7,086 matches
-
internaționale de grafică mică, ce se desfășoară în organizarea Secției de design a instituției, prin grija designerului Marius Sângiorzan și a graficianului Alexandru Jakabházi. Sub genericul „Comunicarea simbolică - Repere ale începutului“, expoziția va reuni lucrări ale 176 de creatori de frumos din 32 de țări. În compania celor mai înzestrați studenți își vor expune lucrările și profesorii Facultății de Arte Plastice din Timișoara. Toate lucrările vor fi donate Facultății de Arte Plastice, unde vor constitui nucleul unui punct de documentare. Se
Agenda2003-21-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281042_a_282371]
-
Sub genericul „Simboluri acvatice“, graficienii timișoreni vor expune pe simeze 35-40 de lucrări realizate în diferite tehnici inspirate de tema apei, a peștilor, a plantelor acvatice. Apa, flora și fauna acvatică constituie o sursă inepuizabilă de inspirație pentru creatorii de frumos, iar peștii, în mod tradițional, sunt simboluri cu un dens substrat biblic, filozofic și estetic, prin forma lor alungită și dinamică exprimând progresul, evoluția și perseverența. Expoziția de grup va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii martie. IOAN STANCIU din presa
Agenda2003-10-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280770_a_282099]
-
7 martie, de la ora 17, în Galeria Primăriei din orașul Csongrád (Ungaria) va avea loc vernisajul expoziției de grup cu lucrări realizate în cadrul ediției 2002 și edițiile precedente de către participanții taberei de creație „Bronz“ de pe malurile Tisei. Breasla creatorilor de frumos din Timișoara va fi reprezentată de sculptorii Slavenca Petre, Luigi Ștefan Varga și Dumitru Paina. ( I. S.) „Clubul Flora“ Clubul de Prietenie și Afaceri Româno-Yugoslav din Timișoara (str. Eugeniu de Savoya nr. 7) dorește să înființeze o secție generic denumită
Agenda2003-10-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280773_a_282102]
-
iubitorii celei de-a șaptea arte s-au putut bucura înainte de 1989 de pelicule ale unor regizori de excepție, dar și de discuții pertinente pe marginea acestora. George și-a părăsit profesia de bază, însă a rămas un constructor de frumos în domeniul televiziunii. A fost șeful departamentului de producție la TVT ’89, apoi director de producție la TV „Europa Nova”. A lucrat în calitate de cadru didactic la Universitatea „Tibiscus” din Timișoara (unde a predat un curs despre comunicații vizuale și fotografia
Agenda2003-11-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280808_a_282137]
-
Lazăr) din zona timișoreană Trubadur, există o galerie unicat pentru această parte de țară. Se numește „Vitralia” și nu aparține vreunei firme sau organizații profesionale, ci este a dnei Simona Bolog și a dlui George Huiban, doi creatori împătimiți de frumos. De fapt, spațiul nu e al lor, el fiind închiriat. Ideea este însă a lor, iar majoritatea vitraliilor expuse sunt tot ale lor. Există aici și vitralii aparținând unor artiști tineri, îndeosebi studenți, dar și obiecte decorative și tablouri ale
Agenda2003-11-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280808_a_282137]
-
încă li se mai observă urmele. Istorie, în versuri și... tablouri Istoria podurilor este dependentă de soarta drumurilor. Existența lor este, însă, mai presus de uitare, pentru că imaginea lor relevă nu doar iscusința tehnică a artizanului, ci și năzuințele de frumos ale timpului în care au fost construite. (Nu întâmplător, podurile sunt definite „lucrări de artă“). Romanii amplasau statuile zeilor lângă poduri, podarii (pontifex) fiind cei care vegheau și la săvârșirea ritualurilor. De-a lungul podului de lângă Beijing, construit în 1192
Agenda2003-12-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280832_a_282161]
-
clasicitate” morală neostentativă guvernează dialogul lui Ion Vasile Șerban cu literatura - aspect sesizabil, cum spuneam, în paginile sale dedicate poeziei -, pe care nu o vede niciodată ca fenomen exclusiv și tiranic-estetic. Pe lângă frumos, literatura ne oferă și o pedagogie a frumosului, în această pedagogie constând însăși kalokagathia ei. Aș atrage atenția, mai ales acum, când reformele succesive ale manualelor și curriculelor preuniversitare au prăbușit învățământul filologic, asupra celor 7 eseuri de metodică a predării literaturii în școală, semnate de profesor. Unele
O recuperare postumă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2653_a_3978]
-
nu sunt convins. Am fost la Oslo pe vreme însorită. Totul era superb. „Veniți aici mai târziu, spre iarnă, atunci să vedeți.” Adică, să vedeți cât e de trist. Și la noi, acum, cerul e acoperit de multe zile. Nu „frumosul timp mohorât”. Cer plumburiu. Pun lângă mine cele trei cărți și dau să încep lectura alternativă. Nu apuc, fiindcă repede bag de seamă: îmi lipsește cheia. Cheia glagoriei, vreau să zic. Fără ea, degeaba, nu pricep nimic. Abia de am
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2656_a_3981]
-
altă țară din Europa creștină”), sau sprijinul acordat Franței împotriva Habsburgilor, Suleyman a datorat Europei și inspirație artistică. Ca prinț și viitor sultan, obligat să învețe o meserie, studiase arta de a fi bijutier: meserie implicând nu doar iubirea pentru frumos, ci și exersarea răbdării, importantă virtute islamică. În pasiunea sa pentru giuvaieruri, devenise stăpânul unui coif cu „patru coroane, 50 de diamante, 44 de rubine, 27 de smaralde, 49 de perle și o turcoază destul de mare”, vândut pe 1150000 de
Un portret greu de uitat by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2699_a_4024]
-
și nimicuri colorate/ rochițe șaluri lungi de mohair/ sticluțe cu parfumuri și cu mir/ brățări inele ramuri de isop/ cutii cu stofe lângă periscope/ bomboane mentolate care-ți plac/ bulgări de smirnă așezați în vrac/ cd-uri discuri de vinil dischete/ frumos orânduite pe banchete” (...)/ „când m-am trezit ca dup-o izbitură/ țineam o vorbă râncedă în gură/ doar ce-am rostit-o și de-atunci tac/ sfărmând în dinți tablete de prozac/ privesc de-o eră sprijinit în coate/ busola
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
răzbunare a moralei. 1165. Doar cel ce cunoaște știe cât nu știe. 1166. Renumele este un nume pe care a patinat timpul lăsându-și urma propriei sale patine. 1167. De n-ar fi floarea inimii tale ce s-ar face frumosul? 1168. Pașii sunt idolii creației. 1169. Ce ar mai rămâne din noi dacă L-am înlătura pe Dumnezeu? Nimic! 1170. Cultura va fi mereu oglinda moralei care se dorește altfel decât este acum. 1171. Visul este ceea ce credem că nu
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
de patru decenii la o bancă de comerț, care o urmărește din spatele vilei, sâmbăta și duminica, pe "doamna din Țara Cea iului", sperând să dea de "Cuvântul Dintâi"; gră dinarul bogat "Duce de Valois" în zbaterea continuă de prelungire a frumosului natural; contabilul egiptean, Hussein, și Ciu Cen, asistent social, o familie cu sclavie asumată din partea soției; pictorița Joel, care pleacă din Atlanta, cu pruncul Matew, și se instalează în Valea Cucutelor din Algonquin; jamaicana lui Johnny, cunoscută "lampachetat de pește
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
ambiguitatea noțiunii de „gust“, sub smalțul căreia mocnesc două sensuri cu totul diferite: mai întîi, simțul gustativ al papilelor cu care percepem cele patru tente fundamentale: dulce, acru, sărat și amar, și în al doilea rînd facultatea estetică a perceperii frumosului. Între virtutea fiziologică și cea estetică a gustului se cască o prăpastie atît de adîncă că Hegel a eliminat din Estetică simțul frumosului. Șvabului i se părea nedemn să întemeieze o filosofie a frumuseții pe însușirile atît de plate ale
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
patru tente fundamentale: dulce, acru, sărat și amar, și în al doilea rînd facultatea estetică a perceperii frumosului. Între virtutea fiziologică și cea estetică a gustului se cască o prăpastie atît de adîncă că Hegel a eliminat din Estetică simțul frumosului. Șvabului i se părea nedemn să întemeieze o filosofie a frumuseții pe însușirile atît de plate ale unui simț grobian, care pe deasupra îndeamnă la mistuirea obiectului (etimologic orice „digerare“ este o „împărțire în părți“, adică o „analiză“), de aceea Hegel
Caleidoscop gustativ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2576_a_3901]
-
este omenească și recunoaștem în acțiunile lui agresive propriul nostru potențial - care se manifestă la oamenii obișnuiți în războaie, în conflicte separatiste, în violența domestică, în reverii la gura sobei. Alex își demonstrează umanitatea prin trei căi: este agresiv, iubește frumosul, folosește limbajul. În mod ironic, numele lui ar putea fi tradus prin „fără cuvinte”, deși are o mulțime de cuvinte doar ale sale - un dialect de grup inventat. Și totuși, nu are nici un cuvânt de spus în ceea ce privește mersul comunității sau
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
Elena Badea Un accesoriu vestimentar atribuit primii Epoci a Fierului și descoperit incidental în 1924 la cariera de argilă din Suseni este unic în lume, nicăieri în lume nemaifiind descoperită o piesă atât de frumos lucrată și atât de bine păstrată. În plus, cercetările au scos la iveală o altă surpriză: piesa din bronz nu prezintă urme de folosire și nu se poate stabili cărei culturi aparține. Misteriosul accesoriu vestimentar este Fibula de la Suseni, o
Fibula de la Suseni, o comoară unică în lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/27797_a_29122]
-
adevărul. 1621. Religia privește multe patimi ca fiind un desfrâu fiindcă subzistă punând centură de castitate iubirii, lăsând omul să adore doar divinitatea absolvită de vina existenței acestor patimi. 1622. Care artă nu-și are patimile ei? 1623. Prin patimă frumosul a devenit o cale ce duce dincolo de ceața deșertăciunii acestei lumi. 1624. Patima divinității nu poate fi decât absolutul. 1625. O divinitate fără patimă este un ulcior fără apa. 1626. Doar cel ce nu pătimește nu trăiește. 1627. A ne
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
descopere acuitatea văzului sau dezvoltarea altor facultăți extrasenzoriale, dovadă că omul are un potențial încă nedescoperit sau încă nefolosit la întreaga capacitate. Și, mai ales, există destui „orbi”, care se bucură degeaba de vederea lor dacă ei nu pot observa frumosul în viață. Ei uită să se bucure privind o floare, un fluture sau imaginile fantastice ale norilor care ne transmit mesajele îngerilor. Una este să te naști orb, fără să fi cunoscut vreodată frumusețea acestei lumi și alta este să
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
ochi și să apreciezi ce este și în afara casei tale. „Ce longevivi sunt chinezii și ce sănătos mănâncă!”, îți spui înghițind în sec la gândul unei bucăți de slănină udată cu niște palincă. La fel se educă și simțul pentru frumos, pentru arta rafinată, pentru muzica de calitate. Fie te naști cu aceste daruri și le dezvolți conștient sau nu pe parcursul vieții, fie le formezi datorită mediului care ți le cere. Există și excepții. Cum poate cineva să se înconjoare numai
Apologia Simțurilor. In: Editura Destine Literare by Corina Diana Haiduc () [Corola-journal/Journalistic/85_a_460]
-
ale biograficului (memorii, jurnale, corespondență, autobiografii ș.c.l. - extrem de bine prezentate și analizate, aproape chirurgical, de către acad. Eugen Simion, în 2008), în care se pot depista trimiteri spre literatură. Doar atât. Esteticul, categoriile acestuia sunt derivate nu numai ale Frumosului. Știm cu toții. Nu acced la comentarii... politice, cu atât mai grav, ar fi să le atașez esteticului. Punct și de la capăt. Teoria literaturii afirmate în imperiile lumii, de la cel roman, până la cel austro-ungar, ar fi un subiect la care se
Un contencios administrativ pentru literatură. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
r avu lu i S f . Va len t i n , frumoase obiceiuri care s-au arăta omenirea dacă ar fi chimia? Nu este nimic mai Cupidonul american, care își păstrat la sate și care nu lipsită de acest sentiment de frumos și mai tulburător ca arată amorul cu inimioare merită epitetul de “răsuflate”. rotunjire a propriei ființe, care privirile ochilor de îndrăgostit roșii străpunse de săgeți și În ultimii ani, la oraș, stă la baza vieții, refugiul care spun povești de
Ce e iubirea?. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/87_a_50]
-
leagă înființarea Muzeului de Artă «Vasile Grigore - pictor și colecționar». Prin această instituție, bazată pe colecția personală a artistului, Vasile Grigore a continuat o minunată tradiție a României interbelice, o tradiție care ține nu numai de generozitatea unui iubitor de frumos, ci și, mai ales, de misiunea artistului de a da contemporanilor și urmașilor o hartă personală a lumii, a relației interioare, inefabile, dintre creatorul și iubitorul de artă", mai spune ministrul Kelemen Hunor, omagiindu-l pe artist. "A fost un
Pictorul Vasile Grigore a murit la 77 de ani () [Corola-journal/Journalistic/23526_a_24851]
-
Ialomița și Călărași. Circulația este întreruptă, și pe Autostrada A2 București - Cernavodă, DN 11A Onești (BC) - Adjud (VN) - Podu Turcului (Bacău) - Bârlad (Vaslui), DN 1D Albesti-Paleologu (Prahova) - Urziceni (Ialomița), DN 2G Bacău - Comănești, DN 2F Bacău - Vaslui, DN 28A Târgu Frumos - Pașcani (Iași), DN 24C Rădăuți-Prut (Botoșani) - Vânători (Iași), DN 15D Piatra Neamț - Roman - Negrești (Vaslui), DN 24A Murgeni - Huși (Vaslui), DN 7C Curtea de Argeș - Piscu Negru (Argeș); între Piscu Negru și Bâlea-Cascadă (Sibiu) Transfăgărășanul era deja închis, pe perioada iernii, DN 71
Toate drumurile naţionale din Călăraşi, Brăila, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Vrancea, Buzău şi Tulcea sunt închise () [Corola-journal/Journalistic/23691_a_25016]
-
și așează în salba de medic lu i Riven, o dată cu „Dulcea povară” a iubitei îl face să mărgăritare a iubitei‚ „hurmuzul manuscrisele ce-l duseseră la împletească faustian iubirea cu setea pământului”, arzător, în timp ce, sub iconoclastic față de divina iubire de frumos („Și ce frumos făcuse el în lucirea semnului arab, călugărul creatoare. Pierderea manuscriselor și lună”) sau să-și exprime adorația prin prezicea melodia îngerilor, notă cu a tabloului înseamnă ieșirea lui Dionis contopire absolută, făcând din drumul notă, în cel
Mihai Eminescu "Sărmanul Dionis". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
lucru este confirmat din generație în generație în tot Vechiul și Noul Testament și până azi, într-un fel, culminând cu strigătul Sfântului Apostol Toma copleșit de uimire și bucurie:”Domnul meu și Dumnezeul meu!”(Ioan 20, 28). Cât este de frumos și de semnificativ să constatăm că la adresarea lui Dumnezeu către om la începuturi:” Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău”..., aflându-ne în interiorul Învierii lui Hristos, dovedind că am auzit și înțeles porunca, Îi răspundem: „Că Tu ești Dumnezeul nostru, afară de
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]