1,186 matches
-
1993; STEFAN BORKERT - Wenn Darsteller Darsteller darstellen, Konstanzer Anzeiger, 27 oct. 1993; DIETER SCHNABEL - Tragikomädie dreier Clowns im Kampf ums Überleben, Geissener Allgemeine, 27 oct. 1993; ** - Der Autor Gerne von Paris nach Gladbach gekomen, Bergisçhe Landeszeitung, 2 mai 1994; ** - Requiem fur drei Spassmacher, Bergisçhe Landeszeitung, 2 mai 1994; ** - Vom „Souffleur der Angst” zum freien Autor, Kolnische Zeitung, 2 mai 1994; MICHAELA PAUS - Leben zwischen Tragödie und schonem Schein, Kölnische Zeitung, 2 mai 1994; MICHAELA PAUS - „Am Anfang stehen die Ideen”, Kölnische
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
În lege. Mai modern. Pe când, tu? Tu ești mai rudimentar. Mult, mai pe departe de lege, decât el. Că, și tu furi, și el fură. Șiatunci, care-i diferența? El fură bani. Și eu, nu tot bani, fac, din ce fur? Tot, Însă, nu-i același lucru. El, când nu fură În baza legii, are spatele asigurat. De către cine? De către cei care vin și-l controlează. Și cărora le dă șpaga. Și? Și, când e la o adică, are cine-i
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
-La chemat pe Gheorghe: - Treanță, acasă la ea să mi te duci... - Mă omoară Bozoncea. - Gura, gâlmă, că te lovesc! Te faci luntre și punte să-i vezi ochii. Spune-i că dacă ține nuntă cu Bozoncea, vin de-o fur! Altfel, să te urmeze la mine, să-l lase... S-a dus codoșul. A pândit vreo două zile, până a plecat starostele de acasă. Șezuse tot cu frica-n sân, că, dacă -lar fi simțit Stăpânul, cruce-și punea la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ce, e nebun? - Nu-i nebun, știe el ce spune. Am plecat, să nu-ți pară rău... Și-a lăsat-o nedumerită, înfricoșată. Când a auzit pungașul răspunsul, iar i s-au aprins ochii de ura lui veche. - O s-o fur, i-a spus tovarășului, s-o învăț minte... Și-a așteptat în groapă nunta lui Bozoncea. Starostele se așezase pe treabă. Îi trebuiau bani pentru petrecere și se pusese cu jaful, ca în tinerețe. Luase Oborul, îl cutreiera, furase boi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fereastră în zăpadă. Sării jos. Îl învălii în mantă și, cum era înțepenit de leșin și ger, îl luai de-a umere. Era ușor ca o fată. Sării cu el gardul și traversai cu el câmpia cea ninsă, asemenea unui fur de morți. Aproape de oraș îl pusei jos la pământ, am început să-l frec cu zăpadă și să suflu cu suflarea mea înghețată asupra feței de-o paloare ce în lumina lunei părea de argint. Fața sa trasă îmi păru
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
poem cînd Heliade Își uită tema și deschide versul spre ceea ce am putea numi un discurs al discursului: „La singura-ți vedere delirul creațiunii Cu totul mă coprinde, mă simț zeu din atom, Întreg realitate, nu fruct al ficțiunii, Și fur din ceruri focul spre a crea pe om”. Dar, din nefericire, asemenea Întreruperi sînt rare. Heliade, care vorbește despre toate, vorbește inadmisibil de puțin despre originile scrisului său. Citindu-i versurile, trebuie, realmente, să vînezi cîte o propoziție În care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un bun fiu, un bun cetățean sau, dimpotrivă, nu-mi onorez obligațiile morale, nu-mi educ copiii, mă dezinteresez de soarta celor apropiați, îmi este indiferentă suferința celor din jur; ignor obiceiurile locului și încalc normele și legile țării mele, fur, omor, dezertez. - În toate aceste cazuri în joc este respectabilitatea, iar nereușita ia forma dezonoarei. Când, la întrebarea pe care mi-o pun alții (societatea, opinia publică) privitor la felul în care mi-am folosit libertatea, răspunsul meu este nesatisfăcător
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
voștri, ca în urmă acei puțini alegători să vă dea dreptul d-a vă croi diurne și d-a împovăra într-un mod nemaiauzit în România. V-aș fi iertat să vă serviți [cu] neonestități personificate, cu faliți declarați, cu furi cunoscuți de lume, cu nulități egale cu bestia, ca să ajungeți la un scop, dar să vă serviți cu aceste mașine oarbe ca [să] nu ajungeți nicăiri - asta n-o pot înțelege; pentru ca să vă retrageți în fața unui care după voi nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Serviciile înregistrează o dezvoltare impusă de dinamismul forțat de politica socială. Oricât s-ar dezvolta nu pot determina avânt economic. dup în par pre deș se cal din cla me ben noi inf rap ma Pro Ko puț (do alte fur cel La Viața ă '89 se î 2004, 1 lamentare a are etnic învățăm i corpul menține itate. Cele județ, ș sele de serii, și ge eficiat d și dotă ormatizare ort de nagerilor) copiu", d gălniceanu Viața in pentru
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Cantemir, Montesquieu, Hume, Herder sau Hegel 8. Preocupările contemporane asupra identităților 9 își au geneza după toate indiciile în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Ele pot fi asociate de exemplu cu "instituționalizări" de tipul apariției revistei Zeitschrift fur Volkerpsychologie und Sprachwissenschaft, coordonată de Steinthal și Lazarus 10, sau de tipul înființării de către Bastian a Muzeului de Etnologie din Berlin 11. Deși formularea literară nu e cea de identitate, se poate spune că existența unei palete de concepte vehiculate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
eyeless rage, Catch în their fury, and make nothing of; Strives în hîș little world of man to outstorm The to-and-fro-conflicting wind and rain. This night, wherein the cub-drawn bear would couch, The lion, and the belly-pinched wolf Keep their fur dry, unbonneted he runs, And bids what will take all. KENT: But who is with hîm? GENTLEMAN: None but the Fool, who labors to outjest Hîș heart-struck injuries. KENT: Șir, I do know you, And dare upon the warrant of
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
1987, 451-468 Mondale, Walter F., Senator, East-West Trade: A Congressional Perspective, "New York University Center for International Studies Policy Papers", vol. 3, no. 3, ianuarie 1970 Mushkat, Marion, Kann ein Kleiner Staat sich selbst verteidigen? Die rumanische Version, Berichte des Bundesinstituts fur ostwissenschaftliche und internationale Studien [Bonn, Bundesrepublik Deutschland] iunie, 1979 [National Policy Panel, United Nations Association of the USA] United States Foreign policy and Human Rights: Principles, Priorities, Practice. n.p., United Nations Association of the USA, decembrie 1979 Netea, Vasile, Actions
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
către DS, 2 septembrie, 1968 1279 Hutchings, Soviet-East European Relations, p. 43 1280 Laird și Hoffmann, Soviet Foreign Policy in a Changing World, p. 537; Marion Mushkat, Kann ein Kleiner Staat sich selbst verteidigen ? Die rumanische Version, Berichte Des Bundesinstituts fur ostwissenschaftliche und Internationale Studien, Bundesrepublik Deutschland, Bonn, iunie, 1979 1281 Brown, Rumania Today: The Strategy of Defiance, p. 36 1282 Staar (ed.), Yearbook International Communist Affairs, 1969, p. 725 1283 C.L. Sulzberger, An Age of Mediocrity: Memoirs and Diaries, 1963-1972
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Döllinger își exprimă atașamentul față de valorile tradiționale în jurnalul Eos și formează așa-numitul grup al confederațiilor din Eichstätt. În 1837, în Athanasius, Görres ia apărarea monarhiei creștine impregnate de doctrina Bisericii și atacă materialismul în ziarul său Historisch-Politische Blätter fur das Katholische Deutschland (1838). Fiind foarte preocupat de problemele sociale, el este de părere că Biserica trebuie să se sprijine pe popor pentru a face să triumfe regatul social al lui Cristos. Acest curent tradiționalist care străbate întreaga istorie a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
catolic, german, adept al regimului parlamentar, odată cu potolirea luptei după 1878. Centrul era catolic în mai multe privințe. Format dintr-o vastă rețea de asociații profesionale, agricole, muncitorești, din sindicate, din case de credit și de ajutor reciproc, din Volksverein fur das Katholische Deutschland Asociația Populară pentru Germania Catolică, fondată în 1890 la München-Gladbach, reprezentanta, prin preoții Franz Hitze și August Pieper, a unui catolicism social, separat de corporatism, care propunea o reformă socială bazată pe solidaritate și pe participarea muncitorilor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
acopereau ulițele pietruite ale târgului. Pluteau, pe deasupra scăfârliilor ca un nor greu. Când tuna și fulgera, ploua cu zgomote ciudate. Pe cât de slabe și prelungi, pe atât erau de sâcâitore. Picuri de șoapte înfundate și posomorâte se strecurau ca niște furi în urechile târgoveților. Înțelesul lor nu putea fi tălmăcit, dar știa oricine că nu prevesteau nimic bun. Orașul, căzut în stenahorie, își revenea în simțiri, însă acești picuri nesuferiți de șușoteală îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
2); nelimitat (2); nemărginire (2); nemărginit (2); păsări (2); plăcut (2); speranță (2); abis; acasă; aspirație; atmosferă; auriu; azuriu; bani; căldură; cielo; clar; claritate; constelație; culoare; culoare albastră; curcubeu; curiozitate; depărtare; dimineața; dorință; dumnezeiește; duritate; eternitate; euforie; evadare; feerie; fenomen; fur; galben; ger; gol; imens; să ierți; Isus; încredere; înfricoșător; însorit; întins; întreabă; întunecos; lărgire; legătură; liber; ultima limită; luptă; meditație; mult; natură; naturii; neatins; nelimitare; nesfîrșit; noapte; noapte senină; nuntă; ocean; parc; poluat; relaxare; roșu; scuze; nori; spațiu; cu stele
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
banul; Băsescu; bătrîn; de bijuterii; bogat; bolnav; boț; bou; bucătărie; bun; bunuri; buzunare; case; călugăr; cătușe; căutat; de ce?; ceas; ciorditor; condamnat; conștiincios; criminal; cunoscut; dăunător; defect; demență; deputat; derbedeu; dezaprobare; dezgust; egoist; fărădelege; fiară; foamete; fraier; frate; frumos; frustrare; frustrate; fur; te fură; furătură; furiș; furtună; Gavroche; golan; gratii; hacker; hapsîni; hoț; idiot; incapabil; individ; inegalitate; infracțiuni; inimă; inteligent; iscusit; iute; împrumută; îndrăzneț; însușire; înșelăciune; lacrimi; lașitate; lacăt; lăcomie; în lege; lipsit de imaginație; lua; lucruri prețioase; magazin; mare; mașini; meserie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se aplică la fel de bine și aici. În cele ce urmează, vom reliefa câteva aspecte importante în opinia no astră: cunoașterea partenerului. La acest moment al proie ctului, ar fi de dorit să fie deja cunoscute o mulțime de lucruri despre fur nizorul ales. Cu cât mai multe, cu atât mai bine. Cu cât au loc mai multe discuții și se pun multe î ntrebări, cu atât mai puține pot fi surprizele. Este clar că până la finalizarea acestei faze nu este prea
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de vedere tehnologic, astfel că upgrade-ul ar însemna de fapt o implementare nouă, dar având câteva atuuri în implementarea proiectului. Luarea deciziei presupune punerea în balanță a avantajelo r oferite de colaborarea cu același furnizor, cu promisiunile interesante ale unui fur nizor nou. Îmbunătățirea continuă este subordonată managementului calității și înseamnă pentru organizație parcurgerea mai multor stadii, de la cel inițial de lipsă de control asupra activității, la cel final, de excelență în afaceri. Un sistem integrat ajută organizația să treacă în
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
și dată cuiva în mîncare învie și se nmulțește. Somn Dacă ia cineva legătoarea cu care se leagă laolaltă picioarele vreunui mort și o aruncă în vreo casă, apoi dorm casnicii, așa că se poate lua tot din casă; dacă însă furii* leagă încă cu dînsa ușa, apoi casnicii nu se mai scoală pînă ce nu vine cineva să dezlege ușa. Dacă dormi în sărbători mari, somnoros vei fi peste tot anul. Să nu dormi în ziua de Paști, căci îți fură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face nevoile filigean - ceșcuță fără toartă foc viu - bubă dureroasă foloștină - fulg mare de zăpadă fonfăi (a) - a se lăuda frîntură - fractură, boală grea frupt - rod frupt alb - mîncare de lapte, carne, ouă sau pește fulgerat - sec fumegar - gunoi ars fur - hoț furcă - par de susținere, iadeșul găinii fuștei - fușcel, furcel, vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare N natră - urzeala dintre ițe și sul năframă - batistă năjit - nevralgie, durere de măsele năpatcă - crîsnic, instrument de prins pește năpîrcă - viperă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lă. Din acest punct încep ne în țe le ge ri le conjugale și mai ales conflicte le familia le. Atât timp cât rela ția celor doi n a avut și o componentă eco nomică im portan tă, ea n-a stârnit fur tu na ne mul țu mi ri lor. Mo mentul în care moșia de zestre ajunge să se nu meas că „via Tudorei“ marchea ză pa ro xis mul in to le ra bi lu lui. Vis tie rul pune
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
illusioni, (...) puri fantasmi e sostanze immaginarie (....) queste verità la natură aveva nascoste sotto un profondissimo arcano, Zibaldone, 125. 368 Vissero i fiori e l'erbe, / vissero i boschi un dì. Conscie le molli / aure, le nubi e la titania lampă / fur dell'umana gente (La primavera); A me non ride / l'aprico margo, e dell'eterea porta / îl mattutino albor; me non îl canto / de' colorați augelli, e non de' faggi / îl murmure salută: e dove all'ombra / degli'inchinati salici
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]