26,912 matches
-
e vorba să-ți placă sau nu George W. Bush. Problema e dacă ești sau nu solidar cu valorile sale. Or, între democrația de tip american și sălbăticia teroriștilor arabi (cărora stânga iresponsabilă din atâtea și atâtea țări europene - în frunte cu Franța - le cântă în strună) nu am nici o ezitare să aleg. După cum între tabla lui Moise și mitraliera lui Arafat voi alege întotdeauna curajul minții și nu lașitatea crimei politice transformată în rațiune de stat. Într-o lume putredă
De ce-aș fi votat George W by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12297_a_13622]
-
mort și farurile aprinse. Chip își simțea pieptul și șoldurile învinețite serios de centurile de siguranță. Altfel, părea să fie întreg, la fel ca și Jonas și Aidaris. Gitanas fusese aruncat de colo-colo, izbit de bagajele nelegate. Din rănile de la frunte și bărbie îi curgea sîngele. Îi spuse grăbit ceva lui Jonas, aparent cerîndu-i să taie farurile, dar era prea tîrziu. Pe drum, în spatele lor, se auzi o frînă masivă de motor. Jeepurile urmăritoare traseră la marginea curbei și din ele
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
închegîndu-i-se pe cîteva sectoare ale capului, Gitanas înaintă un protest căpitanului de "poliție". Discuția care urmă, în decursul căreia și Gitanas, și căpitanul făcură gesturi repetate spre Chip, folosind cuvintele "dolari" și "american", se încheie cînd căpitanul îndreptă pistolul spre fruntea lui Gitanas , iar Gitanas ridică mîinile, admițînd că ofițerul avea dreptate. În timpul acesta, sfincterul lui Chip se dilatase, aproape pînă la punctul capitulării necondiționate. I se păru însă foarte important să se abțină, de aceea, rămas în ciorapi și chiloți
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
faimoase) și eseul Cele două Europe, cele două Românii (Ed. Noul Orfeu). În 1980, Iordan Chimet propunea ca titlu al unui volum de poeme traduse din opera bunului său prieten Odysseas Elitis, două versuri ale acestuia, ca o deviză: Toate frunțile libere/ Iar ca sentiment un cristal. Deviza aceasta i se potrivește perfect și azi fermecătorului octogenar.
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
căsătorie pe MISA Simona Lungu... Posibilul mariaj a declanșat acasă la el războiul civil precedat de distrugerea obiectelor de cult din apartament: farfurii sparte, linguri îndoite, telefonul dezmembrat de-o lovitură de sucitor a neveste-si, lovitură țintită greșit spre fruntea lui Haralampy, paharele de cristal și câteva statuiete făcute zob... Ca pradă de război, moldoveanca, dotată cu un frumos simț practic, a luat televizorul și l-a aruncat pe fereastră tocmai când domnul Ion Iliescu evadase de la Cotroceni redevenind un
Prima navă bordel din România by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12342_a_13667]
-
avut timp să devină o religie" și, în consecință, ,eficiența propagandei comuniste e astăzi exagerată". Verbigerație cu o miză contraproductivă pentru întregul grup reprezentat de autor! Procedînd tendențios, Petru Poantă încearcă a demonta supărătoarea, pentru d-sa, ,retorică anticomunistă", în frunte cu ,stereotipiile sale", taxate acestea drept ,o altă sursă a demagogiei". Dacă renunțăm la conceptul colaboraționismului (,termen inadecvat"), nu-i așa că realitatea în cauză dispare ca prin magie? De ce n-am renunța la toți termenii jenanți pentru supiranții trecutului? Dl
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
care au prins cutremurul din '77 știu ce se poate întîmpla cînd se mișcă pămîntul sub noi. Chiar și cei mai înrăiți fataliști au o mică fandaxie de pe urma cumplitei experiențe de acum 27 de ani. Ce ți-e scris în frunte ți-e pus. Dar pînă să afli, îți amintești ce le-a fost scris altora. Retrăiești tragedia de după cutremur. Sentimentul că lumea ta s-a rupt, buimăceala de supraviețuitor și umilința cumplită a revelației că nu contează cine ești, nici
Teste de sensibilitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12343_a_13668]
-
cu operatorul de imagine José Luis Alcaine, cu care filmase Leagă-mă!): există și un moment anacronic de suprarealism (secvența în care capul lui Ignacio se frânge în două pe traiectul unei picături de sânge care i se prelinge pe frunte), un fascinant cadru panoramic în care băieții fac exerciții în curtea bisericii, cadru care face aluzie la punctul de vedere al unui Dumnezeu absent, și imagini în slow motion cu preoții în sutane care joacă fotbal sau cu băieții care
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
și celelalte apucături tipice rasei umane, vor fi întâlnite și la Atoatefăcător. Fiindcă, de exemplu - după ce El osândește pe om la cele mai mari cazne,... să facă din greu agricultură în condiții aproape imposibile,... să-și mănânce pâinea cu sudoarea frunții și celelalte, care mai de care mai anevoioase, după ce îi îmbracă pe amândoi făptașii în haine de piele ori de blănuri, de unde slăbiciunea fiicelor Evei de mai apoi pentru pieile jupuite ale animalelor, de pradă, mai ales; după ce Dumnezeu, în
Facerea (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12355_a_13680]
-
cafenelei vieneze. Farmecul lor rafinat, decadent încă, le întreținea cunoscătorilor nostalgia unei Mitteleurope himerice. Altminteri, ca în imaginarul lui Michelet, cafenelele clujene erau spații ale sociabilității și conversației spontane". O sumă de medalioane fixează, cu mare expresivitate, chipurile echinoxiștilor de frunte dar și pe cele ale unor intelectuali mai în vîrstă ai urbei, în ambianța cărora junii membri ai confreriei s-au format, fără a renunța la unele nuanțe critice răsfrînte în prețuire, sporindu-i verosimilitatea, dar fără a încălca o
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
dintre vechile poeme par să-și fi găsit acum un răspuns, chiar dacă unul în negativ, plin de deznădejde. Ana Blandiana este categorică acolo unde odată ar fi strecurat o firavă îndoială sau un început de interogație. Între metafora figurativă a frunții ca "o piatră peste care trec și se-ntorc/ valurile fluxului și ale refluxului" (Fruntea mea, 1990) și cea cvasi-metafizică "nu văd decât/ fluxul și refluxul unor sensuri/ reverberate de valul falsificator" (Înțelesurile, 2004) se produce o schimbare de accente
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
plin de deznădejde. Ana Blandiana este categorică acolo unde odată ar fi strecurat o firavă îndoială sau un început de interogație. Între metafora figurativă a frunții ca "o piatră peste care trec și se-ntorc/ valurile fluxului și ale refluxului" (Fruntea mea, 1990) și cea cvasi-metafizică "nu văd decât/ fluxul și refluxul unor sensuri/ reverberate de valul falsificator" (Înțelesurile, 2004) se produce o schimbare de accente vizibilă la toate nivelele. Astfel, volumului Arhitecturii valurilor îi răspunde, dacă vreți, acest Reflux al
Sensul în derivă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12369_a_13694]
-
referitoare la asambalarea în timp a profilului conceptual și artistic. Am insistat, însă, deliberat asupra perioadei consumate în Polonia, întrucât, cum opina prozatorul însuși, spre finele perioadei interbelice, W. Gombrowicz, B. Schulz și St. I. Witkiewicz alcătuiau triada aflată în fruntea tendințelor avangardiste, șansa regenerării literaturii polone în planul universal. Cei trei reprezentau: "Witkiewicz, un nebun disperat - afirmarea intenționată a nebuniilor artei pure; Schulz, un nebun sacrificat - rătăcirea în meandrele formalizării; Eu, un nebun răzvrătit - dorința de a răzbate prin formă
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
istorice. S, zicem secunda". Și așa a rămas... 6. O altă mare modificare a făcut Tudor Arghezi în poezia Rugă de seară. A suprimat ultimele trei versuri din strofa întâi și toată strofa a doua (din ed. 1959): "Și-n fruntea mea secată/ Și-n pieptu-mi aiurit/ Te-nfige drept ca o săgeată.// Simbolic Infinit!/ Te strânge-n chip de fulg/ Și-n mine, lămurit,/ Te răspândește - să mă smulg,/ Să cad ca un aerolit/ Scăpat din circuit." Și a modificat
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
a celor rele, într-un cocteil de idei umaniste. Cu mii de menajamente întrebările moderatorilor, spre a-i aduce mai încoace, nu-i înturnau de pe șleaul acelor esențiale realizări ale căror părinți fuseseră - cu incursiuni în mica anecdotă, întru descrețirea frunților. Bătrâni, dar vioi, destul de bine conservați - cel puțin Maurer, în bilghere canadiene și costum de pădurar te convingea că fusese cel mai bun vânător din România, din Europa, de pe mapamond. Cei care-i succed se înfățișează ca niște moșneguți plini
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
de un plural ("unul din ei vestește împăratului") și 8 construcții unul dintre... ("zise unul dintre plăieși"). Într-un volum similar ca dimensiuni din proza lui Eminescu, găsim de 19 ori unul din ("Dar mai ales unul din ei, cu fruntea-ntr-un cerc de aur"; "baba trebuia să-i dea unul din cai"; "călugărul Dan e unul din școlarii Academiei", "unul din acei îngeri căzuți" etc.) și niciodată unul dintre. Alternarea pare să depindă de rațiuni stilistice: preferința unui autor
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
ce se întâmplase acum, să se ducă ea, Doica, împreună cu necuvântătoarea, care o fi, să-l ia de mână pe împărățel, pe fiul ălui de Verde și să-l ducă la mireasa lui făgăduită... Zis și făcut. Cu gărgărița în frunte, care ea știa cel mai bine calea cea bună... Și mai zicea țiganca așa: iar când necuvântătoarea, care o fi, o ajunge acolo unde trebe, să aștepte ea acolo, coană Marioaro, (că așa o chema pe doică) și când sosești
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
de gâștele ei ce gâgâiau acum cumințite... Totul, raportez că fusese atât de strălucitor, încât soarele hotărî să se stingă brusc o secundă în cinstea evenimentului... Veți crede că e un basm... Parol, așa a fost! Nășică fiind Rița, în fruntea alaiului, tronând pe un bănuț de aur depus într-o caleașcă minusculă scobită într-un diamant. (Pe de departe, după Charles Perrault)
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
răspundea, s-a forțat ușa; l-au găsit chircit; după toate aparențele se pregătea să-și facă nevoile, apoi căzuse; 6) s-a primit o telegramă de pe front, anunțînd moartea sa pe cîmpul de onoare - ucis de un glonte în mijlocul frunții...". Și lista merge pînă la 68. E aici absurdul înșirat în fețe multiple. Măști care compun un interior vid și totuși prea plin. E un soi de rugăciune a scrisului către scris. Probabil acestea sînt pasajele cele mai emoționante - deși
" Traiesc de un car de vreme. Am pierdut mult, mult timp" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12485_a_13810]
-
stropșit Ciucurelul la profesorii sindicaliști. Cum se împarte bugetul, tocmai s-a văzut din exemplul de mai sus. Dar că profesorii sunt opuși copiilor, întrece orice culme a nesimțirii. Adică despre ce lecție e vorba? Lecția capetelor plecate și a frunților scuipate cu cinism de banda de profitori care-și spun guvernanți? Lecția răbdării fără margini, a sărăciei ca virtute și-a prostiei ca formă de salvare a sufletului? Și toate acestea în timp ce mormolocii care dormitau în parlament ies la pensie
Tâlhăria de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12482_a_13807]
-
-și impună hegemonia în domeniul ideilor, să mențină ori să răstoarne ierarhiile artistice, să pună mâna pe puterea intelectuală. Vrea Ťdoarť să dea de gândit. M.I.: Și cum este privită ediția română? B.E.: Alături de cea germană, ediția română este în fruntea clasamentului. M.E. Mulțumesc, domnule Elvin.
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
Ștefania, căsătorit cu Olivia, în cele din urmă păzit cerberește de-o secretară, și Titi, băiatul Adalgizei, odată prostituata-emblemă a Frăsinetului. Istoriile alternative, misterioase, răbufnesc din nou, într-o povestioară despre un deținut reîncarnat în cîine negru cu stea în frunte, recuperat de sora și cumnatul lui și găzduit în camera de oaspeți. O anecdotă tragi-comică, așa cum e toată cartea, cum e toată viața din ea, făcută din multe-multe vieți. Acolo nu se rezistă, de-acolo se pleacă, fie ce-o
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
lui, mîinile pe mîinile lui și s-a întins peste el. Și trupul copilului s-a încălzit." (II, Regi, 4, 32-35.) In anumite regiuni din imperiul rus de altădată, unul din leacurile împotriva bolilor la vite era sărutarea animalelor pe frunte. Povestea Frumoasei din pădurea adormită este exemplară pentru sărutul care conjură maleficiile și vrăjile, sărutul care vindecă, care trezește din somnul ucigător, care reînsuflețește. Lumea poveștilor abundă în astfel de istorii în care sărutul posedă o putere de vindecare. El
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
ierburi;/ Prinsă de cap, ca lipitoarea,/ Limba țăranului e amorțită:/ Se știe locul clevetirii; rădăcina/ De unde iese vorba cârtitoare -/ Cu ștergătoarele de câlți se șterge/ Cuvântul de împotrivire." (Vara muților); Unde-i bărbatul politic, cel ce,/ Luându-și steaua-n frunte,/ Să nu fie negustorit?/ Unul singur ne-a fost trimis; și-a părăsit/ Copiii și bucuriile puterii și-ale slujbelor/ Supreme. L-au prins și l-au vândut/ În viraje oceanice./ Unul singur a părăsit fotoliile, tribuna/ Și-a plecat
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
eleganța, dominate de tonalități în surdină și de un colorit sobru, împănat de griuri). Nici o mirare așadar de prețuirea trainică ce i-o manifestă lui Andreescu. Artist înainte de toate - la care factorul contemplativ joacă în repetate rânduri un rol de frunte - îl vedem că în fața modelului din natură apelează mai puțin la știință cât optează pentru intuiție, pentru ceea ce îi dictează percepțiile sensibile; uneori acestea îl trădează pentru că nu sunt controlate cu o rigoare științifică. De aceea ne-am ciocnit adesea
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]