1,628 matches
-
văzu cum flăcările Începeau să atace chila navei. În timp ce se Îndepărtau, din Înaltul dunei, aruncă o ultimă privire. Limbi roșii se ridicau tot mai sus, pe măsură se focul se Înstăpânea peste chila corăbiei. Păreau niște degete care, din rugul funebru, se Înălțau către cer ca să ceară dreptate. Sau răzbunare. Zorii zilei de 6 august Ajunseră la Florența a doua zi, la primele ore, după un marș forțat de noapte care istovise oameni și cai, În timp ce deasupra capetelor lor apuneau constelațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ce-i Înăuntru? - Un vis, murmură priorul, ștergându-și fruntea și el. Un vis visat de un om mare. - Va trebui să Îl informăm pe căpitanul de la Misericordia de toate astea. - Mâine. Mâine veți avea vreme pentru toate. Micul cortegiu funebru reapăru de sub portalul magaziei, trecând Încă o dată prin fața paznicului, care Încă mai tremura. În preajmă, bezna era Îmblânzită de strălucirea lunii. Dante indică direcția Baptisteriului. Cu o Îmbrâncitură, carul o porni pe urmele lui. La un colț de stradă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
la Înmormântare cu un fel de toleranță amuzată. În sinea lui, a decis că Înhumarea era de preferat incinerării și a zâmbit, amintindu-și de vechea preferință din copilărie: oxidarea lentă Într-un vârf de pom. În ziua de după ceremonia funebră s-a distrat În biblioteca cea mare, cufundându-se În moliciunea canapelei În atitudini mortuare grațioase, Încercând să determine dacă atunci când Îi va suna și lui ceasul, era de preferat să fie găsit cu brațele Încrucișate pios pe piept (Monsignor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Copacii, tăcuți până la ultimul vârf... fără patimă... Vânturi subțiri și, departe, un râset pierit...“ CAPITOLUL 4 ÎNFUMURATUL SACRIFICIU Atlantic City. La sfârșitul zilei, Amory se plimba pe promenada de scânduri, calmat de necontenita tălăzuire a mării, adulmecând mirosul pe jumătate funebru al brizei sărate. Marea, se gândea el, Își păstrează amintirile mai profund decât pământul lipsit de credință. Parcă și acum șoptea despre galerele norvegiene ce brăzdaseră lumea apelor, sub stindardul cu figuri de corbi, despre navele de linie britanice, bastioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
domnule, cum rămâne? Este Irma Hanke, nu-i așa? — Vor trebui să facă o identificare oficială, dar nu înainte ca profesorul să fi terminat cu ea. Poate chiar să o aranjeze un pic pentru mama ei? — Nu sunt de la pompe funebre, Bernie, zise Illmann cu răceală. — Haide, că te-am văzut și altă dată cosând un sac de carne tocată. — Bine, bine, oftă Illmann, o să văd ce pot face. Însă voi avea nevoie de aproape toată ziua, posibil până mâine. Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
kominternistă de la Radio Moscova sau întâlnirile din Hotel de Lux al NKVD. Secta comunistă din fruntea PCR era transnațională, iar românii etnici erau o minoritate extrem de neglijabilă. Deși militau pentru egalitate, frățietate și colectivism, această sectă trăia într-un lux funebru, cu magazine speciale de la Gospodăria de partid, păzită de milițieni și total ruptă de marea masă a poporului român, cu care nu aveau nicio legătură etnică sau religioasă. Ei erau „primii între egali”, cu un statul internațional bine definit, o
LUMEA SECRETĂ A NOMENCLATURII, ANALIZĂ DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363798_a_365127]
-
rostit Este cea care revine Peste dorul meu smerit. Mă aruncă peste lume Cu dorință de omor, Eu am un vag renume - Negativul mi-e dator. Aș culege din tenebre Fir cu fir amurg cerșind, Mi-s trecut pe cruci funebre, Ielele în joc mă prind. Sunt uitat de lumea toată Și mizer în golul meu, Viața-mi pare ca o roată Ce se-nvârte în rateu. Mi-aș dori să fiu mai tandru Cu al meu destin murdar, Să strivesc
MOARTEA LOCUIEȘTE ÎN APARTAMENTUL DE DEASUPRA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362336_a_363665]
-
strălucea negru, sub lumina candelabrului de cristal, discul cu Recviemul lui Mozart. Uitase să-l repună la locul său, ceea ce nu-i prea stătea în obicei. Ciudat, spusese după această constatare. Dar mai ciudate fuseseră altele. Prezența străinului aceluia, muzica funebră care îl obsedase întreaga noapte, și apoi subita moarte a mătușii Augusta... Toate păreau că se leagă între ele. Aiurea, pufnise în cele din urmă nemulțumit. Simple coincidențe, naiba să le ia! Uite cu ce-și pierdea vremea. Iar pentru
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
se învârtă tulburat prin încăpere. Ochii îi căzuseră asupra picupului și discului negru, simțind numaidecât o diabolică dorință de a forța mâna destinului. Pusese în funcție aparatul, prinzând apoi să se legene, cu gesturi din ce în ce mai largi, prelungite, în ritmul muzicii funebre. Se făcuse târziu când catadicsise să coboare în garaj să-și scoată mașina. Era o noapte cețoasă și se lăsase un frig prea pătrunzător pentru un sfârșit de octombrie. În dosul casei îl izbise un miros de pământ reavăn. Grădinarul
RECVIEM DE MOZART de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360850_a_362179]
-
elevi și eleve, un număr frumos de credincioși și rudele răposatului episcop. Toți au venit să aducă prinosul recunoștinței și dragostei fericitului în Domnul Episcop Roman care tuturor le-a fost sfătuitor și îndrumător de viață. Răspunsurile liturgice și cântările funebre le-a executat corul Academiei Teologice: ctitoria marelui defunct. După oficierea parastasului, P.S.Sa Episcopul Andrei al Aradului aduce, în cuvinte mișcătoare, prinosul de recunoștință al ucenicilor venerabilului dascăl care a fost Episcopul Roman, spunând între altele următoarele: S-a
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
tuturor. Cerul întreg însă asista impasibil la ceremonia terestră, lacrimogenă și împăcată. Poate prea împăcată cu această situație ultimativă . Dio își ghemuise proaspetele aripi în buzunarele strâmte ale pantalonilor raiați. De ce ne întâlnim cu unii oameni doar la asemenea evenimente funebre ?! De ce a trebuit să moară bunica tocmai acum? Cui îi folosește moartea ei ? De ce ne zgârâie moartea așa de dureros sufletele ? Ceilalți oameni, în negru și ei, cu fețele albite de durere ascultau predica preotului : Căci din țărână am venit
CA UN BOCET, MAMA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363179_a_364508]
-
se angajau să colaboreze. Ieșeau afară. Nimeni nu-i credea, dar erau urmăriți, folosiți. Eu nu i-aș fi lăsat. Dușmanul este dușman. Așa s-a născut el. Mie îmi place muzica- Beethoven, Brahms, Chopin. La Chopin chiar plâng. Marșul funebru mă tulbură. Nu mă sperie moartea, ci pregătirea ei. Pac și gata, moartea este simplă. Ce mi se părea ciudat era că dușmanii nu erau mereu aceiași. Ba foști legionari, ba foști comuniști, ba sioniști, jidani adică, ba chiaburi, unii
DOM” COLONEL. de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363227_a_364556]
-
ĩntreagă, organizĩnd simpozioane de ĩnaltă ținută academică și tipărind ĩn editură fundației multe cărți valoroase de istorie și hermeneutica literară. A murit liniștit și demn, demn precum a și trăit. Ceremonia funerară s-a oficiat ĩn ritul protestant-calvinist. În orația funebra pastorul maghiar s-a dovedit a fi un bun cunoscător al cărților profesorului Kovács, scrise atât ĩn română cât și ĩn maghiară. Spusele sale recomandau teologul de solidă cultură, dar și pe omul sensibil, subtil și profund. Cuvântul poetului Mircea
A PLECAT SPRE STELE... PROFESORUL ALBERT KOVÁCS de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367961_a_369290]
-
NOI Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mă doare noaptea din privirea ta, Da`-n ochii-ți reci, străpunși de găuri negre, Chiar fără lună, m-aș abandona, Simțind povara clipelor funebre. Aș bea cu tine-un strop de infinit Din cupa vieții, plină cu otravă, Și colindând sub norii de grafit, Am semăna furtuni și-am cerne pleavă. Chiar sufletul mi l-aș amaneta, De-aș ști că ziua-ncepe iar
NOAPTE ÎN NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367506_a_368835]
-
neabătută au crezut într-Însul cu căldură” Pentru creștini, moartea nu mai este decât un somn și un moment „pascal” de trecere sau „mutare” la viața veșnică. De aceea toate slujbele de¬funcților sunt cântate cu „Aliluia”, care este „cântarea funebră” a creștinilor. Rugăciunea pentru defuncți este și ocazia de a dezvolta în această sâm¬bătă, ca de altfel și la slujba înmormântării sau în sâmbetele Octoihului, o meditație antropologică asupra naturii omului făcută după chipul lui Dumnezeu și menită să
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
de 63 de ani. În privința morții lui Take Ionescu, măcar la nivel anecdotic, există suspiciunea unei “lichidări” efectuate de dușmanii săi, atât interni, cât și externi. A fost înmormântat la Mănăstirea Sinaia . Șeful Guvernului, I. Brătianu, a rostit personal cuvântarea funebră. Printre altele, a spus: “În înfăptuirea României Mari se poate spune cu drept cuvânt: mare a fost partea sa”. Nicolae Iorga, în Memorii, scrie: “Înmormântarea a fost mai strălucită ca aceea a regelui Carol I”. Regele Carol I, în dese
TAKE IONESCU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366939_a_368268]
-
Visul al douăzecilea: Orașul cu vise de pe Râul Negel Money, money, money! Prezent din ce-a fost Viitor din ce este În orașul cu omizi se stropesc chimicale În anotimpul uscat se află mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane funebre doage-n rugină pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjonesc mototol, se adună aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri ; La tribune, învățații politici în brațe brașoave, plutesc peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
Cardarelli(traducere de Simona Enache) Amintirile, aceste umbre prelungi În corpul nostru efemer, Acest traseu de moarte Pe care noi îl lăsăm să trăiască Înfiorătoare amintiri de neuitat, Iată-le deja apărute Melancolice și tăcute Fantome stârnite de un vânt funebru. Momente trecătoare ale unei povești obișnuite Închisă ermetic și tristă. și dacă nu aș fi știut că poetul s-a dus printre stele când autoarea Câți Urucu abia învăța să articuleze cuvinte, aș fi putut jură că povestea cuprinsă între
UMILINŢĂ ŞI RECUNOŞTINŢĂ SAU LA O CEAŞCĂ DE CAFEA CU CATI URUCU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349129_a_350458]
-
Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de
POEMS) DE FELICIA FELDIOREAN (MÜNSTER, GERMANIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348720_a_350049]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului INDEPENDENTE Soarele în zori a răsărit, Cu o față zâmbitoare, Și-a plecat foarte grăbit, Printre frunze călătoare! Nu sunt chiar așa celebru, Să-mi cântați marșul funebru, Nici să umblați în negru, Chiar dacă aș fi fost integru! Moare clipa și renaște, Face pași spre viitor, Lupt mereu spre a cunoaște, Dar rămân necunoscător! M-ai căutat și n-am venit, Am vreo vină oare? Nu sunt așa
INDEPENDENTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344476_a_345805]
-
Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de
– „BRODERIE DE GÂNDURI” DE BOMBONICA CURELCIUC (SUCEAVA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344461_a_345790]
-
doliu printre firele de păr bogate din coame? Un dric este astăzi un lucru rar. Mai degrabă vezi un șir prelung de mașini luxoase, urmând la pas de mort, traseul știut și de cai, și de șoferii Serviciilor de Pompe Funebre. Ne-am închinat creștinește și i-am urat: Dumnezeu să-l ierte! Cine-o fi fost și cum s-o fi numind. Dumnezeu știe mai bine, El are evidența populației. Eram eu, Voica și doi dintre copiii ei, Giovanna și
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
stări/ Metamorphical states; 7.Veronica Oșorheian - Anotimp cernut (poezii); 8. Victor Burde - Descântec de rouă (poeme); 9. Felicia Feldiorean (Munster, Germania) - Petale de suflet (versuri; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele (versuri; 11. Liviu Ofileanu - Cinderella & alte marșuri funebre (versuri; 12. Georgeta Minodora Resteman - Descătușări: Fărâme de azimă (versuri vechi și noi). COLECȚIA EPOSS (proză, eseu, jurnal, roman): 1.Aga Lucia Selenity - Domnișoara Kitty (poveste); 2.Ion Lazăr da Coza - Apusul îngerilor (povestiri); 3.Elena Toma - Noaptea nu va
ILINCA ŞI MATEI (POVEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365241_a_366570]
-
stări/ Metamorphical states; 7.Veronica Oșorheian - Anotimp cernut (poezii); 8. Victor Burde - Descântec de roua (poeme); 9. Felicia Feldiorean (Munster, Germania) - Petale de suflet (versuri; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele (versuri; 11. Liviu Ofileanu - Cinderella & alte marșuri funebre (versuri; 12. Georgeta Minodora Resteman - Descătușări: Fărâme de azima (versuri vechi și noi). COLECȚIA EPOSS (proza, eseu, jurnal, român): 1.Aga Lucia Selenity - Domnișoara Kitty (poveste); 2.Ion Lazăr da Coza - Apusul îngerilor (povestiri); 3.Elenă Toma - Noaptea nu va
O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: ANGELA BURTEA – POVEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365233_a_366562]
-
Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3. Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4. Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Metamorfice stări/ Metamorphical states (vol.2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]