frontispiciu, signatură ISBD(CM) documente cartografice Termeni specifici: cartuș, materiale cartografice, secțiune ISBD(NBM) non-carte Termeni specifici: conteiner, data fonogramei, etichetă, sursă specifică de informare, sursă nespecifică de informare ISBD(PM) note muzicale: muzică tipărită Termeni specifici: numărul editorului, numărul publicației
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
care iese lunar în primul an, apoi la două luni și trimestrial din 1960 este scrisă în limba română, iar din 1960 și în germană. Inițial director este L.G. Venetu, de la numărul 5/1951 apare sub direcția Biroului Asociației (în frontispiciul ziarului se menționează „Organ al Asociației Românilor Liberi din Statele Unite ale Americii”), de la numărul 6/1951 sub conducerea unui comitet. Editorialul primului număr, nesemnat, relevă scopul urmărit: unirea românilor din diasporă, subliniat și în Apelul generalului Nicolae Rădescu: „închegarea într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
Manolescu. De la numărul 20/1992 R.l. este editată de Grupul de Publicații Topaz, iar de la numărul 31/1993 de Fundația România literară și de Agenția de Publicitate Topaz, aceasta din urmă retrăgându-se începând cu numărul 39-40/1993, când pe frontispiciu figurează ca director general al Fundației Nicolae Manolescu și ca editor și Ion Rațiu (până la numărul 23/1995). Au mai sprijinit editarea revistei Fundația Soros pentru o Societate Deschisă (până în 1997), Fundația pentru o Societate Deschisă România (din 1998), Editura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
gândurile regelui, sunt destul de rare, iar atunci când apar, se reduc la câteva cuvinte. Fiecare zi din jurnal începe cu înscrierea datei : denumirea zilei (luni, marți etc.), numărul de ordine al zilei în lună, apoi denumirea lunii. Anul este înscris pe frontispiciul fiecărei pagini de jurnal, fără a mai apărea apoi la începutul fiecărei zile. Pentru perioada de după venirea în România (după 1866), fiecare însemnare zilnică este datată dublu: în stilul nou (calendarul gregorian) și în stilul vechi (calendarul iulian), diferența dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de la Neamț, scrise pe pergament și pe hârtie în vremea urmașilor lui Alexandru cel Bun și a domniei lui Ștefan cel Mare, au fost considerate de N. Iorga ca fiind cele mai frumoase pe care le-a produs arta bizantină. „Frontispicii de o artă gingașă le împodobesc” - spune istoricul - „și întâlnim chiar și portretele de Domni, icoane de sfinți de o tehnică fină. Va fi un progres necunoscut în acest domeniu până în veacul al XVII-lea”. Arta cărților occidentale va avea
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Director este Ion Florin Begnescu. Publicația își propune să realizeze „o prezentare a celor mai recente fapte din domeniul politicii, literaturii, etc. [...] într-un mod cât se poate de obiectiv”, dovedind „curaj, cinste, precizie”, așa cum indică și cuvintele înscrise pe frontispiciu. Deși ponderea o dețin informațiile din actualitatea politică, se întâlnesc și rubrici de cultură generală, scurte articole de orientare culturală, semnalări de cărți și expoziții, articole omagiale dedicate unor scriitori. „Variété”, o pagină eclectică, însumează însemnări despre lumea filmului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289015_a_290344]
-
GÂNDIRE ȘI ARTĂ, revistă tipărită la Detroit, în Statele Unite ale Americii, între octombrie 1979 și octombrie 1986, cu apariție anunțată „de mai multe ori pe an”, în fapt anuală, sub redacția arhimandritului D. Felix. Înscriind pe frontispiciu, drept moto, „Credință, dragoste, speranță”, publicația - editată în condiții grafice deosebite - se adresează „cetitorilor români de pretutindeni și prietenilor care iubesc poporul român și țara noastră, România”. Destinată apărării credinței „creștine ortodoxe, în care s-a născut și a crezut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
decît să se plece sub "nobilul jug al trecutului". Cum să explicăm destinul dacă nu blestemat, cel puțin ghinionist al înaintașilor noștri și al totemurilor lor? Predecesorii noștri și-au lăsat foarte rar numele înscris cu litere de aur pe frontispiciile Academiilor. Și cred că știu de ce: numai cei care au ratat mesajul par să-l perceapă ca pe o via crucis, ca pe o miză esențială. Cei sănătoși nu-și etalează starea. Nu iei lecții de agronomie cînd fertilizarea e
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de gîndire și de comportament ajunge la rezultate mai durabile și la un cost mai scăzut decît utilizarea forței, care antrenează o enormă cheltuială de energie și care lasă să subziste rădăcinile profunde ale conflictelor."59 Să ne amintim de frontispiciul alegoric ce precede ediția orginală a Leviathanului lui Hobbes; ieșind la suprafață deasupra pădurilor, cetăților și cîmpiilor, gigantul mustăcios și încoronat ține în mîna dreaptă o spadă și în cea stîngă o cîrjă mai jos, în față, o fortăreață, o
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]