1,006 matches
-
nivelul sediului anatomic operat (15%) Infecții de cateter (5%). * Pneumoniile nosocomiale au fost prezentate în capitolul 6. Clasificarea infecțiilor nosocomiale după agentul etiologic Bacili gram negativi (60%): E. coli (25%), Pseudomonas sp (15%) Coci gram pozitivi (30%): Staf. aureus (15%) Fungi Virusuri. 15.4 Infecții urinare nosocomiale (INU) Etiologia INU este reprezentată frecvent de E.coli (36%), Candida sp, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter și Acinetobacter. Factorii de risc pentru INU sunt: Extriseci: sondajul (60-80%), endoscopia și chirurgia urologică (5%) Intrinseci: sexul feminin
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
adecvat, administrate înaintea inciziei, maxim 24 ore după intervenție * postoperator: asepsie riguroasă în îngrijirea drenurilor și pansamentelor. 15.6 Infecțiile nosocomiale de cateter (INc) Etiologia INc este frecvent reprezentată de stafilococi coagulazo-negativi (30-40%), stafilococul auriu (5-10%), bacterii gram negative (10%), fungi (5%) Factorii de risc pentru INc sunt legați de: -particularitățile gazdei: sexul masculin, imunodepresia, frecvența manevrelor medicale tipul de cateter, materialul de fabricație, modul de inserție, produsele perfuzate, durata cateterizării. Măsurile de prevenire a INc în cazul cateterului periferic sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de 5-10 ori mai mari decât cele obținute în cadrul agriculturii moderne intensive. Promovarea consumului acestor produse, apare tot mai accentuat în condițiile artificializării condițiilor de habitat și alimentație la care se adaugă poluarea de la diferite surse ( sonore, chimice, radioactive, bacteriologice, fungi, praf, pulberi, fum ). La toate acestea se adaugă stresul în continuă ascensiune la care este supusă zilnic populația din mediul urban, în special în era vitezei, ciberneticii și automatizării. După unele date statistice în anul 2000 în România existau un
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
interesante și utile pe tema aromaterapiei, demonstrând că dispersia pe cale de aerosoli a unui amestec format din uleiuri esențiale de pin, cimbru, mentă, lavandă, rozmarin, cuișoare și scorțișoară a condus la distrugerea în numai o jumătate de oră a tuturor fungilor și stafilococilor care poluau aerul încăperilor în care s-a practicat dispersia. Proprietățile bactericide și antimicrobiene ale uleiurilor aromatice se manifestă nu numai în exteriorul organismului, ci și în interiorul acestuia. Acțiunea uleiurilor asupra organismului uman este extrem de variată și complexă
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
aceea de a opri dezvoltarea unor microorganisme (bacterii, ciuperci), respectiv acțiunea antibiotică. Unii alcooli alifatici (geraniol, citronelol), cetonele, cum ar fi mentona, fenoli (timol, carvacrol, eugenol) au un spectru larg inhibând dezvoltarea speciilor Eschrechia coli, Staphylococcus aureus și a unor fungi din genurile Aspergillus, Penicillium, Trichoderma viride. De altfel, luându-se ca unitate de măsură puterea bactericidă a fenolului (un antiseptic cunoscut ca fiind foarte VIOLETA BIRO / 24 eficient), uleiul volatil de cimbru (Aetheroleum Thymi vulgaris) are indicele fenolic 3, adică
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
vezicii urinare. Se tratează doar ITU simptomatice, după principiile expuse la PNA. Prevenția este cheia tratamentului. De aceea, după îndepărtarea unei sonde urinare, întotdeauna se face examen de urină la 48 de ore și trebuie reevaluată necesitatea înlocuirii. - ITU cu fungi apar de obicei la purtătorii de sondă urinară, vârstnici, pacienți diabetici sau care au primit tratamente antibiotice cu spectru larg. Se tratează doar infecțiile simptomatice cu antifungice adaptate funcției renale (fluconazole, amfotericina B) timp de 7-14 zile sau pe perioade
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
mărește beneficiul profilaxiei antimicrobiene (43). Sursa o constituie contaminarea directă a plăgii, diseminarea pe cale sanguină, extinderea unei infecții superficiale. Stafilococul este germenele cel mai frecvent implicat, dar pot fi întâlnite și alte microorganisme: Pseudomonas, Enterobacter, Serratia, Acinetobacter, Klebsiella, Legionella, Aspergillus fungi. Manifestările clinice includ febra, secreții la nivelul plăgii, instabilitate sternală, durere excesivă la nivelul plăgii, leucocitoză și dehiscența sternului. Ele survin de regulă la 2-4 săptămâni postoperator, dar uneori pot apărea și după luni sau ani de zile (44). Tomografia
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
nursing) inadecvate. Pe lângă actul chirurgical ce reprezintă un factor major de stres, sistemul imunitar al organismului este deprimat și de administrarea unor droguri precum corticosteroizii, ciclosporina, azathioprina. Profilaxia antibiotică perioperatorie predispune la selectarea germenilor rezistenți la antibiotice și suprainfectarea cu fungi. Prevenirea apariției ulcerelor de stres cu ajutorul inhibitorilor secreției gastrice duce la eliminarea barierei fiziologice de la acest nivel având drept urmare colonizarea masivă cu bacterii, în special gram-negative. Recolonizarea bolnavilor se produce de obicei cu germeni aflați în unitatea de terapie intensivă
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
artropatie Charcot acută, precum și în alte tulburări de natura inflamatorie. Rezonanța magnetică permite confirmarea naturii unei leziuni în infarctul muscular diabetic, deoarece această patologie are aspecte caracteristice. Examenul micologic - permite identificarea filamentelor miceliene și cultura acestora permite identificarea speciei de fungi, permițând astfel alegerea agentului terapeutic adecvat (de exemplu, griseofulvina nu este eficientă asupra levurilor cum ar fi Candida spp.). De obicei este suficient a depista aceste filamente miceliene pentru a putea trata pacientul în mod adecvat. Colorația gram, cultura și
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
genitale și ar putea fi încadrată în categoria peritonitelor secundare, totuși existența unui singur germen în lichidul peritoneal și existența focarului în afara cavității peritoneale o încadrează în grupa peritonitelor primare. Saez-Roynela, pe 57 cazuri de peritonită la cirotici constată implicarea fungilor (225). Etiologia peritonitei apărută la persoanele cu dializă ambulatorie continuă, este monobacteriană, determinată în principal de germeni Grampozitiv, obișnuit cantonați pe tegument (Staphylococcus aureus, Staphylococcus epidermidis) (96). Prezența recurențelor infecțioase abdominale la acești bolnavi a impus tratamente cu antibiotice de
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
germeni Grampozitiv, obișnuit cantonați pe tegument (Staphylococcus aureus, Staphylococcus epidermidis) (96). Prezența recurențelor infecțioase abdominale la acești bolnavi a impus tratamente cu antibiotice de multe ori incorect aplicate (124, 96, 274, 243, 278), ceea ce a favorizat apariția infecției și cu fungi. Și alți autori au raportat cazuri de peritonită cu Curvularia spp la copii sau adulți ce beneficiau de dializă peritoneală ambulatorie (24, 33, 101). Pimentel J (2005) raportează cazul unei bolnave de 85 ani care face de 2 ani dializă
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
efluentul tulbure (28). De Vault raportează un caz în care cateterul Tenckhoff a fost obturat prin invazia de Curvularia lunata, însă peritonita nu s-a produs (60). Alți autori, pe baza unor studii clinico-microbiene au atras atenția asupra prezenței implicării fungilor în peritonitele primitive la dializații ambulatoriu (67, 68, 75, 140, 155, 175, 183). Infecția fluidului de ascită este în 75-80% de natură enterică (E. coli, Klebsiella pneumoniae), iar în 25% poate fi implicat pneumococul, care nuși are originea în intestin
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cavitatea abdominală a unor materiale sterile: talc, uleiuri minerale, amidon, celuloză, tampoane de vată și care după 2-6 săptămâni de la pătrunderea în peritoneu formează aderențe intestinale prin procese inflamatorii, exsudative și formarea de granuloame. Mai pot determina astfel de peritonite fungii (Candida, Histoplasma), amoeba sau paraziții. Cea mai frecventă este peritonita determinată de Candida care apare la persoane debilitate cu terapie îndelungată cu antibiotice, cu proteze cardiace și alimentați paranteral. Peritonitele terțiare se manifestă la gazde cu imunitate scăzută în momentul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
infecțiilor orificiului de ieșire sau ale tunelului subcutanat, ca și în cazul utilizării îndelungate a cateterelor temporare pentru dializa peritoneală acută (lipsește manșonul subcutanat). Calea de acces Agenți patogeni % Transluminală Staphylococcus epidermidis, Acinetobacter 30-40 Periluminală Staphylococcus epidermidis, Staphylococcus aureus, Pseudomonas, Fungi 20-30 Transmurală Enterobacteriaceae (Gramnegativi), Anaerobi (Bacteroides, Clostridium) 25-30 Hematogenă Streptococcus, Mycobacterium tuberculosis 5-10 ascendentă Fungi, Lactobacillus 2-5 Calea intraluminală este cel mai frecvent implicată în producerea IIA (30-40%). Contaminarea se realizează bacterii Gram pozitiv de pe mâini (pacient/personal sau din
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
cateterelor temporare pentru dializa peritoneală acută (lipsește manșonul subcutanat). Calea de acces Agenți patogeni % Transluminală Staphylococcus epidermidis, Acinetobacter 30-40 Periluminală Staphylococcus epidermidis, Staphylococcus aureus, Pseudomonas, Fungi 20-30 Transmurală Enterobacteriaceae (Gramnegativi), Anaerobi (Bacteroides, Clostridium) 25-30 Hematogenă Streptococcus, Mycobacterium tuberculosis 5-10 ascendentă Fungi, Lactobacillus 2-5 Calea intraluminală este cel mai frecvent implicată în producerea IIA (30-40%). Contaminarea se realizează bacterii Gram pozitiv de pe mâini (pacient/personal sau din atmosferă). Calea transmurală intestinală - incriminată în 25-30% din cazuri. Contaminarea peritoneală se face prin transvazarea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de infecție cu C.glabrata sau C.krusei. Evitarea antibioticoterapiei ne-necesare, utilizarea ghidurilor sau protocoalelor de terapie, combinații sinergice și rotații de antibiotice, de-escaladarea și controlul infecției sunt recomandările expuse de Koleff (2001) în scopul evitării infecției cu fungi (136). Tratamentul antibacterian al peritonitelor acute primare (spontane) (PBS) Tratamentul acestor peritonite este medical constând din antibioticoterapie, care inițial este de acoperire pentru germeni Gram-pozitiv și Gram-negativ iar ulterior în funcție de agentul incriminat. E.coli și alți coliformi, Klebsiella, streptococii și
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
nefrotici (35, 157, 173). Și Capdevilla îl depistează ca agent determinant în 45 de cazuri de peritonită spontană la cirotici, din 64 analizate (35). Au mai fost implicați în peritonitele spontane și Streptococcus pyogenes la copiii cu sindrom nefrotic, sau fungii la bolnavii peritonitici cu ciroză (157, 225, 238). Koulaouzidis cercetând infecția fluidului de ascită remarcă implicarea germenilor de natură enterică în 75-80% din cazuri, iar în 25% pneumococul (138). În Coreea și Taiwan, Park și Chi-Jung-Wu constată că cele mai
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
274, 278). Alți autori raportează cazuri în care este implicat fungul Curvularia atât la copiii sau adulții cu dializă ambulatorie continuă, care, ca urmare a recurențelor infecțioase abdominale, au făcut numeroase tratamente cu antibiotice, ceea ce a favorizat apariția infecției cu fungi (24, 33, 101). Pe materialul studiat, pe lotul de bolnavi cu infecție intraabdominală spontană, etiologia peritonitei a evidențiat următoarea participare în ordinea frecvenței: - la copiii cu peritonită primară: E.coli (37,5%), pneumococ (20,8%), stafilococ auriu (20,8%); - la
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Chemother 2007, 60:449-450. 56. Cuschieri A: The acute abdomen and disorders of the peritoneal cavity. Essential surgical practice, 3rd Ed Butterworh-Heinermann International Ed 1995; 1408-1432. 57. De Hoog GS, Guarro J, Gené J and Figueras MJ: Atlas of clinical fungi. Centraalbureau voor Schimmelcultures, 2000, Utrecht, The Netherlands. 58. Dellinger RP: Surviving Sepsis Compaign guidelines for management of severe sepsis and septic shock. Crit Care Med 2004; 38:858-872. 59. Deshpande LM, Rhomberg PR, Sader HS, Jones RN: Emergence of serine
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
379-383. 138. Koulaouzidis Anastasios, Shivaram Bhat, Athar Saeed: Spontaneous bacterial peritonites. World J Gastroentrol, 2009;15 (9):1042-1049. 139. Kraft AR and SO: Peritoneal electrolyte absorbition surgery.1968; 6, 4, 148. 140. Kuhn DM, and Ghannoum MA: Indoor mold, toxigenic fungi, and Stachybotrys chartarum: infectious disease perspective. Clin Microbiol.Rev. 2003; 16:144172. 141. Kuo WC, Chang Chien CS: Bacteremia in patients with cirrhosis of the liver. Liver,1991;11:334-339. 142. Lacour AG, Gervaix A, Zamora SA et al.: “Procalcitonin
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de observație din lumea viețuitoarelor, care arată invariabil că structura și funcția unei ființe este perfect adaptată scopului de a se prezerva ca individ și perpetua ca specie. Și într- adevăr nu există specie din cele 5 regnuri: bacterii, protiști, fungi, plante și animale a căror indivizi să nu răspundă acestor deziderate, care în fapt realizează trăsătura distinctivă a vieții finalitatea. Este vorba de finalitatea vitală care, desigur, nu poate fi atribuită materiei brute deci structurilor inanimate. Prin extensie s-a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
câteva generații sfârșesc prin a reveni la genotipul unuia din părinți. În concluzie: ființele viețuitoare au o morfologie vitală particulară, adaptată unui scop final care este același pentru tot ceea ce înseamnă viață, de la ființe unicelulare (bacterii, protiști) la ființe pluricelulare (fungi, plante, animale inferioare și superioare, inclusiv omul). Chiar dacă utilizează elementele materiei brute, inclusiv calitățile acesteia (energia), materia vie se deosebește net prin cele 4 caractere distinctive: corp (bioplasmă), formă (celulă), organizare (țesut, organ) și evoluție (dezvoltare și reproducere). II. FENOMENOLOGIE
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
epidermice dispuse ca solzii de pește, ar fi mărturii ale fazelor intermediare pe care le-a cunoscut lumea viețuitoare până la apariția omului. Se eludează și aici, pe de o parte faptul că în 2/3 din lumea viețuitoare (bacterii, protiști, fungi și plante) fenomenul nu se întâlnește, iar pe de altă parte dacă afirmația ar corespunde adevărului ar însemna că întreruperea evoluției embrionului la un anumit stadiu filogenetic: vierme, pește, reptilă, maimuța, ar apare un animal corespunzător stadiului filogeneti c atins
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în salturi a unor specii în altele. Evoluția în viziunea creaționismului științific presupune apariția succesivă a vieții de la forme inferioare pentru a asigura evoluția unor specii mai evoluate, deci mai întâi a formelor celor mai simple (bacterii), apoi progresiv protiști, fungii, plantele și în cele din urmă animalele, înlănțuire în timp absolut necesară, pentru că viața la scara animală superioară este de neconceput fără existența etapelor intermediare. Dar această evoluție privește viața în ansamblul ei, fără ca ea să depășească cadrul strict al
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
MIF, MAF, IFN. Sub influența acestor mediatori, macrofagele devin foarte active în prezența celulelor nonself. Receptorii pentru glicoproteinele (lectine) care au glucide terminale resturi de fucozil, manozil, glucozil, acetil-glucozamină, sunt foarte importanți pentru recunoașterea celulelor străine, a hematiilor îmbătrânite, a fungilor și a bacteriilor. Receptorul de manoză (MR)este o lectină a membranei macrofagelor tisulare, dar lipsește de pe monocitul circulant. Acest receptor pare a fi important pentru ingestia agenților patogeni de către macrofagele tisulare. Receptorul de manoză recunoaște și leagă cu mare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]