1,835 matches
-
responsabilități erau afectate. Este bine cunoscută încercarea voievodului Litovoi, din 1279, căzut în lupta pentru unirea formațiunilor politice de pe ambele maluri ale Oltului și luarea încaptivitate a fratelui său Bărbat de către magistrul Gheorghe. Deși eșuată, încercarea din 1279 demonstra voința fruntașilor români de a crea un stat independent și unitar, tendință ce începe să se materializeze după 1290, când împrejurările politice externe favorabile, coroborate cu slăbirea regatuluiu maghiar au permis lui Tihomir, tatăl marelui Basarab să realizeze mult dorita unitate, incluzând
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
insula trebuie să dispară sub apă . Am petrecut multe ore frumoase cu oamenii de pe insulă care sunt atât de ospitalieri. delegatul din partea arhivelor 8. 11 sept.1940 . În ziua înhumării la Ilovăț a neuitatului frate de luptă Tilică Ioanid ,vrednicul fruntaș ,mehedințean și sprijinitorul atât de nare al acestei insule ,am venit să prăznuim amintirea ,călcând pe urmele lui în casa lui Ali Kadri . Gh.M.Cuza ,ultima pagina. 9. 10 sept 1939. Fiind în preajma războiului ne-am adunat toți cunoscuții și
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
în studii și articole de reviste, în diferite perioade istorice, despre Comuna Suceveni, despre populația acesteia, despre fii săi etc. În acest sens, se cuvine să relevăm laudativ faptul că Profesorul Comșa a rezervat spații corespunzătoare evocării unor familii de fruntași ai comunei, sau a unor personalități de notorietate. După cum era și firesc, de fapt o datorie științifică și morală incontestabilă, autorul a evocat, a prezentat date semnificative cu privire la onorabila și numeroasa familie Burlui, care a dat, între altele - pe lângă Profesorul
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
Este un Moț foarte tânăr. Nu a înlocuit, vorba vine, pe Moș Crăciun mai mult de 50 ani. Era cinstit în special de pionieri cărora le aducea cravate roșii pe lângă smochina și jumătatea de mandarină cât puteau procura chiar și „fruntașul în întrecerea socialistă”. Dar spun vorbe mari care se necesită a fi traduse și nu este acum timpul oportun. Cum bine a spus un Moș Crăciun la televizor se pare că Moș Gerilă nu mai aduce zăpezi să se poată
SĂRBĂTORI FERICITE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368900_a_370229]
-
pe patru roți! Ea nu mai poate fi din acel moment, nici măcar iadul pe care nu-l știe nimeni. Unii dacă nu pot fi pe locul unu ca deștepți, din invidie nu-i mai interesează direcția și ajung să fie fruntași printre cei mai proști! Nimeni nu-i deasupra nimănui. Suntem doar diferiți! @ viorel muha Referință Bibliografică: Fără suflet / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1596, Anul V, 15 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Viorel Muha : Toate
FĂRĂ SUFLET de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370392_a_371721]
-
la carte. (La noi se-adeverește spusa cu tirania și-anarhia: Și sus, și jos - ca-ntr-un coșmar - este la post ticăloșia!) Cu ce ne-a dat cerescul Tată și-am moștenit de la strămoși, între popoare trebuia să fim fruntași, nu doar faimoși. Căci faima ni s-a dus în lume prin paradoxuri fel de fel, precum că țara e bogată și sărăcia un flagel, ce-mparte România-n două fără putință de-mpăcare - nerușinarea într-o parte, dincolo disperarea
BALADĂ-BOCET PENTRU ŢARĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369464_a_370793]
-
prin tot felul de uși», din «decolteul mai adânc» al dunelor, întrecând cu mult «defileul dilemelor» (p. 6 sq.), cercetează atent nu numai «oamenii muncii și fluturii», ci și «masca mortuară a Patriei», căci Patria îi fu hăcuită de «cei fruntași [de] pe fruntariile crizei», de cei ce - cu «enorme foarfeci» - «taie uzine și aripi de-a valma, / într-un chiot ruginit de veselie» (p, 8), constată o «obsesie a ordinii pe eșafod» (p. 10), ori o cumplită realitate privitoare la
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
1955) și a doi ani (1956 și 1957) de pe segmentul celui de-al doilea plan cincinal, este declanșată de „minciuna cu decorația raională“ și de „batjocurile“ sistematice la care este supus primul personaj (Ilarion), «brigadierul de câmp, de două ori fruntaș pe raion» (p. 21), de către secundul (Gavrea), „conducătorul ales al C. A. P.-ului (al „colhozului“ / „colectivului“): «Ilarion Bujdea a fost decorat. Adică, așa i-a spus Gavrea, aseară, când se întorcea de la câmp. - Cioroiule, ți-a pus Dumnezeu mâna în cap
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Ruginoasa, odată cu venirea noului proprietar, pare că începe o nouă viață, tăcerea și moartea redând locul farmecului și splendorii. Moșia, care era formată din mai multe sate, avea teren cultivabil, pădure, fânaț și mlaștină. În 1864 au fost împroprietăriți 38 fruntași, 316 pălmași și 284 clăcași, cu 3 554 ha. (cf. Marele dicționar geografic, București, 1858-1902). La Direcția Județeană Iași a Arhivelor Naționale se găsesc registrele nominale cu locuitorii împroprietăriți, la colecția Manuscrise, nr. 1937-1939 și 1943. Între anii 1862-1864, cât
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
Aici, în această binecuvântată localitate, Purani de Videle, unde ați văzut lumina zilei. Dintre înaintașii neamului meu, care ne-au întărit rădăcinile, dar care au trecut în cealaltă dimensiune, amintesc pe: - Dumitru Dumitrache, bunicul meu. El s-a numărat printre fruntașii satului, plăcându-i să fie primul... printre cei dintâi. A luptat în cel de-al doilea război mondial, fiind concentrat ca și fiul său cel mare, Ion(tatăl meu). - Marin Stoian Ene(zis și Mâner), bunicul dinspre mamă, a luptat
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
în București și altul în sat, calcă pe urmele tatălui, ieșind în evidență prin pricepere și hărnicie, în tot ceea ce fac. - Oprea Ene,văr cu Radu Ene, a transmis fiului său, Marinică, destoinicia în agricultură. Marinică Ene este unul din fruntașii satului, alături de fiul său, Nelu și familia fiicei sale, Doina. Neamul Eneștilor este foarte mare. Mă opresc aici! Cer iertare celor pe care nu i-am amintit...urmașilor lui Stârcu, Pepene roșu, Căldăruș etc. Țin neapărat, să-l amintesc și
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SUNTEM FRUNTAȘI LA PERIFERIA LUMII Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 2047 din 08 august 2016 Toate Articolele Autorului Vorbele nu mai spun mare lucru e o plăcere a nu le mai asculta, de atâția ani au același înțeles și
SUNTEM FRUNTAŞI LA PERIFERIA LUMII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353415_a_354744]
-
mare lucru e o plăcere a nu le mai asculta, de atâția ani au același înțeles și rezultat că ne-am plictisit ascultând. Spectacolul public e o comedie în care se trag pe roată promisiuni fără subiect și predicat. Suntem fruntași la periferia lumii avem blazon de corupți și desigur fără cuvânt, am eșuat în toate încercările de reabilitare și murim câte puțin sub tratament greșit. Riscăm să adopte și copiii metehnele unui trai fără principii și morală, cine o să ne
SUNTEM FRUNTAŞI LA PERIFERIA LUMII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353415_a_354744]
-
de reabilitare și murim câte puțin sub tratament greșit. Riscăm să adopte și copiii metehnele unui trai fără principii și morală, cine o să ne scape de această pelagră, să-l păstrăm în suflet ca pe marii înaintași? Referință Bibliografică: Suntem fruntași la periferia lumii / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2047, Anul VI, 08 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SUNTEM FRUNTAŞI LA PERIFERIA LUMII de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353415_a_354744]
-
Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Mălinescu, Constantin A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, Nicolae Orășanu și alții. Cărturari și oameni politici de seamă, animați de idei înaintate, au adus o contribuție prețioasă la progresul general al țării. Fruntașii revoluționari din 1848, au întreprins o amplă acțiune de propagandă în favoarea Unirii, atât în țară, cât și în străinătate. Răspândiți în diverse centre europene (Viena, Frankfurt, Paris, Londra, Constantinopol), patrioții au desfășurat o laborioasă activitate pentru a crea un puternic
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
reprezentând comunele: Cărpeniș, Abrud, Bucium. Această nouă iluzie că vor găsi dreptate a însemnat Drumul pe jos, 4 săptămâni la ducere și 4 săptămâni la întoarcere. Dar, și de această dată dezamăgirea i-au pătruns, că în anul 1780 noii fruntași ai Deputaților au luat drumul - Curții de la Viena, a împărătesei Maria Tereza. PETIȚIILE țăranilor spuneau că: Li s-au luat pășunile; Pământul după care plătea dări, era neproductiv și neândestulător; Țăranii trebuiau să transporte 3 000 de stânjeni în loc de 800
ISTORISIREA UNUI BUZOIAN DESPRE RĂSCOALA DE LA 1784 A IOBAGILOR DIN TRANSILVANIA de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353230_a_354559]
-
la timpul lor de Mihai Eminescu, precum "Glossa" ori "Dintre sute de catarge". A mai scris versuri pentru copii, reunite în volumele "Sună ghiocel, sună clopoțel" și "Piuici și frații lui mai mici". Minerul Boganici Neculai și vagonetarul Silvester Andrei, "fruntași în întrecerea socialistă" și buni fartați, nu apucă să se bucure de roada bogată/frontul bogat de cărbune a noului abataj, că sunt surprinși de o surpare a boltii. Trupul lui Boganici este prins sub bolovăni: Deodată, o ploaie de
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
cei cu escu, Ponta face cale-ntoarsă: “D-aia nu cu... Antonescu!” Mixtură floricolă Un crin și o viorea În miresme s-au unit... Și ce credeți c-a ieșit? Unii zic că, o... băsea.* *inv., de la uzualul Băse (Băsescu). Unui fruntaș PNL-ist, scizionist Cum în viața personală Din divorț își făcu fală, Buf! omu’, cu capu-n zid, Și-o făcu și la... partid. Referință Bibliografică: D-ALE... USL-ULUI (EPIGRAME) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187
D-ALE... USL-ULUI (EPIGRAME) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354123_a_355452]
-
pe valea Dîmboviței, între Dragoslavele și Rucăr acționa gruparea colonelului Gheorghe Arsănescu-fostul comandant al Regimentului 30 Muscel și Șeful Statului Major al Diviziei a III-a, ajutat de Toma Arnăuțoiu-Locotenent de cavalerie al Gărzii Regale și Ion Lazea Dumitrescu-proprietar și fruntaș P.N.Ț. Versantul nordic al Făgărașului era deja înflăcărat de organizațiile brave înfiripate la liceului Negru Vodă, organizațiile veteranilor de război și ofițeri scoși din armată, conduși de inițiatorul mișcării de rezistență în Făgăraș, învățătorul Ion Prodan, Mogoș Ion, Glăjar
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
în întregul său, ca om al unei epoci de puternică afirmare a progresului în țara noastră. Momentul venirii lui Grigore Pleșoianu la Cerneți coincide cu plecarea profesorului Chiriță Barbu care funcționase câtva timp la această veche școală 18. Și cum fruntașii târgului tocmai ceruseră Eforiei să li se trimită un nou profesor, aceasta, în ianuarie 1833 îl numește pe Grigore Pleșoianu care în luna următoare se prezintă la noul post19. El funcționează ca profesor la clasul al treilea (clasurile I, II
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
în piață și poate că nici nu vor avea timp să se obișnuiască văzându-l și, se va retrage discret în uitare și amintire. Și vor rămâne ei, ceilalți pensionari, alții câți vor rămâne să continue cursa, pierzând treptat din fruntașii plutonului câte unul, câte doi, în timp ce alți stagiari vor veni să completeze efectivul. Viața! O permanentă alergare. O cursă contra cronometru. O ștafaetă între generații. Și trenul timpului care nu se oprește niciodată. Care circulă după reguli necunoscute preluând din
FANTOMA de ION UNTARU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357155_a_358484]
-
cu omul special Andrei Vartic a devenit memorie colectivă. Așa se explică implicarea afectivă a celui care, citindu-i carțile, încearcă aici un modest remember, la trei ani de la plecarea eruditului intelectual basarabean la cele veșnice. Comemorarea anuală a regretatului fruntaș al românismului basarabean s-a făcut în primii doi ani la M-rea Diaconești (județul Bacău) - la prima, printr-o conjunctură onorantă fiind invitat și eu. Cu acel prilej, i-am adus modestul meu omagiu de cititor cărturarului dispărut, distinsul
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
unor locuri încărcate de lucrare duhovnicească pentru cinstirea memoriei omului ales Andrei Vartic. Și încă ceva care ține de omul special, de Românul vrednic de pomenire Andrei Vartic. Ceea ce m-a sensibilizat acut în raportul meu de anonim cu prolificul fruntaș al Cetății basarabe a Romanismului, cu Tribunul Andrei Vartic, cunoscut mie doar prin intermedierea gândurilor sale publicate postum, e forța din manifestarea suferinței nedreptățitului și acuratețea din pledoaria justitiarului - ambele exprimate în numele Neamului său cel prigonit cu tot cu bucata sa de
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
cu cheile sferelor” într-însele, înainte de a sublinia o posibilă afinitate templieră, a Inițiatului N. N. Negulescu: „(...) cormoranul țâșnește /prin etherul privirilor/chemat la Învierea/LITEREI CHINONULUI” (cf. Poemul luminos, p. 68). În ciuda titlului, poemul nu evocă DELOC lumina, ci blestemul fruntașilor TEMPLIERILOR (primul prizonier - JACQUES DE MOLAY!), închiși, de Filip cel Frumos (cu complicitatea papei Clement al V-lea!), în donjonul castelului de la Chinon! „Litera (de pe pereții castelului) Chinonului” este, în fapt, o lucrare satanică! „Ordinul Templierilor era un organism viu
LENTILA DE DIAMANT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358370_a_359699]
-
să rezolve grozavul paradox evanghelic: a fi prezent în lume, fără a fi din lume - să libereze heruvimul din ei, și însingurați cu duhul, să trăiască în dragoste cu Dumnezeu. Au reușit și reușesc însingurarea nu numai oameni simpli, ci fruntași, oameni de carte și chiar conducători de popoare. Sunt mii și mii formele pe care le poate lua efortul însingurării la oamenii din lume. Unii au ajuns-o, imitând, cu duhul și cât este cu putință unui mirean, modelul sihaștrilor
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]