438 matches
-
sau laminare. Observația este singură capabilă să tulbure confortul clasicelor tabele tipologice, care se străduie, cu științifică sobrietate, să încadreze în tipuri stilistice predefinite o nesfârșită serie de „aproximații”, din care o bună parte pot fi atribuite învățăceilor. Nici tradiția funcționalistă, încredințată de valoarea raportului dintre structura și conținutul industriilor litice și, respectiv, contextele ecologice (ex. Riel Salvatore & Barton 2004), nu are mari motive de încântare în această privință, dimpotrivă: acțiunea copiilor poate mări artificial volumul utilajului litic neretușat, o deformare
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ca un fenomen istoric care merită, caz după caz, a anchetă precisă. Împotriva unei reprezentări fixate a identității culturale, trebuie să amintim că ea este o construcție, un proces. Nici sociologia, nici antropologia nu se mulțumesc astăzi cu o concepție funcționalistă conform căreia orice parte constitutivă a unei societăți globale contribuie la echilibrul său general. Într-adevăr, dacă în orice societate există mecanisme care au drept funcție și drept efect să asigure coeziunea, conflictul și contradicțiile reprezintă, de asemenea, elemente constitutive
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în practici mecanice, adică, în anumite contexte, în tehnici, cu alte cuvinte protocoale pentru ceremonii, sacrificii și rugăciuni. Până în anii 1960, descrierea detaliată a obiceiurilor, a credințelor, a miturilor și ritualurilor era cel mai adesea pusă în serviciul unei explicații funcționaliste. Fie reprezentările și practicile religioase serveau coeziunii sociale sau structurii puterii, fie ele reflectau o viziune despre lumea naturală și socială. Influența lucrării Formele elementare ale vieții religioase a lui Emile Durkheim (1915) conta mult în acest tip de explicație
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
este posibil să privești societatea ca un ansamblu omogen. Diviziunea sacru/profan, crucială în argumentarea Formelor elementare, continuă să suscite dezbateri, deoarece nu a apărut niciodată nici un consens privind definiția sacrului. Analiza marxistă se înscrie și ea într-un cadru funcționalist, dar cu o dimensiune suplimentară, ignorată de Durkheim: religia este înțeleasă aici ca "opiumul poporului", ca o armă ideologică în mâinile claselor dominante. Actualmente, un neofuncționalism apreciază religia într-un mod mai dinamic, în relație cu procesele de legitimare a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
apreciază religia într-un mod mai dinamic, în relație cu procesele de legitimare a autorității, exprimarea nemulțumirilor de către cei dominați, interesele de clasă și strategiile individuale. În anumite contexte, ritualul se prezintă ca o prelungire a luptei politice. Treptat, explicațiile funcționaliste au cedat în fața teoriilor care atrăgeau atenția asupra construcției sensului: riturile sunt privite ca vectori de informare sau ca expresia unei viziuni despre lume. Claude-Lévi Strauss recunoaște explicit rolul fecund jucat de un articol al lui Durkheim și Mauss, "Clasificările
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
vechi, la scara întregii omeniri. Chiar empiric, nici un "teren" nu se poate concepe în mod exclusiv ca un obiect sincronic, deoarece el este în mod necesar și istoric. Ca reacție împotriva speculațiilor evoluționiste de la sfârșitul secolului al XIX-lea, autorii funcționaliști au început să studieze fiecare societate ca o configurație particulară, dar în curând s-a observat în mod clar că nu se poate face abstracție de istorie. Principiul de integrare a unei unități sociale oarecare nu este niciodată lipsit de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
degrabă a doua stare, după cum valorizează îndoiala mai degrabă decât certitudinea, particularul mai mult decât generalul. Criticii constată caracterul haotic al lumii și implozia marilor povestiri. Publicațiile recente subliniază până la saturație natura "ficțională" a noțiunilor globale ale antropologilor evoluționiști, difuzioniști, funcționaliști, structuraliști și ale celor care le-au urmat. Fără a intra în certuri infinite asupra cuvintelor, să remarcăm că nu este foarte interesant de declarat că totul este ficțiune și că ficțiunea este în toate. Să afirmi că orice text
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în perioada vârstei de aur a monografiei. De altfel, empiriștii nu se limitează la descriere; utilizând materialele lor de teren și resursele literaturii, ei formulează teorii și se distribuie între doi poli: cei care încearcă să coroboreze o ipoteză generală funcționalistă, de exemplu și cei care procedează prin inducție, încercând să înțeleagă fenomene de mare amploare sociologică pornind de la cazuri particulare bine documentate. În diferitele sub-domenii disciplinare și în relație cu obiecte atât de diferite ca antropologia economică sau relațiile cultură
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
o dezvoltare organică activă... Această tendință constă în organizarea guvernării pentru a servi scopuri și nevoi specifice și în concordanță cu timpul și locul lor, substituind organizarea tradițională, bazată pe împărțirea stabilită prin constituție a jurisdicțiilor drepturilor și puterilor... Abordarea funcționalistă... ar contribui la realizarea unei astfel de acțiuni comune pozitive și constructive, a obiceiurilor și intereselor comune, lipsind de conținut liniile de demarcație, suprapunându-le o dezvoltare firească a activităților și a instituțiilor administrative comune. Aceasta este într-adevăr modalitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe experiențele Aliaților din timpul celui de-al doilea război mondial în relație cu agențiile internaționale, precum Consiliul anglo-american pentru aprovizionarea cu materii prime și Centrul de aprovizionare pentru Orientul Mijlociu. Aceste exemple pun în prim-plan problema ridicată de abordarea funcționalistă. În timpul războiului, loialitatea față de cauza comună și interesul comun de a obține victoria asupra unui inamic comun nu au ținut cont de loialitățile naționale și au făcut posibilă funcționarea cu succes a instituțiilor internaționale de importanță majoră. Pe timp de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Uniunea Universală a Poștei, fondată în anul 1874, și Uniunea Internațională pentru Telecomunicații, ce a înlocuit Uniunea Internațională de Telegraf și cea de Radiotelegraf, fondate în anul 1865, respectiv 1912. Răspunsul la întrebarea „Cum poate fi creată printr-o abordare funcționalistă o comunitate mondială?” se regăsește astfel în sfera politicii internaționale. Acest lucru este evidențiat de analiza rolului pe care trei tipuri diferite de agenții funcționale îl îndeplinesc sau îl pot îndeplini în acest sens: Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, Comunitățile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe care majoritatea dintre ele o oferă este, cel puțin potențial, globală ca arie de acțiune. Totuși, ele nu au un conținut delimitat din punctul de vedere al domeniului, scopului și procedurilor. Astfel, influența lor asupra unificării lumii pe baze funcționaliste este sortită, pe termen scurt, să fie intangibilă, vagă și ineficientă din punct de vedere politic. Acest lucru este valabil pentru cele trei grupuri principale de instituții de tipul acesta: instituțiile specializate ale Națiunilor Unite și Biroul de Asistență Tehnică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
necesară, dar nu suficientă a unui stat mondial este ca indivizii să nu mai fie loiali comunităților locale, ci celei mondiale. Morgenthau recunoaște însă că ar fi extrem de greu de creat o comunitate mondială, deși era foarte entuziasmat de teoria funcționalistă asociată scrierilor lui Mitrany și a considerat că instituțiile specializate ale Națiunilor Unite reprezintă un pas înainte în acest sens25. școala engleză are o poziție diferită și mai complicată în ceea ce privește acest aspect. Reprezentanții săi au păreri diferite în privința semnificației a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și aceasta să provină de la o colectivitate importantă din punct de vedere numeric. b) Abordările psihosociale sunt interesate de: • studiul liderilor de opinie; • influența comunicării asupra gusturilor în diferite domenii (modă, spectacole); 72 74 • alte influențe ale comunicării. c) Abordările funcționaliste identifică o serie de funcții ale comunicării: • WRIGHT (1960) − informarea; − comentariul și concluziile legate de informare; − transmisia culturală; − funcția de divertisment. • Alte funcții − catarctică; − alimentarea imaginarului colectiv; − evaziunea din real; − funcția sacrului (transformarea realului în spectacol). 2. Efectele reale ale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
când una dintre părți câștigă, cealaltă pierde), pozitiv (printr-un amestec de cooperare și confruntare) sau, În anumite cazuri, negativ (nu există decât perdanți). ν Indiferent dacă se Înscrie În perspectiva marxistă sau durkheimiană ori că se bazează pe interpretări funcționaliste sau interacționiste, problematica subiacentă acestor discuții este cea a integrării și a solidarităților. Putem să gândim atunci În termeni de logici de clasă și de raporturi de dominare sau exploatare, să acționăm pentru Întărirea normelor colective și pentru unificarea conștiințelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau Abram Kardiner, analizelor În termeni de „tipar”, pattern sau „personalitate de bază”, veritabile „matrice” sau „configurații psihologice” pornind de la care se dezvoltă trăsăturile de caracter. Cercetătorii s-au aplecat apoi asupra proceselor de socializare, privilegiind, În funcție de autori, o optică funcționalistă (Bronislaw Malinowski) sau una structuralistă (Alfred Radcliffe-Brown). Alte conceptualizări, cum sunt cele propuse de Edmund Leach sau de Max Gluckman, insistă, dimpotrivă, asupra riscurilor de tensiuni, anomie sau incoerență. Oricare ar fi grila de interpretare reținută, dimensiunea contextuală este esențială
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fi stadiul lor de dezvoltare. A nega această „universalitate” și a pretinde că lucrurile ar putea sta altminteri ar fi o dovadă de naivitate sau de nerealism. S-au propus mai multe grile de analiză. Să luăm mai Întâi paradigma funcționalistă și să studiem, În acest sens, tipologia expusă de Robert Merton În Elementele sale. Astfel, conformistul se mișcă Între limitele a ceea ce este recunoscut oficial și utilizează metode licite În acest scop, În vreme ce inovatorul Își propune obiective Încărcate de valoare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de subiect: individualitatea (distinctness) nu pune suficient de mult În evidență apartenența noastră la ceea ce este comun (commonness). Cea de-a treia abordare Încearcă să depășească dificultățile precedente focalizându-se asupra „sistemelor de interacțiuni concrete și particulare”. Recurgerea la teoria funcționalistă a stratificării, cel puțin În versiunea „corectată” sau „purificată” elaborată de Ralf Dahrendorf, ar putea fi foarte utilă aici. O lucrare a lui Samuel Popkin, intitulată The Rational Peasant 1, este o bună ilustrare În acest sens: regula unanimității din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de dominație. Printre principalele critici aduse acestui cadru de analiză, să menționăm caracterul reductiv al anumitor presupuneri de tip holist și riscurile de reificare sau de ipostaziere legate de adoptarea unei astfel de grile. O a doua orientare de inspirație funcționalistă, dezvoltată În a doua jumătate a anilor ’40 de autori precum Kingsley Davis și Wilbert Moore, atrage atenția asupra diversității aprecierilor sau judecăților cu privire la competențe și talente, contribuțiile și retribuțiile fiind strict dependente de reprezentări sau de modele culturale puternice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ulterior popularizată în Statele Unite ale Americii de către Ch. A. Ferguson și J.-A. Fischman, diglosia este influențată direct de o serie de factori cu impact definitoriu asupra modului de folosire a unei limbi în situații de comunicare punctuale. În viziunea funcționalistă statică asupra repartizării complementare a varietăților existente la nivelul limbii, sociolingviștii americani operează o separare netă între diglosie și bilingvism. Pe de o parte, ei selectează varietatea minoră ("joasă", după engl. low) ca fiind specifică unui anumit tip de comunicare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unitate sintactică de bază, analizabilă și divizibilă în "elemente discrete care nu coboară sub nivelul cuvintelor" (la Valeria Guțu-Romalo). Conform acestei perspective, limita dintre nivelul sintactic și cel morfologic este anulată, soluție pe care o oferă tot mai multe gramatici funcționaliste, dar pe care o preiau și unele gramatici cu statut normativ, cum ar fi Gramatica limbii române, apărută în 2005, sub egida Academiei Române (GA 2005). Se poate considera, de aceea, că enunțul interesează nu atît ca unitate sintactică (deoarece el
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
abordat, modul de organizare și de structurare a discursului, lungimea discursului. În a n a l i z a d i s c u r s u l u i se identifică patru direcții teoretice în explicarea fenomenului generic discursiv: funcționalistă, enunțiativă, textuală și raportul dintre situația de comunicare și caracteristicile formale și de organizare a textului. V. analiză (a discursului), discurs, contract (de comunicare), formație discursivă, matrice discursivă, tipologie. DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. EG GENERALIZARE. Considerată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Advances in language planning, Mouton, The Hague, 1968; Language and Ethnicity, J. Benjamins Pub. Co., Amsterdam - Philadelphia, 1991; (ed.), Handbook of Language and Ethnicity, Oxford University Press, New York, 1999. Jerry Alan FODOR (n. 1935), profesor și filozof, reprezentant al curentului funcționalist în teoria limbajului. Studii integrabile științelor cognitive în care lansează ipoteza organizării și funcționării modulare a gîndirii, model reperabil și la nivelul limbii. Lucrări de referință: Fodor, Jerry A., Katz, Jerrold J. (eds.), The Structure of Language. Readings in the
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Collected Works of J R Martin, Shanghai Jiao Tong University Press, Shanghai, 2012; Systemic Functional Grammar: A Next Step into the Theory - Axial Relations, Higher Education Press, Beijing, 2013. André MARTINET (1908-1999), lingvist francez, exponent al structuralismului, fondator al direcției funcționaliste în sintaxă. Teoria limbii îi datorează lui Martinet concepte ca "dublă articulare", "morfem", "lexem". Lucrări de referință: La gémination consonantique d'origine expressive dans les langues germaniques, Munksgaard, Copenhague, 1937; La phonologie du mot en danois, Klincksieck, Paris, 1937; La
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
simbolurile cu care sînt de acord liderii și cei care îi ascultă sfîrșim prin a dezvolta analize din ce în ce mai fine ale sociopsihologiei destinatarului. Important este aici numai să notăm acest two-step flow ca o etapă, ca o fisură în vechiul sistem funcționalist, informativ, reprezentativ, al sociologiei americane. În aceste modele, lucrurile rămîn distincte: stimuli, efecte, chiar dacă există uneori interacțiune între cele două, cînd analizele devin mai fine. Dar mesajul este real, obiectiv, actorii rămîn separați. Reprezentarea este încă regină. VI. Comunicarea reprezentativă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]