628 matches
-
de la rosa, ci de la ros, rouă. Într-un manuscris al său vorbește de un secret ce trebuie păstrat până ce vor veni timpurile și zice: „Pentru ca mărgăritarele să nu fie azvârlite la porci“. Și știți unde apare acest citat evanghelic? Pe frontispiciul Nupțiilor Chimice. Și părintele Marin Mersenne, denunțându-l pe rozacruceanul Fludd, zice că-i de aceeași teapă cu acel atheus magnus care e Postel. Pe de altă parte, se pare că Dee și Postel s-au Întâlnit În 1550, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
voastre la porci. (Kamal Jumblatt, Interviu În Le jour, 31.03.1967) Arcana publicata vilescunt: et gratiam prophanata amittunt. Ergo: ne margaritas obijce porcis, seu asino substerne rosas. (Johann Valentin Andreae, Die Chymische Hochzeit des Christian Rosencreutz, Strassbourg, Zetzner, 1616, frontispiciu) Și, pe de altă parte, unde să găsești pe cineva care să știe să aștepte pe piatră timp de șase secole și care pe piatră ar fi și așteptat? Desigur, Alamuth căzuse până la urmă sub presiunea mongolă, dar secta ismaeliților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și Citizen-ul. — Mamă! zise, apucând-o pe maică-sa de braț atât de strâns, încât avea probabil să-i rămână o vânătaie. Nu se poate să vorbești serios. Ne-ar închide imediat. Într-un an ne-ar șterge numele de pe frontispiciu. Nu se poate ca tata să se gândească serios la așa ceva. — Poate că nu. Dar e bolnav, Francesca, și trebuie să plătesc cumva îngrijirea lui. Dacă nu acum, în câțiva ani. Cum propui să fac lucrul ăsta? Fran nu găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
la un pub, spun imediat ce ajungem pe trotuar. Vreau să spun, ce-i rău În a sta la un pub, cu o băutură bună În față ? Sună bine, spune Jack blînd și mă urmează pe stradă, spre un local pe frontispiciul căruia scrie The Nag’s Head, și deschid ușa. N-am mai fost niciodată În cîrciuma asta, dar sînt sigură că e destul de... OK. Poate că totuși nu. Cred că e cel mohorît pub pe care l-am văzut În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
sua demerita". Spațiul alb indică faptul că vorbitorul nu cunoștea numele de botez al lui Rinaldeschi. 181 Vezi Anexă, Documentul ÎI. 182 Vezi prima ediție [n. d., dar 1926] a lui Torricelli, La chiesa (mai sus, cap. 1 n. 4), frontispiciu și 12. În copia acestei ediții inițiale aflate acum la Kunsthistorisches Institut din Florența apare în josul frontispiciului comentariul scris, probabil de Ulrich Middeldorf, "gänzlich übermalt" ("total repictată"). Ilustrația nu apare în ediția din 1980 a lui Torricelli (mai sus, cap
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Vezi Anexă, Documentul ÎI. 182 Vezi prima ediție [n. d., dar 1926] a lui Torricelli, La chiesa (mai sus, cap. 1 n. 4), frontispiciu și 12. În copia acestei ediții inițiale aflate acum la Kunsthistorisches Institut din Florența apare în josul frontispiciului comentariul scris, probabil de Ulrich Middeldorf, "gänzlich übermalt" ("total repictată"). Ilustrația nu apare în ediția din 1980 a lui Torricelli (mai sus, cap. 1 n. 4). 183 În codicele Sân Miniato, așa cum este publicat de Rondini, "I giustiziati" (mai sus
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
volum, scos, ca precedentele, de cercetătorii Stancu Ilin și Ionel Oprișan, cuprinde romane, nuvele, povestiri, pamflete, foiletoane și pagini umoristice, detașându-se ca excepționale opere literare „Duduca Mamuca” și „Ursita”. Fie ca deviza hasdeiană „Pro fide et patria”, Înscrisă pe frontispiciul castelului „Iulia Hasdeu”, să ne Însuflețească și să ne călăuzească pe toți românii, acum și pururea! Bine-ai venit, revistă dragă! Atât de mare mi-a fost dorul de tine Încât cei doi ani, În care nu te-am mai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
curat și pentru petreceri. Avea, la secret, Într-un subsol, un mare depozit cu sticle de vinuri vechi. Ani și ani, nimeni, n-a știut de acel zăcământ de o rară calitate și frumusețe, demn de Întipărit, pentru vecie, pe frontispiciul istoriei acestei localități. Dar, săpătorii, care au fost puși să lărgească groapa, În vederea măririi spațiului pentru iernarea vacilor, au dat peste marele și prea-vechiul zămnic. Au căutat prin sticle. Să vadă ce e. Au destupat câteva. Leau plecat pe o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
O denumire, adică, ceva, care să fie scris, pe firma de la intrarea În edificiu. Da? Da. Ei, team Înțeles. Păi, ca să fie și adevărat, și șocant, și atractiv, zi-i așa: GHICI, CE-I AICI? Cum o să scriu, asta, pe frontispiciu? Cum, zi și tu; ziceți și voi: cum?! Iaca bine. Așa, după cum auzi. Așa o să și scrii. Și, tot așa, o să arborezi, această sintagmă, deasupra ușii de la intrarea În muzeul tău, de fapt, muzeul sufletului tău, al inimii tale și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
circulației și spălat fără încetare de nervozitatea apelor. La capătul său mai era vizibilă silueta unui far alb coafat cu o cupolă roșie, stropit însă și el copios de valurile care se spărgeau de pilonii de lemn și de balustrade. Frontispiciul mării fusese invadat de oameni curioși să vadă pînă unde vor urca apele. toate aceste ființe minuscule se amuzau parcă jucîndu-se cu un monstru : ba se apropriau de parapeții digurilor și de pasarele, ba se îndepărtau de imensa masă de
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fenomenologic( este extins( la categoriile utilizate de observator și la raportul s(u cu persoanele. Numim aceast( reflec(ie "etnometodologie". Numero(i sociologi nord-americani conținu( s( utilizeze observa(ia direct(, aducînd date esențiale (n diverse domenii. Robert Emerson aduce pe frontispiciu o reflec(ie asupra conduitei observa(iei (i (n special asupra redact(rîi diferitelor sale stadii [Emerson et al., 1995], precum (i cercet(ri asupra rela(iilor dintre categoriile de agen(i (n institu(iile psihiatrice (i juridice [Emerson, 1981
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
nobilului Mario del Tufo, el are grijă de operele mele și le va da la tipar. Aici nu am decât poezii, dar nu știu dacă o să vă trezească interesul. Poezia ne interesează în chip deosebit. Aș vrea însă ca pe frontispiciul cărții să fie scris Settimontano Squilla, iar nu numele meu, spuse Tommaso. Nu ar fi același lucru, căci cititorii vor opere cu numele tău, cumpără lucrări ce-ți poartă numele... E-atât de greu pentru un tipograf important să dea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
executat legal și ordonat; că nu adaugă nimic la bunăstarea publică; că dimpotrivă, o diminuează de tot ceea ce îl costă pe acest intermediar costisitor pe care îl numim stat. Și această mare himeră am plasat-o, pentru edificarea poporului, pe frontispiciul Constituției. Iată primele cuvinte ale preambulului: "Franța s-a constituit în Republică pentru [...] a-i chema pe toți cetățenii săi la un grad tot mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare". Astfel, Franța sau abstractizarea este cea care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ierarhic, și îi obligi mai târziu pe alții să facă operă de scafandru pentru a te recupera și a te scoate la suprafață. Totuși, din marii secunzi am reținut lucruri esențiale, și vorba pe care voiam să o pun pe frontispiciul școlii mele, "nu se știe cine dă și cine primește", o am din Un mendiant ingrat a lui Léon Bloy. Vouă nu vă lipsește nimic ca să faceți treabă. De istorie nu trebuie să vă plângeți niciodată, chiar când este ingrată
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
EminescuOpIX 495} acestor aleie artificiale erau așezate lampioane mari și mici pentru luminație. La mijlocul drumului, considerat din sat până la mănăstire, se înălța un impozant arc de triumf, construit din crengi de brad și decorat cu o mulțime de flamuri. Pe frontispiciul arcului se cetea cuvintele: Memoriei lui Ștefan cel Mare, mântuitorul neamului. De partea dreaptă a acestui arc, pe un plai ce nu se rădică mult peste nivela drumului, era situat colosalul portic, o construcție într-adevăr minunată, încăpătoare de 1500
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Liceul Codreanu, apoi în anii 1907 - 1910 urmează Academia de Arte Frumoase din București * 36 Breslașul Breslașul, organ independent al meseriașilor dorohoieni, apare de două ori pe lună, sub direcția unui comitet, începând din octombrie 1909, cu următoarele ziceri alăturate frontispiciului: „Prin muncă la belșug"; „Prin citire la lumină", dar și povața: „Nu e totdeauna bine să spunem tot ce avem pe inimă, dar trebuie să căutăm să nu avem nimic pe inimă din cele ce nu putem spune". Redacția și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Periodicul are o ilustrație adecvată, de calitate. (Din volumul „Vaslui - Capitala Țării de Jos în presa vremii - 1875-2005, p.129-131) * Cuvântul liber Cuvântul liber apare la 21 decembrie 1989, publicație săptămânală a Comitetului Provizoriu al Frontului Salvării Naționale Bârlad, pe frontispiciul căruia sunt înserate cuvintele: „Trăiască România Liberă”. Florin Șchiopu semnează „Pledoarie pentru cuvântul 43 liber” iar Marcela Dănciu: „Ei, tinerii și Noi am dorit libertatea”. La 10 ianuarie 1990, la cel de al doilea număr, ziarul își ia denumirea de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
număr, ziarul își ia denumirea de „Cuvântul liber bârlădean”, public ația devenind lunară. Tipografia se realizează la Întreprinderea de rulmenți Bârlad. La cel de al treilea număr, la 27 ianua rie 1990, ziarul se definește ca fiind independent, iar pe frontispiciu figurează deviza: „Libertate, Demnitate,, Optimism...” Director onorific al publicației era C.D. Zeletin, iar redactori următorii: Florin Șchiopu, D. Diaconu , V. Muceag, O. Sava, V. Mastacan, P. Popa, P. Chirica, C. Nițu c, R. Ștefănică. Deosebit de problemele culturale, științifice și social
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la cartea citată. * Junimea Junimea apare la 15 septembrie 1896, sub conduc erea unui comitet, administrația fiindu‐ i în Bârlad, str. Ștefan cel Mare nr. 31 și de‐ abia după 10 numere, la 17 noiembrie 1896 își î nscrie pe frontispiciu identitatea politică de organ al Partidului Constituțional, poziție aflată și dintr‐o informație ulterioară care vestea că „P.P. Carp, sufletul Partidului Constituțional a sosit la Bârlad, urmare a morții moșului său Io rgu Radu, care a fost înmormântat „Ieri 12
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
infectat de otrava hitleristo‐ fascistă, adusese dezastrul complet asupra poporului român.” Cu numărul 19, de la 26 septembrie 1944, Păreri se pretinde: „cotidian democrat de luptă antifasci stă și de apărare a drepturilor cetățenești.” - redactor M. Schvartz - Negreanu. Iată cum arăta frontispiciul: Pentru o mai bună edificare a cititorilor asupr a ideologiei ziarului redăm mai jos Strofe la Sărbătoarea Mu ncii, apărute în numărul din 1 mai 1946, pe spațiul articolului de fond: Astăzi este ziua Muncii! În genunchi, ca la altare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sărbătoare Înspre culmi privirea zboare! Astăzi este ziua Muncii Sărbătoarea muncii noastre S‐o‐ nălțăm până la astre Ca s‐ o știe mâini și pruncii. Astăzi este ziua Muncii. George Nedelea La 10 iulie 1946, Păreri devine Păreri Tutoven e. Iată frontispiciul: 123 Păreri Tutovene Păreri Tutovene își dobândește titulatura la 10 iulie 1946, fiind continuarea a ceea ce a fost ziarul Păreri, dar ziar doar „independent‐ democratic” cu apariție bisăptămânală, lunea și vinerea, de la 1 noiembrie 1946, cu un nou colectiv redacți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
independent, director și proprietar Pompeiu Ioan Popescu, redacția și administrația în Târgu Ocna, strada Radu Racoviță nr. 4, imprimat la Focșani, tipografia Alexandru Codreanu, strada Centrală nr. 12, cu apariția anunțată de două ori pe lună, cu deviza înscrisă pe frontispiciu: „Cu Dumnezeu înainte; Dreptate și Adevăr", purta la 24 iulie 1905 nr.l, dar era în anul III de activitate înscris pe 232 manșetă. Redacția, în loc de articol de fond, publica un „Aris" în care menționa că „Vocea Tg. Ocnei cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe cele bune." Ziarul apărea în patru pagini. Vocea Tg. Ocnei nr. 5 din 30 octombrie 1905 rămânea și pentru viitor proprietatea lui P.I.Popescu, dar anunța că „începând de astăzi va trece sub conducerea unui comitet", lucru notat pe frontispiciu dar și într-o notă care se intitula: „Spre știință", având de prim redactor pe simpaticul Valerian V. Ionescu, licențiat în drept și filozofie, care va fi și girant responsabil al ziarului." Legat de orașul Bârlad unde a apărut, la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
până la moartea lui în 1901" și propunea a se organiza o întâlnire publică care să aleagă un comitet care să lanseze listele de subscripție pentru monumentul de la Bârlad. Numărul 12, anul III, din 10 iunie 1907 a ziarului avea pe frontispiciu subtitlul „Ziar național liberal, fotografia și numele lui Ion Popescu, fost profesor onorific, președintele Societății pentru învățătura poporului român, județul Tutova, fost deputat etc. și menționa că director și proprietar era același Pompiliu Ioan Popescu, cu apariția „în fiecare săptămână
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu recomandarea noastră: publicația de la Giurcani, pentru a-și susține identitatea, dar și pentru a i se acorda meritele pe care le are, în calitate de continuatoare a ceea ce au fost revistele lui Virgil Caraivan în zonă, trebuie să-și pună pe frontispiciu necesarul subtitlu: revistă de cultură și știință. Aceasta pentru că ea conține multă cultură și știință: „Mărturii istorice privitoare la satul Rânzești pe Prut" de prof. Gheorghe Clapa, „Oameni de pe Valea Elanului în istoria Inspectoratului școlar al județului Vaslui" de prof.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]