511 matches
-
celei decorativ-monumentale. A fost autorul, în colaborare cu Paul Focșeneanu, al basoreliefului de pe frontonul Universității din București (distrus în timpul bombordamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944), executat în stil neoclasic, care a introdus simbolistica mitologică și alegorică în sculptura românească. Frontonul o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
Frontonul o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck. Opera sa („Domnița Bălașa”, „Spătarul Mihail Cantacuzino”, „Ana Davila”) se caracterizează atât prin valorificarea cuceririlor academismului, cât și prin realismul
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
1862 o linie de credit de 4000 de galbeni, suplimentată mai apoi cu încă 600. La cutremurul din noiembrie 1940, biserica Mănăstirii Cotroceni a fost afectată, fiind refăcută abia după al Doilea Război Mondial, ocazie cu care a fost eliminat frontonul neoclasic. În anul 1948 biserica mănăstirii a fost închisă cultului de comuniști. Din 1949, Palatului Cotroceni a fost transformat de comuniști în Palatul Pionierilor. În perioada când clădirea a funcționat ca Palat al Pionierilor, mănăstirea din curtea sa s-a
Mănăstirea Cotroceni () [Corola-website/Science/307735_a_309064]
-
navă, flancată de încăperea altarului spre răsărit. Pridvorul este precedat de un frumos portic, compus din patru coloane înalte în stil doric, cele din mijloc fiind legate între ele printr-o arcadă în plin cintru, pe care se sprijină un fronton triunghiular clasic. Pridvorul, pronaosul și naosul sunt aproape egale ca dimensiune și separate doar printr-un arc dublou median încadrat de arcade longitudinale, sprijinite pe coloane degajate, după o concepție arhitecturală care se bazează pe ideea tratării unitare a spațiului
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
turnului clopotniței este arhitectul Martin Kubelka, care a realizat și planurile „palatului de pe ziduri“. Cum vechiul turn de piatră se ruinase, arhimandritul Ioasaf Voinescu l-a refăcut între anii 1819-1833, el păstrându-se și astăzi în condiții foarte bune. Pe frontonul clopotniței, este săpată o inscripție în care este scris: Deși din această pisanie s-ar deduce că turnul a fost construit în perioada 1819-1833, se pare că el este mai vechi, după cum o dovedește boltirea intrării. Turnul-clopotniță este încorporat în
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
și Carol I, Mihai Viteazul și Ferdinand I), cât și basoreliefuri cu regele Ferdinand I, Carol al II-lea și Regina Maria. Generalul Ernest Ballif, noul mareșal al Casei Regale, și-a exprimat opoziția față de instalarea grupurilor statuare sus, pe fronton, cerând întărirea zidurilor de susținere. Cu toate acestea, în iulie 1933, s-au fixat de probă machetele de ipsos. Aflat în vizită la Iași, la 1 noiembrie 1933, regele Carol al II-lea a propus așezarea grupului de statui în
Grupul Statuar al Voievozilor din Iași () [Corola-website/Science/307915_a_309244]
-
I"." În partea dreaptă a soclului, pe placa de marmură aflată tot între cele două basoreliefuri, scrie: ""Divizia 2-a Cavalerie recunoscătoare acelor cari s'au sacrificat pentru țară în răsboiul întregirei neamului 1916-1919"". Deasupra Porții Nemuririi se găsește un fronton pe care au fost inițial trecuți anii 1916-1919, apoi în anul 1947 anii au devenit 1916-1918 și după 1989 s-au reinscripționat din nou anii 1916-1919. Deasupra anilor se afla stema regală a României, care a fost și ea dată
Statuia Cavaleristului în atac din Iași () [Corola-website/Science/307918_a_309247]
-
trei membri ai familiei nobiliare Pruncul: Michael Bogdan von Prunkul, Warteres Garabeth von Prunkul (1848-1901) și Sofie Walerian von Prunkul, a fost construită o capelă în cimitirul armenesc din Suceava. Construcția efectivă a fost coordonată de inginerul W. Klika. Pe frontonul capelei se află blazonul nobiliar al familiei. Pe o placă de marmură neagră din interiorul capelei se află un text în limbile armeană și germană. Textul în limba germană este următorul: "“Diese Kapelle wurde als Ruhestätte ihrer Angehörigen Michael Bogdan
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
dintre naos și pronaos și dintre pridvor și pronaos, s-au mărit golurile ferestrelor, au fost adăugate la sudul altarului un diaconicon și la nordul altarului un proscomidiar, iar în partea de vest a fost prelungit pridvorul încoronat de un fronton în stil clasic. Biserica a avut de atunci trei turle: s-au adăugat câte o turlă deasupra pridvorului închis și a altarului, alături de cea a Pantocratorului. Maica Tavefta l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
este tencuită în asize mari cu mortar de var alb. Soclul este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre largi cu decorații de factură neoclasică. Zidurile sunt susținute de trei contraforturi, două în dreptul naosului (unul pe
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
de alte manifestări de anvergură. Structura sa de arhitect este ușor descifrabilă în lucrările sale pe pânză, prin rigoarea extraordinară a desenului. Pânzele organizate pe cicluri iconografice tratează de multe ori elemente arhitectonice arhetipale, precum porți, temple, piramide, construcții, capiteluri, frontoane, etc. A avut numeroase expoziții de pictură și sculptură în America de Nord și Europa și a participat la Bienala de la Veneția și la cea de la Săo Paolo. Activitatea artistică a lui Horia Damian cuprinde varii moduri de manifestare: pictură pe pânză
Horia Damian () [Corola-website/Science/307387_a_308716]
-
detașează rezalitul central, decorat simetric cu pilaștri terminați în capiteluri ionice, ghirlande și falduri, toate acestea punând în valoare, cu o distincție unică, porțile de acces spre interior și ferestrele de la etajul I, rezalit terminat în partea superioară într-un fronton triunghiular. Interioarele palatului impresionează prin rigoarea organizării spațiale și sobrietatea decorativă, caracteristici ce se regăsesc prezente în holul central și la nivelul etajului de referință din configurația clădirii, spre care se accede printr-o scară monumentala. Aici se afla "Sala
Palatul Baroc din Oradea () [Corola-website/Science/302379_a_303708]
-
variantă a Palatului de Iarnă sub supravegherea arhitectului german Georg Mattarnovi. Palatul lui Mattarnovi, deși încă foarte modest în comparație cu palatele regale din alte capitale europene, avea două etaje deasupra unui parter cu aspect rustic, cu o proeminență centrală sub un fronton sprijinit pe coloane. Petru cel Mare a murit aici în 1725. Palatul de Iarnă nu a fost singurul palat din orașul în construcție, nici măcar cel mai frumos, deoarece Petru a poruncit nobililor să-și construiască locuințe și să-și petreacă
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
a efectuat mai multe modificări ale interiorului palatului, fiind responsabil pentru reconstruirea completă după incendiul din anul 1837. După ce lucrările au fost finalizate, forma exterioară a arhitecturii Palatului de Iarnă, cu decorațiunile sale formate din stucatură opulentă și statui pe frontoanele de deasupra fațadelor și ferestrelor, este în stil baroc. Aspectul exterior a rămas așa cum a fost finalizat în timpul domniei împărătesei Elisabeta. Fațadele principale, aflate înspre Piața Palatului și râul Neva, au fost întotdeauna accesibile și vizibile publicului. Numai la fațadele
Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/298930_a_300259]
-
perechi de pilaștri monumentali treptați, între care se află partea centrală, cea mai importantă din punct de vedere compozițional, delimitată de o cornișă puternică. Pilaștrii au capiteluri ionice, interpretate în manieră specific barocă. Cele două turnuri sunt unite printr-un fronton triunghiular străpuns de o fereastră elipsoidală și introdus prin două volute. Cu un registru mai jos, fațada este prevăzută cu o altă cornișă, la fel de proeminentă, care se sprijină pe alte două perechi de capiteluri ionice ale pilaștrilor monumentali. O funcție
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
elipsoidală și introdus prin două volute. Cu un registru mai jos, fațada este prevăzută cu o altă cornișă, la fel de proeminentă, care se sprijină pe alte două perechi de capiteluri ionice ale pilaștrilor monumentali. O funcție lexicală caracteristică este dată de frontoanele situate deasupra celor trei ferestre verticale din partea centrală a fațadei: cele laterale sunt triunghiulare și se situează simetric în raport cu frontonul ferestrei centrale, care este în segment de arc terminat în câte două volute suprapuse. Sub fereastra centrală se arcuiește cu
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
care se sprijină pe alte două perechi de capiteluri ionice ale pilaștrilor monumentali. O funcție lexicală caracteristică este dată de frontoanele situate deasupra celor trei ferestre verticale din partea centrală a fațadei: cele laterale sunt triunghiulare și se situează simetric în raport cu frontonul ferestrei centrale, care este în segment de arc terminat în câte două volute suprapuse. Sub fereastra centrală se arcuiește cu grație înspre exterior un mic balcon cu baluștri. Sub acest balcon se află frontolul despicat de deasupra intrării principale. Despicătura
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
ferestrei centrale, care este în segment de arc terminat în câte două volute suprapuse. Sub fereastra centrală se arcuiește cu grație înspre exterior un mic balcon cu baluștri. Sub acest balcon se află frontolul despicat de deasupra intrării principale. Despicătura frontonului este amplă, pentru a face loc celor doi îngeri care susțin un basorelief care reprezintă Sfânta Treime cu inscripția „"HONORI SANCTISSIMAE TRINITATIS"” (lat. - „"ÎN ONOAREA SFINTEI TREIMI"”). Lateral, la baza fiecărui turn, sunt dispuse simetric alte două intrări, la stânga, respectiv
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
realizat în ordinul "doric peripter hexastil", cu șase coloane în fațada principală și câte treisprezece coloane pe fațadele laterale, cu dimensiuni de 67,12 m lungime, 27,68 m lățime și 20,25 m înălțime totală, până la partea superioară a frontonului (conform descrierii istoricului Pausanias). Templul era acoperit cu plăci de marmură de Naxos, iar frontonul de est, în loc de "acrotera" (mic piedestal servind ca suport statuilor, vaselor și altor ornamente), purta o Victorie aurită. Decorația sculpturală a celor două frontoane, executate
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
coloane pe fațadele laterale, cu dimensiuni de 67,12 m lungime, 27,68 m lățime și 20,25 m înălțime totală, până la partea superioară a frontonului (conform descrierii istoricului Pausanias). Templul era acoperit cu plăci de marmură de Naxos, iar frontonul de est, în loc de "acrotera" (mic piedestal servind ca suport statuilor, vaselor și altor ornamente), purta o Victorie aurită. Decorația sculpturală a celor două frontoane, executate se pare de Paeonios și Alcamenes, a făcut faima acestui templu. Interiorul era împărțit în
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
a frontonului (conform descrierii istoricului Pausanias). Templul era acoperit cu plăci de marmură de Naxos, iar frontonul de est, în loc de "acrotera" (mic piedestal servind ca suport statuilor, vaselor și altor ornamente), purta o Victorie aurită. Decorația sculpturală a celor două frontoane, executate se pare de Paeonios și Alcamenes, a făcut faima acestui templu. Interiorul era împărțit în trei zone: de la intrare până la a doua coloană era un spațiu liber, urma un spațiu închis până la cincea coloană, cu o balustradă de marmoră
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
Teodosiu al II-lea, unde ar fi fost distrusă de un incendiu în anul 475. Deși templul a fost distrus aproape în întregime, au rămas totuși fundațiile, o parte din pardoseală și unele fragmente din coloane, din antablament și din frontoane, ceea ce a ajutat mult la reconstituirea lui. Lucrările arheologice au început la Olympia la începutul secolului al XIX-lea, descoperind - printre altele - în 1829 amplasamentul templului. În perioada 1875-1881, o misiune arheologică germană sub conducerea istoricului Ernest Curtius, a descoperit
Statuia lui Zeus din Olympia () [Corola-website/Science/303741_a_305070]
-
obținute de la câțiva locuitori din Miclăușeni, o parte din mobilierul castelului a ajuns în casele unor localnici din Miclăușeni și Butea. Unele piese de mobilier, având înălțimi de peste 3 m, au fost scurtate la picioare sau li s-au eliminat frontoanele pentru a încăpea în camerele mai joase ale caselor din sat. În anul 1960, Castelul de la Miclăușeni a devenit sediul Centrului de Plasament pentru copii cu handicap psihic sever, aici funcționând și școală specială. În noaptea de 23 decembrie 1968
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
de Anatomie, realizată la inițiativa profesorului Aristide Peride, întemeietorul școlii de anatomie ieșene, a fost concepută în stil neoclasic, după proiectul arhitectului Ștefan Emilian, între 1894 și 1900, având șase coloane dorice care amintesc de arhitectura templelor grecești. Scena de pe fronton a fost sculptată de către Wladimir Hegel și poartă numele "Lecția de Anatomie". La momentul inaugurării, edificiul era unic în Europa. Institutul de Anatomie adăpostește piese anatomice de o inestimabilă valoare, aici remarcându-se ecorșeul realizat de sculptorul Constantin Brâncuși. Clădirea
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]
-
niveluri: demisol, parter și un etaj. Fațada principală are în partea centrală o terasă strajuită de șase coloane dorice la care se ajunge urcând o scară monumentală. Accesul principal în clădire se realizează de pe acceastă terasă prin intermediul a cinci uși-ferestre. Frontonul, sculptat de Vladislav Heggel, este situat deasupra terasei și are ca temă "Lecția de Anatomie". Personajele centrale, situate în jurul mesei de disecție, sunt Take Ionescu, ministru al instrucțiunii publice din acea epocă, Ștefan Emilian, arhitectul clădirii și profesor la Universitatea
Institutul de Anatomie Iași () [Corola-website/Science/312117_a_313446]