878 matches
-
volum de aforisme, Monede și monade (2001). Nonșalanța lor aparentă și ludicul contrastelor ascund, în fapt, o îngrijorare perpetuă („Nici în dimineața asta nu mi-a sunat ceasul! E semn bun!”). În poezie nostalgia este provocată uneori de sentimentul rusticității fruste, vizibil în construirea unui peisaj care năzuiește către liniștea patriarhală, deși este bântuit de „banchetul strigoilor” ( Seara când vin prin sat...). Înțelepciunea comunitară pare să constituie un scut a cărui ocrotire este însă ascunsă îndărătul vorbei în doi peri, susținută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
exprimat ca supunere din frică, cerută de legile firii. Românii sunt oameni cu frica lui Dumnezeu. Deși neexprimată prin vorbe, deși needucată prin cunoașterea textelor religioase, credința a existat în sufletul românilor, simbolizată prin icoanele din casele lor. 5. Spiritul frust Românul are un spirit frust. Adică rustic, natural, brut, nelucrat, neprelucrat, primar, primitiv, rudimentar, necultivat, needucat, simplu. Istoria sa politică, militară, socială și culturală l-au constrâns să se păstreze - fizic, dar și mental - aproape de natură, departe de acțiunea modelatoare
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cerută de legile firii. Românii sunt oameni cu frica lui Dumnezeu. Deși neexprimată prin vorbe, deși needucată prin cunoașterea textelor religioase, credința a existat în sufletul românilor, simbolizată prin icoanele din casele lor. 5. Spiritul frust Românul are un spirit frust. Adică rustic, natural, brut, nelucrat, neprelucrat, primar, primitiv, rudimentar, necultivat, needucat, simplu. Istoria sa politică, militară, socială și culturală l-au constrâns să se păstreze - fizic, dar și mental - aproape de natură, departe de acțiunea modelatoare a culturii. Cotropirile numeroase l-
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
construite de oameni, apare sălbatic, întocmai ca natura neamenajată, apare necultivat, exact ca ogorul nelucrat, trăind după legile naturale ale adaptării și sub zodia norocului. Stereotipurile care au existat despre români de-a lungul istoriei sunt tocmai expresia acestui spirit frust, valorizat cel mai adeseori negativ de călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de-a lungul istoriei sunt tocmai expresia acestui spirit frust, valorizat cel mai adeseori negativ de călătorii proveniți din Occidentul civilizat, cultivat. Dincolo de suprafața acestor stereotipuri, care nu sunt de fapt decât expresia unor convenții ale lumii civilizate, apare spiritul frust, apropiat de natură al românilor. Stereotipurile legate de înfățișarea fizică a românilor evidențiază robustețea, sănătatea, naturalețea necizelată de cultură: înfățișare aspră, neglijenți cu ei și cu casele lor, trupul înalt și vârtos (secolul al XVI-lea); chipeși, arătoși, aveau femei
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dominată de sentimentul iubirii, fac multă gazetărie, dar, pentru că nu au obișnuință, fac multe teorii găunoase. Urmărind evoluția în timp a stereotipurilor se poate observa o desprindere treptată de natură și trecerea spre cultură. Formele prin care se manifestă spiritul frust al românului sunt: gândirea concretă, spiritul practic, prudența, mândria, omenia. 5.1. Gândirea concretă Relația imediată cu natura a determinat gândirea concretă a românilor, bazată pe percepțiile senzoriale, pe observarea atentă a mediului și a realității înconjurătoare, accentuarea laturii palpabile
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care celălalt a înțeles punctul de vedere propriu se face rareori, fiind interpretată de interlocutor ca aluzia la incapacitatea sa de a înțelege („Lasă c-am înțeles eu foarte bine, că nu-s prost, nu-mi spune tu mie”). Spiritul frust se reflectă în negociere prin afirmații directe: „Nu e bine cum vrei tu”, „Nu ai dreptate”, „Nu îmi convine”, „Așa nu-i drept”. Negocierea este deseori influențată de relațiile dintre interlocutori (diferențele de statut constituie un argument etic puternic). Insistența
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conflicte superficiale, de scurtă durată. Conflictele sunt orientate în special spre relație, mai puțin spre probleme. Se realizează mai ales ca atacuri la imaginea publică a interlocutorului și au o mare încărcătură emoțională, care face ca expresia să fie directă, frustă. Antifraza este o strategie frecventă, prin care cuvintele spun exact opusul a ceea ce se intenționează să se transmită (ironizarea, folosirea apelativelor de intimitate în locul celor de distanțare, evocarea unei situații potențiale antitetice - Și eu nu te-am ajutat, nu?; Tu
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul practic Prudența Dorul Omenia Ilustrați valorile specifice culturii române cu proverbe, zicători, expresii specifice: VALORI CULTURALE STIL COMUNICATIV Eclecticsm Mimetismul Dualitatea Coexistența contrariilor Pitorescul Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Adaptare Instinctul autoconservării Fluctuația Schimbarea ca scop în sine Soluția de moment Ambivalența Compromisul și nuanța Asumarea lucidă a legilor firii Măsura Frica de Dumnezeu Neamul Rudele Frăția Vecinul Vatra satului Neamul românesc Neam de neam Frica de Dumnezeu Spiritul frust Gândirea concretă Spiritul practic Prudența Dorul Omenia Observați textele următoare* și, pe baza lor, extrageți elemente particulare ale stilului comunicativ românesc în interacțiunile dintre cetățeni și funcționarii publici: LA JUDECĂTORIE Situația de comunicare: Data înregistrării: 15.03.2001 Locul înregistrării
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
toracice interesează rădăcina aortei și aorta ascendentă (60%), aorta descendentă (40%), arcul (10%), și aorta descendentă cu prelungire intraabdominală (toraco-abdominale - 10%) (2). Anevrismele aortei abdominale sunt de cele mai multe ori infrarenale. 36.1.3. Tablou clinic Anevrismele se caracterizează prin evoluție frustă, asimptomatică pentru intervale temporale lungi și sunt descoperite incidental la examenul fizic (masă pulsatilă) sau explorarea imagistică pentru alte afecțiuni. Anevrismele localizate la nivelul sinusurilor Valsalva și aortei ascendente și ectazia anuloaortică determină regurgitare aortică secundară prin dilatarea inelului valvular
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
sau, mai rar, semne de insuficiență cardiacă congestivă. La dimensiuni mari, anevrismele exercită efecte de compresiune asupra traheei, bronhiilor mari, esofagului, nervului laringeu recurent sau eroziuni ale corpilor vertebrali, cu dureri dorsale subsecvente. Anevrismele aortei toracice sunt asimptomatice, cu evoluție frustă și se diagnostichează incidental, în cursul explorărilor pentru alte afecțiuni (radiografie toracică, CT, ecocardiografie). În cazul apariției complicațiilor cu risc vital (disecție, hematom intramural, ruptură, ulcer penetrant), pacienții prezintă sindrom aortic acut caracterizat prin instalarea bruscă a durerii toracice severe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
adevărat "loc al memoriei". Pentru a putea aprecia mai corect valoarea lucrărilor sale, putem căuta și alte cărți școlare de epocă. Dintre manualele anilor '40 am ales, pentru contrast, un volum adresat elevilor de școală primară "superioară", având o structură frustă și un conținut foarte politizat. Scris pe un ton combativ, moralizator, aproape indiferent la reperele cronologice, manualul se deschidea cu portretul mareșalului Ion Antonescu și apela frecvent la discursurile sale. Spiritul vremii se instila naiv într-o retorică războinică, în
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
special, se recomanda axioma: "dictatura ceaușistă a dus la adâncirea crizei regimului comunist"8. Și de această dată, autorii s-au adresat unor adulți în miniatură, nu unor cititori structural diferiți de ei. Concepția lor pedagogică trădează o percepție cam frustă asupra copilăriei, redusă la primii săi ani, în care se încurajează memorizarea și reproducerea fidelă a informației. Adaptarea la receptor s-a concretizat mai ales printr-o neinspirată renunțare la o mare parte din comentariile menite să lămurească conceptele de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
deoarece prezența ei poate perturba realizarea planului terapeutic. În funcție de reacțiile individuale la durere vom distinge două categorii de pacienți: cei hiperexcitabili la care durerea depășeste gravitatea leziunii; cei hipoexcitabili la care leziunea este extinsă astfel că manifestările clinice devin doar fruste. (J.Cook) Kinetoterapeutul trebuie să aprecieze cu multă atenție această reacție care poate fi un obstacol în fața obținerii unui progres, dar și un aliat în dozarea intensității solicitărilor impuse. El poate folosi unele criterii fiziologice, prin care organismul se exprimă
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
unor expediții cinegetice, mese rustice, întâlniri cu oamenii locurilor, îndeobște vânători, pescari, pădurari, plutași, ciobani, inși care, prin îndeletnicirile lor, duc o viață singuratică, departe de așezările populate, fie ele chiar sate sau cătune, și se dovedesc adaptați perfect peisajului frust și sălbătăciei lui virgine. E o umanitate care încearcă o retragere tăcută din fața civilizației în inima firii, spre a-și conserva o anume integritate, un cod moral nescris, dar bazat pe o despărțire foarte categorică a omeniei de opusul ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
dau o mișcare și un suflet. Șoaptele lor se aud câteodată toamna, ca și speranțele lor de înviere, primăvara. Un fluid, ca o osmoză, curge mereu de la om către pământ și de la pământ renaște către om”. În ciuda preferințelor pentru peisajul frust, S. nu e poetul unei geografii gigantice, ca Walt Whitman. Pe autorul Dumbrăvii minunate îl atrag armoniile vieții, veșnicele ei transformări, pulsația neostenită a firii, mișcările cosmice, scurgerea liniștită cu care se succedă ziua și noaptea, răsăritul și amurgul, lumina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
proporții cosmice, dar conotată ambiguu, posibil social, are pe alocuri și o latură baudelairiană, în sensul apropierii de estetica urâtului: „Vreau inimii văpaia de sânge în nămol...” (Surdină). Textele din Cântece de galeră (1946) vor miza tocmai pe dezlănțuirea forțelor fruste, stihiale, din adâncuri, pe cufundarea în „nămolurile” colcăitoare, roditoare, ale ființei. Poezia seamănă unor ritualuri dionisiace: „Dă vieții, irozii / Subtilei beții; Să bântuie, vii / Veninuri, prin bozii... Mai lasă vioară // Și-arcuș - pentru îngeri./ Urechea-ți coboară/ Vulcanicei plângeri...” (Îndemn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
ecuația etajelor culturale simultane, conform căreia o cultură întreține în același timp mai multe grile culturale de comportament, actualizând-o pe cea de care tocmai are nevoie pentru a răspunde unui stimul extern (civilizația nefiind generată în detrimentul a ceea ce e frust ori natural, ci în complementaritate cu el, cum erau de părere Georges Devereux și apoi Eli Sagan), autorul identifică două straturi ale eroicului. Primul ar fi cel stihial, întunecat, daimonic, thanatic, funerar, anterior celui luminos, civilizator, și mai puternic decât
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
LCF, 1998, 46; Daniel Cristea-Enache, Obiecte cu personalitate, ALA, 1999, 452; Simion Bărbulescu, Din perspectiva exilului, LCF, 1999, 34; Victoria Milescu, „Meseria exilului”, „Universul cărții”, 2000, 8-9; Geo Vasile, Graffiti pe giulgiul poeziei, CNT, 2002, 21; Mariana Criș, Un limbaj frust, dar păstos de metaforă, LCF, 2002, 27; Simona-Grazia Dima, Regresiune spre origine, „Universul cărții”, 2002, 8-9. M.In.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288454_a_289783]
-
titlul de Scriitor al Poporului din Republica Moldova (1989). Este laureat al Premiului de Stat din Republica Moldova (1990) și al Premiului „Nichita Stănescu” (1997). În primele volume de versuri, Maci în rouă (1963) și Univers intim (1966), M. exploatează anecdoticul, relatarea frustă, dar și parabolicul. Formula poetică este contaminată de clișeele timpului, conținând totuși în subsidiar un refuz al idilicului. O poezie despre tăcerea pământului cutreierat de fiorii creației, despre duritatea și gravitatea comunicării, despre dramatismul înstrăinării resimțite pe pământ basarabean („Poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
scenelor și al evenimentelor care aduc unele accente polemice, în contratimp cu scenele ideologizante, aceste piese au reprezentat un moment important în viața teatrală basarabeană, cu deosebire prin montările lui Veniamin Apostol. În scenă era adus un material de viață frust, crud, „imediat” și personaje jucate „pe viu”, credibile din punct de vedere caracterologic și psihologic (Președintele, Cântec de leagăn pentru bunici, Tata, Pomul vieții, Abecedarul, Ion Vodă cel Cumplit). Cultul vieții autentice are ca pandant cultul valorilor clasice, al tradiției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288058_a_289387]
-
neagră”, „de granit”, „mișcată de teroare și palpitând de ură” (Viersul), aplecarea spre viziunea grotescă și invectiva nestăpânită, fulminantă (Complotul bubei, Odă la ciocoi) îl plasează într-o familie căreia îi aparțin Heliade, Al. Macedonski, Tudor Arghezi ș.a. Târziu, vitalității fruste, deseori prolixă și necenzurată, inflamată retoric, îi iau locul pâlpâiri tainice, o undă de melancolie dureroasă, crepusculară, orchestrată discret, fără gesticulația abundentă de odinioară. În Așteptând, Gaudeamus, Table d’hôte, Dumnezeu, care captează starea de răvășire de după moartea Iuliei, registrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
anii 1840 și 1862, poetul elaborează un ciclu de Doine (haiducești, țărănești, ostășești ori plecând de la diverse credințe și superstiții). Într-o atmosferă plină de prospețime, împletire de real și fabulos, se desfășoară idile grațioase sau fremătând de un senzualism frust. Personajele descind din basme (strigoi, zburătorul, feți-frumoși), din mituri, din legende istorice, A. fiind unul dintre primii care prelucrează la noi asemenea motive. Vrăji și descântece se torc, într-o ambianță fantasmagorică, dar, pe neașteptate, magicul se răsucește în grotesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
lui Panait Istrati, monografia unei zone puțin abordate până atunci, mahalaua bucureșteană, restituită ca un mediu pestriț, pitoresc, marcat de insalubritate morală, de instincte primare, dar în același timp nu lipsit de profunzimi sufletești, de trăire totală a iubirii, sentiment frust, violent, cu „gust de moarte”, ori ca lume revelând oaze de afectivitate imaculată. Sunt proiecțiile unui narator - copilul, apoi adolescentul Iacov, prin care autorul își exploatează biografia într-o coloratură romantică, lirică, adesea excesivă, mai ales în ultima scriere. Sentimentalismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]