1,409 matches
-
pe el. Nu are încredere în el și din această... - Gata, coane Costache! Am înțeles. Crede că mulțimea îl dă jos și pune altul în locul lui... - Ei, nici chiar așa, dar cam ai dreptate... De când cu dovezile arătate de infractorul fugar pe la toate posturile de televiziune, că se adeveresc prin martori, vorba aia.. - Aha! I-a intrat morcovu-n cur, vrei să zici, coane... - Da, cam asta este. Ghinion, ce să-i faci! - Da, ghinion și cu casele, că s-a uitat
URA ȘI MÂNIA DISTRUG ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367065_a_368394]
-
în orbite și cu a saricii umrire dinainte, Înaintez în vâltoarea ăstui vis însângerat, Dar izbutesc a ridica deasupra-mi - mormintele zdrelite, Cu suspinele străine de surâsul fluturilor bolnavi, și, Se ivește o coroană mândră, cu flori mândre și zile fugare ... Mă zbat și vreau a mă elibera din strânsoare, Căci mă acoperi pământul lui Dumnezeu, Și nici amintirea, nici oglinda agățate de poartă, Nu puteau aștepta întreg cortegiul cu mojici, Ce se îngrămădeau a măgului pe mort. Bezna stepei șuiera
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]
-
care bântuie ființa umană, uneori spontan, ca o revelație, alteori constant, ca destinul, teama de neant, cu cele trei „zâne” ale sale, Anonimatul, Uitarea și Moartea, este, poate, cea mai persistentă; ea întregește drama existenței oricui, aruncând peste tot umbrele fugare ale unei tristeți ancestrale și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
de roze, Și până astăzi din natură nimica n-a îmbătrânit... Iubirea și prietenia dac-au ajuns zădărnicie, Și dacă ura și trădarea vor predomni în veșnicie... Veniți: privighetoarea cântă și liliacul a-nflorit." (Al. Macedonski) Nu putem încheia aceste fugare considerații fără să remarcăm monumentalul interviu (27 de pagini) cu Ioan Cărmăzan, realizat de Vasile Dogan în primăvara acestui an (31martie 2016)- „Despre Timișoara cu dragoste”, care deschide, vectorial, această antologie, dând sens, finalitate și consistență întregii alcătuiri... O evocare
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
corp la corp era plin de pasiune și profesionalism în același timp. Se completau perfect. Bărbatul era electrizant. Modul în care o privea..părea că o devorează pe partenera sa. Rapid, atenția lui se fixa asupra lui Carol. Momentul era fugar dar încărcat de electricitate. Bărbatul făcea transfer de hipnoză de la o femeie la cealaltă. Carol simțea că se înăbușe. Se rușina de gândul ei însă ar fi dorit să fie în locul acelei femei. Bărbatul emana mister și eleganță. Dansul luase
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
întâmpine. Aproape de ea, i-se infiltra in nări aroma de colonie și after shave. Părul negru corb, era ușor ciufulit. Renunțase la haină, doar în cămașă cu cravata desfacută, avea un aer boem. Bărbatul îi cuprinse mâna și o atinse fugar cu buzele. - Ia loc, te rog! - Prefer să stau în picioare, mă simt obosită și doresc să ajung acasă! Mâine. Adica azi încep o nouă zi de muncă. De altfel nu ați procedat tocmai fair-play! Asta e răpire! - Azi toată lumea
RETRO STORY de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364664_a_365993]
-
așa cum spune el - „să te întâmpli la momentul potrivit, și să ai ochi !”. N-ar fi destul, fără harul extraordinar și sensibilitatea aceea atât de specială, filtrată prin noblețea sufletească. Să simți vibrația aerului care dă contur și adevăr imaginii fugare, în permanentă metamorfoză, să poți opri clipa din mersul ei ireversibil, înlănțuind-o în întreaga, deplina ei expresivitate, ei bine, acestea însumează, fie și destul de stângaci prins în cuvinte, „rotundul” artistic al prietenului meu. Un om cu chip luminos, frumos
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
urma urmei, ce e fantasticul și ce e realitatea? ridică din nou glasul, incitator, Patriarhul. - Cum suntem suma experiențelor noastre, nu cred că putem da oricare dintre noi aceeași definiție pentru vorbele astea, replică Miramoț”. Cei nouă colegi își mărturisesc, fugar, episoade din experiențele vieții lor în care se îmbină realul cu fantasticul, capcanele vieții cotidiene, de la bucurie și iubire la tristețe, de la împliniri la eșecuri. Surprins de lectura acestei cărți, nici nu realizezi când treci de la real la fantastic, de
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
La instructajul obișnuit, înainte intrării în post a efectivelor din tura de noapte, căpitanul oferi grăbit câteva date, privind minutarul ceasului așezat pe masă la aproape fiecare opt-nouă cuvinte exprimate. La finalul expunerii, făcu înconjurul sălii cu privirea, oprind-o fugar pe chipul fiecărui polițist în parte. Întrebarea porni scurt, fără comandă, pe un ton destul de ridicat, ca șuieratul fluierului folosit în alergare: - De fapt, ce înțelegeți voi prin „situație operativă”? Ce presupune asta? Tăcere deplină. Se auzeau respirații grele și
D ALE POLIŢIEI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349171_a_350500]
-
un recipient special din sticlă în care era pus muștarul. În timp ce mânca, Vasile observă cum din casa cârciumarului iese o adolescentă cu coade groase, îmbrăcată în uniformă de liceu, care purta pe cap o băscuță albă. Fata aruncă o privire fugară lui Vasile și își continuă drumul spre poartă. Când ajunse în dreptul ferestrei cârciumii, care era deschisă spre curte, strigă: - Tată, eu și mama suntem gata să mergem în centru. Te rog să te grăbești, că până înhami calul la șaretă
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
întins mâna și s-a prezentat scurt: - Sunt comisarul Grosu, șeful Secției de Poliție. Vă rog să veniți cu mine, doamnă. Să discutăm în birou. Poftiți! I-a oferit un scaun și a luat un telefon în mână în timp ce studia fugar câteva hârtii de pe birou. Cu voce hotărâtă, impunătoare, alta decât cea pe care o auzise femeia când i-a vorbit, a cerut să i se aducă mapa de la dispecerat. A citit atent, filă cu filă și a scris câte ceva pe
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MAREA SPERANȚEI Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-ascund sentimentele-n pânza corabiei tale fugare Să plângă, să râdă, să cânte cu valuri nebune ori calme, Să uite că viața-i un film cu imagini mai dulci ori amare, Că este un strop de lumină pitit în sfioasele palme. În marea speranței înot ca delfinii
MAREA SPERANŢEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349288_a_350617]
-
cu părul pieptănat atent, cu bretonaș și cu privire semeață și o ghindoacă de fetiță cu bluzică grena-închis, pantalonași gri-petrol și pantofiori asortați cu bluzica, erau tot ce vazuse mai frumos în ziua aceea. A ridicat ochii și a privit fugar părinții ce-și țineau frumos de mână progeniturile și a rămas surprins de câtă seninătate și degajare a descoperit în întreaga lor ținută. "Uite domnule, cam așa arată oamenii fericiți! Și ce bine le stă... Iar fetița aia are părul
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
idei spuzit când cădea-n ochi un strop de luceafăr, cum clipele-s bolnave și-a-nroșit sufletul ce nu-i atât de teafăr... Gândul gândului tot aleargă pe sub propria-i piele atât de tristă! Stelare feude pe o hartă întreagă mărturii fugare trec în revistă. Degeaba implora înțelepciunea în Cuvinte: Tăcea, gândea în clipa evocării Iar vorbele lui deveneau mai sfinte Levitând peste irealul transparent al mării. Ecoul nopții Când ți se termină fânul și ți se dezumflă roata cu spițe de
ETERNUL NUD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348133_a_349462]
-
de handicap ... fizic sau/și mental ... aș fi suferit, la fel ... în fiecare zi. Nu mai cer, de mult, nimic! Mă bucur cu ce am, cu ce sunt ... și-I mulțumesc pentru fiecare zi, pentru fiecare prieten, pentru fiecare zâmbet fugar ... Cât de înțelept trebuie să fii, ca să ceri ... ce-ți trebuie? Are rost să verbalizezi ... ceea ce D-zeu știe dinainte că ai nevoie? N-am atâta cultură religioasă ... c-așa-au fost vremurile ... și nici postdecembrist n-am forțat prefacerea
CÂND CERI...ŞI ŢI SE DĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347506_a_348835]
-
mea!... Plăcerea s-o-mpărțim și fericirea s-o gustăm; Aici, în ceruri, mă simt parcă-aș zbura— Beția înălțimii e ca iubirea ta. Cred că-s mai bun; aș vrea să-ți dăruiesc O mică frescă dintr-un nor fugar— Acasă când mă-torc, să o găsesc În holul mare...Alt nor pare-un fular— Prea-i moale!... te-aș înveli cu el ca-n voal; Un înger drag cu chip gingaș vei fi... Te văd plutind pe muchea unui
ADIO, DRAGA MEA! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347608_a_348937]
-
darul de Murano, care atârnă tăcut din plafonul încăperii. - Hai să ne bem cafeaua în grădină? El o ia de mână și-o conduce spre banca din lemn de sub bolta cu trandafiri ur¬cători. Ea țese o pânză de gânduri fugare. - Să ședem pe băncuță. Ce parfum au trandafirii. El rupe cu grijă un boboc din trandafirul adus de la Mărăști de Cu¬coana Elisa. Ea simte-alchimia dulceței în podul de plante. - Uite, mierloiul rezident! El se uită galeș la fața ei
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]
-
teamă că este veșnic. Unii spun, alții spun, mai în șoaptă, pe-ascuns, Alții strigă și mint, te lovesc, te străpung Cu săgeți otrăvite, te ucid uneori, Dar poetul mereu va renaște-n cocori, Va renaște în frunze, în vântul fugar, În râsul copilului, fraged sugar, Nu mă tem de minciuni, de sperietori, Dacă Domnul e veșnic, nici poeții nu mor. Mi-aș dori o ghilotină de uz personal, Să-mi pun capul sub mașină Pentr-un zbor final, n-am
VORBIM CU JUMĂTATE DE VOCE de BORIS MEHR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361795_a_363124]
-
pe-nserat, Să ne-ntâlnim, să nu găsim cuvinte Când povestim cât chin am îndurat! Îți mulțumesc când primăvara vine, Că mărțișor, tu mi-ai adus în dar Pe Marceluș, ce poartă-un strop din mine, Și chipul tău, cu zâmbetul fugar! Iubita mea, nu știu americanii, Secretul ce te face fericit Și i-a orbit mândria lor și banii, Nu văd că primăvara a venit. Cuprinde-mă încet, se-arată zorii, Să scap de noaptea asta de cinci ani, Acum în
TE CHEM CU DISPERARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365823_a_367152]
-
înduioșătoare din clipa întâlnirii cu Domnul. Tot trupul ei mângâiat de adieri și pătruns de miresmele primăverii se tulbura, ca sub semnul unei nevăzute și dulci chemări. Într‑o dimineață, în timp ce dormita așa, o vedenie îi trecu pe dinaintea ochilor, vedenia fugară a mormântului Domnului. Acolo, pentru întâia oară, își simțise trupul sfârtecat de durere și sufletul plin de întristare pentru Cel ce îi iertase păcatele și îi pecetluise mântuirea. De aceea dori să vadă din nou locul acela; să facă un
FEMEIE, PENTRU CE PLÂNGI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365952_a_367281]
-
va fi biruitor pentru încă un an de speranță. După el, se vor naște pajiștile de violete, toporași, lăcrimioare, brândușe. Tot într-un ton nostalgic este și poezia „Gânduri” în care stările sufletești se împletesc cu fenomenele atmosferice „În rătăciri fugare ca picurii prin ploi”. Destul de multă tristețe degajă și această poezie, stare provocată de dispariția iubirii și de căutarea zadarnică a ei. Registrul nostalgic se schimbă în următoarea poezie, intitulată „Buchețele violete”, și e firesc așa, pentru că e vorba de
FLOAREA TINEREŢII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366048_a_367377]
-
Această stare a lucrurilor este înrudită cu legea conservării materiei după care „ în natură nimic nu se pierde ci totul se transformă ”. Sălbăticia lui Ghergheli persistă doar în ochii de un verde întunecat. Părerea de rău, atunci când apare, este doar fugară. Concediul l-a schimbat, este chiar binedispus. Se află în centrul atenției. Toți așteaptă să afle dacă a cordit sau nu ceva în timpul concediului. Așteptare uitată cât de curând. Ghergheli îi fascinează relatând amintirea cea mai dragă lui, de pe vremea
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
Ionel Căpiță. Desigur, verbul "a cunoaște" nu e folosit aici în profunzimea valorii lui lexicale. E greu să-l cuprinzi pe omul, inclusiv poetul, Ionel Căpiță, citindu-i selectiv 3-4 volume și schimbând cu Domnia Sa câteva vorbe, în trei întâlniri fugare și întâmplătoare. Ceea ce poți să spui însă sigur, după această episodică intersectare, e că poetul Ionel Căpiță are un senzor special prin care receptează și trăiește suprem românismul. În urma smulgerii baștinii sale, cu tot cu el și cu ai lui, din glia
POETUL IONEL CĂPIŢĂ DE LA CHIŞINĂU ÎŞI SERBEAZĂ AZI 65 DE ANI DE VIAŢĂ DEMNĂ ŞI BOGATĂ ÎN ZESTRE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365376_a_366705]
-
a apucat să spună nemaigândindu-se să întrebe cine îl va aștepta pe Luca și de ce anume. Obținând ceea ce dorise, fata s-a îndepărtat. Nu era singură. Însoțitoarea ei păruse să-i acorde mult mai multă considerație printr-un zâmbet fugar, timid, zâmbet ce-și va lăsa amprenta persistentă undeva în memoria lui. De aici și nevoia de a conversa cu adolescenta ce fugise de el, nevoia de a regăsi acel zâmbet sau măcar o fărâmă din el. * I-a trimis
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
nici pe voi nu vă las pe dinafară ! Lăsați-mă să dorm ! Percepându-i înjurătura, oricât de elegant a fost exprimată, adresanții l-au zgâlțâit și mai puternic năucindu-l : - Nu este singură ! A „ recrutat ” o prospătură ! O vrei ?... Surâsul fugar, al fetei ce o însoțise pe Rodica în parc, comprimat în memoria lui ca un resort, a fost eliberat declanșând firescul, mai puternic decât dragostea ce i-o purta Ericăi. Logica, sentimentele, întreaga-i ființă i-au scăpat de sub control
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]